Colica renală

Metode chirurgicale

Până în anii 1980, ureterolitotomia chirurgicală deschisă şi extragerea calculilor cu sondă cu coșuleț sub control fluoroscopic au reprezentat singurele opţiuni de tratament. Dezvoltarea alternativelor de tratament minim-invaziv a litiazei urinare este în strânsă legătură cu evoluţia tehnologică şi include: litotritia cu unde de şoc, litotritoarele ultrasonice, electrohidraulice sau laser, extragerea ureteroscopică, nefrolitotomia percutanată. Principale indicaţii chirurgicale sunt infecţia, durerea şi obstrucţia. Infecţia combinată cu obstrucţia tractului urinar poate să fie o situaţie gravă, ce trebuie tratată ca atare. O piatră cu diametru sub 4 mm va trece prin tractul urinar fără probleme, însă o piatră cu diametrul de peste 8 mm poate avea probleme la trecere [5].

Se folosesc:

  • Litotripsia extracorporeală cu unde de şoc (ESWL).
  • O metodă prin care spargerea calculilor se face prin compresiunea pulsatilă a aerului printr-o tijă metalică. Pulsaţiile produse cu ajutorul aerului comprimat duc la mişcarea unei sfere metalice care imprimă probei impulsuri cu o frecvenţă de 12 cicli/secundă, determinând contactul repetat între capătul acesteia şi calcul [6].
  • Ulterior a fost dezvoltat litotritorul electric al cărui principiu se bazează pe crearea unui câmp electromagnetic care determină vibraţii ale probei cu o frecvenţă de 15 cicli/secundă. Studiile comparative între cele două au arătat rezultate similare în fragmentarea calculilor, migrării proximale a fragmentelor şi complicaţiilor [7]. Litotritia electrohidraulică permite fragmentarea calculilor prin unde de şoc generate de o descărcare electrică în mediul lichidian. Litotritia ultrasonică este o metodă prin care ultrasunetele sunt suficient de puternice, încât să spargă calculul renal; este metoda cea mai folosită ca tratament pentru litiază renală. Litotritia LASER cu emisie de tip pulsatil presupune emiterea energiei în pulsaţii de scurtă durată, obținându-se astfel o putere crescută, fără încălzirea zonei de aplicaţie, evitând producerea de leziuni tisulare. Eficacitatea litotritiei prin laser este cuprinsă între 91-100%, nefiind influenţată de compoziţia chimică a calculului. De asemenea, litotritia determină apariţia de fragmente de mici dimensiuni care nu necesită manevre suplimentare de extragere. Ratele medii ale perforaţiilor şi stenozelor postoperatorii sunt de 1,1%, respectiv 1,2%. Un alt avantaj este posibilitatea utilizării sale pentru incizii la nivelul căii urinare superioare [8].
  • Nefrolitotripsia sau nefrolitotomia percutanată: chirurgul plasează un tub telescopic în rinichi, prin intermediul unei incizii mici la nivelul lojei renale şi prin intermediul acestuia extrage calculul sau îl sparge şi apoi extrage fragmentele; această procedură se utilizează dacă ESWL eşuează sau calculul are dimensiuni mai mari de 2 cm.
  • Operația chirurgicală clasică în care chirurgul face o incizie pentru a ajunge la rinichi şi a extrage calculul; metoda este rar folosită în acest moment.
  • Ureteroscopia: instrumentul utilizat, numit ureteroscop, dispune de sursă de lumină cu intensitate ce se reglează automat și cameră video de înaltă definiție, care, împreună cu coeficientul de mărire al opticului, oferă imagini foarte detaliate ale regiunii explorate și ale leziunii. Chirurgul introduce de-a lungul tractului urinar un tub telescopic foarte subţire (ureteroscop) până la nivelul calculului, pe care îl va sparge şi apoi îl va extrage cu ajutorul unor instrumente speciale; uneori este necesar un tub mic, gol pe dinăuntru (stent ureteral) care se plasează în ureter pentru a-l ţine deschis şi a facilita curgerea urinei împreună cu eventualele fragmente de calcul; după ureteroscopie poate fi necesară montarea unei sonde.

Este extrem de important ca pacientul să revină pentru extragerea acestei sonde, evitând, astfel, riscul apariției unor complicații. Această metodă se foloseşte mai ales în cazul calculilor care au alunecat din rinichi. Ureteroscopia cu sondă rigidă este indicată în cazul calculilor ureterali distali, iar cea flexibilă este indicată în cazul calculilor iliaci şi lombari. Pentru pacienţii cu litiază renală şi anomalii scheletice, obezitate morbidă, diateze hemoragice, malformaţii renale este recomandat abordul ureteroscopic flexibil retrograd [9].

La pacienţii cu litiază urică, chemoliză asociată cu tratamentul medical expulsiv rămâne o opţiune viabilă. Ureteroscopia este o metodă foarte eficientă de tratament a pacienţilor cu acest tip de litiază care nu sunt candidate pentru terapia medicamentoasă (EAU/AUA Nephrolithiasis Guideline panel, 2007).

Pentru pacienţii septici cu obstrucţie litiazică ureterală se va efectua în urgență decomprimarea căii urinare (nefrostomie percutanată sau endoprotezare cu sonda JJ), tratamentul definitiv urmând a fi efectuat după reechilibrare.  Abordul ureteroscopic semirigid sau flexibil este preferat SWL la pacienţii la care este necesară extragerea completă a calculilor (piloţi, personal de pe vase de cursă lungă, paciente care doresc să rămână însărcinate în viitorul apropiat, pacienţi care urmează să călătorească în ţări cu infrastructură medicală mai puţin dezvoltată.

Complicaţii

Crizele de colică renală nu trebuie tratate cu superficialitate. Evoluţia bolii conduce la inflamarea şi obstrucționarea căilor urinare. În cazul în care tranzitul normal al urinei nu este restabilit în decurs de şase săptămâni, se produce accentuarea degradării morfologice şi funcţionale a rinichiului, având ca urmare micţionarea dureroasă însoţită de hematurie, instalarea infecţiilor urinare în zonele lezate de calculi, iar treptat se produc distrugerea şi atrofierea rinichiului, care devine hidronefrotic. Ulterior se instalează blocajul renal şi starea de uremie care impun necesitatea instituirii dializei sau supunerea unei intervenţii chirurgicale de extirpare a rinichiului afectat.

Alte complicaţii ale colicii renale sunt reprezentate de infecţiile suprapuse.

În urma prezentării la o unitate medicală specializată, se recomandă internarea în următoarele condiţii:

  • episoade de vărsături care persistă
  • simptome de ocluzie intestinală, care pot apărea ca urmare a meteorismului abdominal accentuat
  • inflamarea rinichiului şi a bazinetului, cunoscută ca şi pielonefrită
  • în cazul în care senzaţia dureroasă persistă mai mult de două-trei zile şi este suspectată prezenţa unei obstrucţii urinare
  • rezultatele obţinute în urma efectuării probelor funcţionale sunt alterate
  • colica renală este asociată cu febră foarte mare.

Principalele complicaţii ale litiazei urinare sunt creşterea riscului pentru infecţiile tractului urinar, agravarea unei infecţii preexistente sau chiar leziuni renale care pot conduce la insuficienţă renală acută dacă calculul împiedică eliminarea urinei din rinichi.

Litiaza renală este o problemă mult mai gravă pentru pacienţii cu un singur rinichi, persoanele care au deficienţe ale sistemului imunitar, infecţii ale tractului urinar repetate – funcție renală scăzută sau au suferit un transplant renal [2].

În concluzie, colica renală este un sindrom important, care trebuie diagnosticat cu multă atenţie pentru a evita viitoarele complicaţii şi recidive şi a asigura un tratament cât mai corespunzător şi cuprinzător.

Bibliografie:

1.https://www.edumedical.ro/colica-renala-simptome-si-investigatii/.

2.http://www.i-medic.ro/boli/colica-renala.

3.http://www.scritub.com/medicina/MANEVRE-CLINICE-EXAMEN-CLINIC741991111.php.

4.http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/litiaza-renala_604.

5.Dellabella M; Milanese G; Muzzonigro G – Efficacy of tamsulosin in the medical management of juxtavesical ureteral stones. J Urol.  2003; 170(6 Pt 1):2202-5 (ISSN: 0022-5347).

6.http://emedicine.medscape.com/article/437096-treatment#d7.

7.J Urol. 1991 Apr;145(4):703-5. Comparison of endoscopic and radiological residual fragment rate following percutaneous nephrolithotripsy. Denstedt JD(1).

8.Menezes, P., Kumar, P.V.S. and Timoney, A.G. (2000), A randomized trial comparing lithoclast with an electrokinetic lithotripter in the management of ureteric stones. BJU International, 85: 22–25. doi:10.1046/j.1464-410x.2000.00428.x.

9.Ureteroscopia-Petrisor Geavlete-Editura Universitară „Carol Davila”, București, 2008.

10.Busby JE1, Low RK.- Ureteroscopic treatment of renal calculi-Urol Clin North Am. 2004 Feb;31(1):89-98.

11.EAU Guidelines on Neurogenic Lower Urinary Tract Dysfunction Manfred Stöhrer, Bertil Blok, David Castro-Diaz, Emanuel Chartier-Kastler, Giulio Del Popolo, Guus Kramer, Jürgen Pannek, Piotr Radziszewski, Jean-Jacques Wyndaele.

medic rezident geriatrie și gerontologie
Spitalul de Boli Cronice „Sf. Luca”,

Cuvinte-cheie: , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.