Tipuri de demență și opțiuni de tratament

Chiar dacă, de cele mai multe ori, ne referim la demență ca la o boală, în realitate, aceasta reprezintă o constelație de simptome care conduce, în timp, la un declin al capacității cognitive, cu impact variabil asupra independenței unei persoane. Demențele apar din cauza disfuncției părților creierului care sunt implicate în gândire. Dacă o boală poate produce leziuni cerebrale la nivelul acestor structuri, atunci, într-o mai mică sau mai mare măsură, ar putea conduce la demență.

Demența: cauzele apariţiei 

Printre acestea se numără bolile ce produc leziuni ireversibile, precum bolile neurodegenerative în care există un proces de îmbătrânire accelerată ca urmare a incapacității neuronilor de a elimina proteinele anormale, care se acumulează şi conduc la moartea prematură a acestora. Există însă și cauze ce pot fi complet sau parțial reversibile, precum accidentele vasculare cerebrale, infecțiile, bolile inflamatorii, bolile metabolice.

Unele persoane pot fi predispuse genetic, având un istoric familial important. Altele prezintă un risc crescut prin asocierea factorilor de risc vascular, care conduc la demență vasculară după multiple accidente vasculare cerebrale. Acești factori de risc vascular sunt hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, obezitatea, fumatul, probleme des întâlnite, ce pot fi însă tratate eficient. Există și alți factori care pot contribui la apariția și evoluția unei demențe, precum izolarea socială şi lipsa activităţii fizice.

Principalele simptome în demență

Printre principalele simptome ale demenței se numără dificultate în amintirea corectă a unor evenimente recente sau mai vechi, dificultate în găsirea cuvintelor într-o conversație, dificultate în privinţa orientării în spațiu, comportament social inadecvat sau dezinhibat, retragere socială sau apatie, dificultate de concentrare, impresia participării recente la evenimente imaginate sau interacțiunea cu animale sau oameni imaginari.

Problemele de concentrare, memorie sau dificultate în găsirea cuvintelor pot fi normale pentru cei mai mulți dintre noi dacă apar rar și nu interferează major în viața noastră, fiind de așteptat în special într-un context de stres sau oboseală. Acestea apar însă în cadrul unei demențe când devine clară diferența față de nivelul anterior de gândire, lucru cel mai adesea observat de anturaj și nu de către pacient, care într-o anumită măsură poate pierde capacitatea de a-și da seama că ceva este în neregulă.

Tipuri de demență

Cele mai frecvente sunt demențele de cauză neurodegenerativă la persoanele în vârstă. Dintre acestea merită menționate demențele care apar în cadrul bolii Alzheimer, bolii Parkinson, demența cu corpi Lewy, demența fronto-temporală, dar există multe boli rare și foarte rare care pot asocia demență. Dintre cauzele non-neurodegenerative, demența vasculară reprezintă cea mai comună cauză, cele infecțioase, autoimune sau metabolice fiind cauze rare.

Cum se manifestă demența

Simptomele pot ajunge să se suprapună, în special după câțiva ani de evoluție, dar există în mod clar o predominanță a unor simptome în anumite tipuri de demență. Boala Alzheimer se manifestă predominant cu probleme de memorie privind evenimentele de viață, începând cu cele recente și până la cele din trecutul îndepărtat. Demența din boala Parkinson și demența cu corpi Lewy sunt înrudite și se manifestă, în special, prin probleme de orientare în spațiu, dificultate de planificare sau executare a unor sarcini sau prin halucinații. În demența fronto-temporală apar modificări importante de comportament, în special inadecvate social, sau probleme de exprimare cu dificultate majoră în găsirea cuvintelor într-o conversație, astfel încât comunicarea devine greoaie.   

Cum se tratează demența

În prezent, nu există tratamente care pot opri sau încetini în sensul real procesul de distrucție cerebrală care are loc în demențele de cauză neurodegenerativă. De asemenea, nu există metode eficiente pentru refacerea neuronilor după stabilizarea unui proces non-degenerativ (vascular, inflamator, metabolic), ce a condus la distrugerea acestora, dar se poate interveni astfel încât să se prevină pe cât posibil distrugerea altor neuroni în viitor.

Există însă câteva tratamente care modulează unele structuri cerebrale, care cresc modest capacitatea de gândire, precum inhibitorii de colinesterază sau antagoniștii receptorului NMDA. Dovezi consistente există pentru utilizarea acestora în cazul pacienţilor cu boala Alzheimer, demență cu corpi Lewy, demența asociată bolii Parkinson și, uneori, demență vasculară.

Abordarea terapeutică include însă tratamente țintite pentru ameliorarea simptomelor ce pot apărea în demențe: insomnie, anxietate, depresie, probleme urinare, constipație etc. De asemenea, trebuie ținut cont că menținerea activității fizice, cognitive și mai ales sociale poate prezenta beneficii semnificative.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

 

Medic specialist neurologie, Clinica Neuroaxis

Cuvinte-cheie: , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.