Encefalita netratată ar putea fi fatală

Encefalita este o inflamație a țesutului cerebral. Cea mai frecventă cauză este infecţia virală. Există două tipuri de encefalită: primară și secundară. Encefalita primară apare atunci când un virus infectează creierul și măduva spinării. Encefalita secundară este determinată de o reacţie eronată a sistemului imunitar la o infecţie apărută într-o altă zonă a organismului. Astfel, acesta atacă celulele sănătoase de la nivelul creierului în loc să lupte împotriva celor ce au cauzat infecţia. Encefalita este o boală rară, dar gravă, care poate pune viața în pericol.

Simptomele copiilor sunt diferite de cele ale adulţilor

Simptomele encefalitei pot varia de la ușoare la severe. Simptomele ușoare includ febră, durere de cap, vărsături şi letargie (epuizare). În cazurile severe, pacienţii se pot confrunta cu somnolenţă, confuzie, halucinații, dificultăţi de mişcare, convulsii, iritabilitate, sensibilitate la lumină, pierderea conștienței etc. Sugarii și copiii mici prezintă diferite simptome precum vărsături, apetit slab, anomalii ale fontelor şi iritabilitate.  

Virusul herpes simplex – printre cauzele encefalitei

Encefalita poate fi provocată de o varietate de virusuri.

  • Virusul herpes simplex – cauza cea mai frecventă a encefalitei. Această formă de encefalită afectează de obicei lobul temporal, partea creierului care controlează memoria și vorbirea. De asemenea, poate afecta şi lobul frontal, partea care controlează emoțiile și comportamentul. Encefalita cauzată de herpes simplex poate duce la leziuni cerebrale severe şi uneori chiar şi la deces. Alte virusuri care pot provoca encefalita sunt virusul Epstein-Barr, HIV şi citomegalovirusul;
  • Bolile copilăriei – encefalita provocată de varicelă, pojar şi rubeolă este rară din cauza vaccinurilor existente care previn apariţia acestora;
  • Enterovirusuri – aceste virusuri includ poliovirusul și virusul coxsackievirus, care cauzează simptome asemănătoare gripei.

Encefalita poate fi „favorizată” de un sistem imunitar slab

Vârstnicii, nou-născuţii şi persoanele cu un sistem imunitar slab prezintă risc în fața bolii. În plus, ţânțarii și căpușele sunt purtătoare și pot transmite virusurile care cauzează encefalită. Astfel, persoanele care locuiesc în zone în care aceste insecte sunt frecvente, ar putea fi în pericol. Persoanele care se confruntă cu SIDA şi iau medicamente care suprimă imunitatea prezintă un risc crescut de a dezvolta encefalită. Complicațiile encefalitei variază, în funcție de factori precum: vârsta, cauza infecției şi prezenţa altor afecţiuni. Pacienții cu afecţiuni ușoare se recuperează de obicei în câteva săptămâni, fără complicații pe termen lung.

Cum poate fi diagnosticată encefalita

Encefalita poate fi diagnosticată prin mai multe metode.

  • Puncţia lombară – medicul va colecta o probă de lichid spinal cu ajutorul unui ac. Această probă va fi supusă unor teste, prin intermediul cărora se vor detecta semne ale infecţiei;
  • CT sau RMN – cu ajutorul acestora se detectează modificări la nivelul creierului. Medicii se folosesc de aceste metode pentru a exclude alte posibile explicații pentru simptome, cum ar fi prezenţa  unei tumori sau un accident vascular cerebral;
  • Electroencefalograf (EEG) – un EEG folosește electrozi (mici discuri metalice cu fire) atașate pe scalp pentru a înregistra activitatea creierului. Encefalita poate duce la convulsii și comă, astfel, EEG-ul poate determina zonele creierului afectate și a tipurilor de unde cerebrale care apar în fiecare zonă;
  • Analize de sânge – testele de sânge pot dezvălui semnele unei infecții virale. Analizele de sânge sunt efectuate împreună cu alte teste;
  • Biopsie cerebrală – această procedură este rareori efectuată, deoarece există un risc ridicat de complicații.

Metode de tratament pentru encefalită

Medicamentele antivirale pot ajuta la tratarea encefalitei herpetice. Cu toate acestea, nu sunt eficiente în tratarea altor forme de encefalită. În schimb, tratamentul se concentrează adesea pe ameliorarea simptomelor. Metodele de tratament pot include odihnă, analgezice, corticosteroizi (pentru a reduce inflamația creierului), ventilație mecanică (pentru a ajuta la respirație), anticonvulsivante (pentru prevenirea sau oprirea convulsiilor), sedative (pentru neliniște, agresivitate și iritabilitate) etc.

Surse: mayoclinic.org; medicalnewstoday.com; healthline.com

Cuvinte-cheie: , , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate