Caracteristicile COVID-19 la copii

Pandemia COVID-19 reprezintă o provocare majoră la nivel mondial, afectând viața a milioane de oameni în mod direct sau indirect. Raportările de până la momentul actual în ceea ce privește COVID-19 la copii arată că această categoria de vârstă este cea mai puțin afectată. Majoritatea studiilor s-au concentrat pe caracteristicile bolii și evoluția ei la populația adultă și vârstnică, datele despre copii și sugari fiind reduse.

În privința prevenției, diagnosticării și tratamentului trebuie avut în vedere că  acest grup de vârstă prezintă anumite particularități. Mai multe mecanisme au fost propuse pentru explicarea diferențelor observate privind simptomatologia, evoluția și recuperarea în cazul infectării cu SARS-CoV-2: strategiile de prevenție (închiderea școlilor și grădinițelor, limitarea contactului cu persoanele din afara gospodăriei), imunitatea dobândită, expresia diferită ACE2 în funcție de vârstă, lipsa factorilor de risc cardiovascular și metabolic, refacerea mai rapidă a țesutului pulmonar.

Virusul SARS-CoV-2 

În ultima lună a anului trecut s-a raportat răspândirea unui nou virus respirator în Wuhan, China – SARS-CoV-2 (severe acute respiratory virus 2), ulterior acesta răspândindu-se la nivel global, generând pandemia COVID-19 [1,2]. Similar SARS-CoV, noul virus pătrunde în celule prin intermediul receptorilor ACE2 (angiotensin-converting enzyme receptor 2), exprimați la nivelul epiteliului pulmonar, însă și la nivel intestinal, ceea ce poate explica simptomele digestive întâlnite în prima fază a bolii [1,3].

Majoritatea cazurilor raportate la începuturile pandemiei au fost la adulți, vârstnici sau adolescenți, persoane cu o vârstă mai mare de 15 ani, proporția de copii fiind redusă [1]. Într-o cohortă din China, 1% dintre pacienți au avut sub 10 ani și tot 1% între 10 și 19 ani [2].  Însă în urma demarării unor campanii de cercetare a răspândirii virusului la copii, având în vedere că unele măsuri de prevenire a infectării nu pot fi aplicate în cazul lor (ex: purtarea corectă a măștilor), numărul cazurilor descoperite în această categorie de vârstă a crescut semnificativ [4].

COVID-19 și sănătatea mintală: recomandările OMS

Copiii sunt susceptibili infectării cu SARS-CoV-2 mai ales din cauza imaturității sistemului lor imunitar [1]. Cu toate că procentul de cazuri severe a fost mult mai mic în cazul lor față de adulți, trebuie luate în considerare și cazurile speciale, cu boli preexistente (boli cardiace sau pulmonare, neoplasme, malnutriție), când progresia către boală severă poate fi rapidă [1].

Mai mult, din cauza particularităților caracteristice vârstei, în cazul lor este dificilă determinarea simptomatologiei complete și a persoanelor cu care au venit în contact/ posibilelor surse de infectare [1].

Epidemiologie

Transmiterea familială

Transmiterea intrafamilială a virusului poate avea un efect semnificativ [3]. Din cauza timpului mare de contact și contactului apropiat cu membrii familiei, copiii sunt expuși riscului de infectare încrucișată, raportându-se că 56% dintre aceștia au intrat în contact cu virusul la întruniri familiale/în gospodărie, preluându-l de membrii familiei deja infectați [1,3].  

Perioada medie de incubație este de aproximativ 6 zile şi jumătate (intervalul fiind între 2 și 10 zile), fiind mai mare decât cea raportată pentru adulți, care este de 5,4 zile [3,5]. Timpul mediu de eliminare a virusului de la nivel nazofaringian este de 12 zile, variind între 6 și 21 de zile [5].

S-a vehiculat ipoteza conform căreia copiii ar putea reprezenta un vector de transmitere a virusului [3]. Însă, în general, copiii au prezentat o încărcătură virală mai mică față de adulți, având mai puține simptome, fiind puțin probabil ca aceștia să conducă la izbucnirea unor focare de infecție la nivel comunitar [6].

Transmiterea în focare

43% dintre cazurile la copii au fost legate de transmiterea epidemică intracomunitară asociată unor focare infecțioase [1,7].

Transmiterea virusului de la mamă la făt

Având în vedere diagnosticarea COVID-19 inclusiv la nou-născuți în primele zile de viață, s-a evaluat posibilitatea transmiterii pe verticală a virusului de la mamă la făt. Nu s-au găsit urme de virus în lichidul amniotic sau sângele din cordonul ombilical, în probele recoltate imediat după naștere de la nivel faringian sau în laptele matern [1]. Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că pacientele au venit în contact cu virusul în ultima parte a sarcinii, nefiind astfel cunoscute efectele în cazul infectării în trimestrul I sau II în privința transmiterii intrauterine [1]. De asemenea, în prezent nu sunt date despre posibilitatea transmiterii în timpul nașterii naturale [1].      

Stabilirea diagnosticului COVID-19

Testul PCR este principala modalitate de diagnosticare a cazurilor active, pentru acesta utilizându-se probe prelevate de la nivelul gâtului și nasului [3]. Limfopenia și markerii inflamatori par a nu fi utili în aprecierea gravității bolii la copii. În mod similar, creșteri ale proteine C reactive și procalcitoninei au avut loc numai într-un procent redus la pacienții pediatrici, fiind recomandată utilizarea lor numai ca posibili markeri ai decelării unor infecții severe [3].

În ceea ce privește tehnicile imagistice, CT-ul la nivel toracic nu este recomandat copiilor, mai ales că s-a dovedit nespecific pentru diagnosticarea și evaluarea COVID-19 în această grupă de vârstă, pe lângă potențialul risc legat de efectele adverse ale acestei proceduri [3].

Caracteristicile clinice ale infecției cu SARS-CoV-2

În cazul copiilor, febra și tusea sunt principalele simptome raportate, câteodată fiind însoțite și de alte simptome precum oboseală accentuată, mialgie, congestie nazală, strănut, dureri în gât, dureri de cap, amețeli, greață/vomă sau dureri abdominale [1,3]. Totodată, au fost mai frecvente manifestările gastrointestinale, principalele fiind voma și diareea [1]. Dintre cazurile diagnosticate, aproximativ 13-15% au fost asimptomatice [3].

Durata medie a febrei în majoritatea cazurilor se situează între 1-3 zile, fiind mai mică decât în cazul adulților [1,8,9]. În ceea ce privește analiza parametrilor biochimici de rutină, majoritatea a avut valori normale, în unele cazuri fiind raportată o ușoară creștere a proteinei C reactive [1]. 

Copiii au simptome mai ușoare   

Copiii diagnosticați cu COVID-19 au avut simptome mai ușoare, cu o frecvență mai mică, eliminând virusul mai repede, cu o recuperare mai rapidă și un prognostic mai bun, comparativ cu adulții [1-3]. Peste 9% dintre cazurile raportate la copii au fost ușoare sau moderate, cu un procent mult mai mic de cazuri grave (5,9%) comparativ cu adulții (18,5%) [3]. Mai mult, procentele de spitalizare și de internare la terapie intensivă au fost mai mici la copii: sub 20% și, respectiv sub 2%, pe când la adulți au urcat până la 30% și, respectiv, 4,5% [10]. Trebuie menționat că în grupa de vârstă 0 – 1 ani rata de spitalizare a fost mai mare decât la copiii mai mari și adulți [10].   

Factori de risc

S-au vehiculat mai mulți factori ce pot contribui la prognosticul mai bun al copiilor infectați cu SARS-CoV-2, fiind rezumați în tabelul 1. În primul rând, aceștia au avut o expunere mai mică fiind izolați acasă sau intrând în contact numai cu membrii familiei (în majoritatea cazurilor). De asemenea, în cazul lor nu poate fi vorba despre fenomene de tip „îmbătrânirea” sistemului imunitar sau procese inflamatorii cronice ce pot modifica modalitatea de răspuns a organismului în cazul infectării. Lipsa bolilor cronice asociate vârstelor mai înaintate sau a unor factori de risc cardiovascular sau metabolic (fumat, obezitate etc.) determină o evoluție mai bună. Infecțiile virale sunt mai comune la copii și aceștia pot fi co-infectați și cu alte virusuri, vehiculându-se că acest lucru ar putea contribui la limitarea replicării SARS-CoV-2. Mai mult, dezvoltarea, distribuția și funcționalitatea receptorilor ACE2 ar putea fi dependentă de vârstă [3].

Tabel 1. Factori protectori la copii în infecția cu SARS-CoV-2 [2,3]

Factor de protecție

Mecanism posibil

Diminuarea expunerii

Închiderea școlilor, grădinițelor și creșelor

Scăderea contactului cu persoane dinafara gospodăriei

Combaterea infecției

Imunitatea „antrenată” anterior prin vaccinarea împotriva altor patogeni (ex: vaccinul BCG)

Infecții virale frecvente

Lipsa unui sistem imunitar „îmbătrânit”

Refacerea rapidă a țesutului pulmonar

Absența factorilor de risc

Lipsa bolilor asociate îmbătrânirii

Lipsa bolilor metabolice

Lipsa fumatului, abuzului de alcool etc.

Măștile ca măsură de prevenție a transmiterii intracomunitare a SARS-CoV-2

Concluzii

Pandemia COVID-19 a afectat semnificativ viața de zi cu zi a cetățenilor din majoritatea țărilor lumii, până în prezent copiii fiind categoria de vârstă cea mai puțin afectată. Majoritatea raportărilor sunt despre simptomatologia și evoluția populației adulte sau vârstnice cu COVID-19, datele despre copii și sugari fiind mai reduse.

În privința prevenției și diagnosticării trebuie luat în considerare că grupul de vârstă al copiilor și nou-născuților prezintă anumite particularități fizio-patologice. Diferențele observate privind simptomatologia și recuperarea pot avea la bază mai multe mecanisme: strategiile de prevenție (închiderea școlilor și grădinițelor, limitarea contactului cu membrii dinafara gospodăriei), imunitatea dobândită, expresia diferită ACE2, refacerea mai rapidă a țesutului pulmonar.

Referințe bibliografice:

  1. She, J., L. Liu, and W. Liu, COVID-19 epidemic: Disease characteristics in children. J Med Virol, 2020. 92(7): p. 747-754;
  2. Dhochak, N., et al., Pathophysiology of COVID-19: Why Children Fare Better than Adults? Indian J Pediatr, 2020. 87(7): p. 537-546;
  3. Balasubramanian, S., et al., Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) in Children – What We Know So Far and What We Do Not. Indian Pediatr, 2020. 57(5): p. 435-442;
  4. Wei, M., et al., Novel Coronavirus Infection in Hospitalized Infants Under 1 Year of Age in China. JAMA, 2020;
  5. Cai, J., et al., A Case Series of children with 2019 novel coronavirus infection: clinical and epidemiological features. Clin Infect Dis, 2020;
  6. Ludvigsson, J.F., Children are unlikely to be the main drivers of the COVID-19 pandemic – A systematic review. Acta Paediatr, 2020;
  7. Fang, F. and X.P. Luo, [Facing the pandemic of 2019 novel coronavirus infections: the pediatric perspectives]. Zhonghua Er Ke Za Zhi, 2020. 58(2): p. 81-85;
  8. Lu, X., et al., SARS-CoV-2 Infection in Children. N Engl J Med, 2020. 382(17): p. 1663-1665;
  9. Chen, J., et al., Clinical progression of patients with COVID-19 in Shanghai, China. J Infect, 2020. 80(5): p. e1-e6;
  10. Team, C.C.-R., Coronavirus Disease 2019 in Children – United States, February 12-April 2, 2020. MMWR Morb Mortal Wkly Rep, 2020. 69(14): p. 422-426.

Cuvinte-cheie: , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate