Infecții gastrointestinale în sezonul cald

Infecțiile gastrointestinale sunt afecțiuni cauzate de microorganisme patogene (virusuri, bacterii, paraziți, fungi) care afectează tractul gastrointestinal (stomac și intestine), provocând inflamație și simptome digestive specifice și un disconfort accentuat pentru pacient.

Introducere

Infecțiile gastrointestinale se manifestă frecvent în sezonul cald, pe fondul temperaturilor ridicate, care favorizează dezvoltarea și multiplicarea microorganismelor patogene. Bacteriile tind să prolifereze rapid la temperaturi ridicate, iar alimentele insuficient refrigerate (carne, ouă, fructe de mare) devin medii ideale pentru acestea. Incidența maximă a infecțiilor gastrointestinale se înregistrează în principal în lunile iunie–septembrie, perioadă în care crește consumul de preparate gata pregătite la tarabe (street food), sunt mai frecvente picnicurile, grătarele și călătoriile, iar manipularea necorespunzătoare a alimentelor, precum și expunerea la ape contaminate sau insuficient clorinate, favorizează transmiterea agenților patogeni.

Etiologie

În sezonul cald, etiologia infecțiilor gastrointestinale este predominant bacteriană, însă pot fi implicate și virusuri sau paraziți, care se dezvoltă pe fondul temperaturilor ridicate și condițiilor specifice ale acestui sezon. Cele mai frecvente bacterii care stau la baza acestui tip de infecții sunt: Escherichia coli, Salmonella spp., Shigella spp., Campylobacter jejuni și Vibrio cholerae și se dezvoltă rapid în alimente insuficient prelucrate termic sau contaminate, precum carnea, produsele lactate și fructele de mare. Virusurile responsabile pentru infecții gastrointestinale, cum ar fi rotavirusurile și norovirusurile, se transmit ușor prin apă contaminată, alimente sau contact direct cu persoane infectate. De asemenea, în sezonul cald se observă o creștere a infecțiilor gastrointestinale provocate de paraziți, cum ar fi Giardia lamblia și Cryptosporidium parvum, care sunt contractați adesea din apa contaminată, în special în zonele cu igienă precară sau în bazine și piscine insuficient igienizate.

În infecțiile gastrointestinale, simptomatologia variază în funcție de agentul patogen implicat (virus, bacterie sau parazit), dar există anumite manifestări clinice comune care definesc aceste afecțiuni. Cel mai frecvent simptom este diareea, care poate fi apoasă, abundentă sau, în cazuri mai severe (în special în infecțiile bacteriene), poate conține mucus și sânge. Diareea este adesea însoțită de greață și vărsături, simptome ce pot apărea precoce și contribuie la instalarea rapidă a deshidratării, mai ales în cazul copiilor mici și al vârstnicilor. Pacienții acuză frecvent dureri sau crampe abdominale, care pot fi ușoare sau severe, și care sunt agravate de episoadele de diaree. Alte manifestări ale infecțiilor gastrointestinale includ febră (ușoară sau moderată, dar uneori poate fi înaltă), scăderea apetitului, balonare și oboseală generală.

În formele mai grave sau complicate ale infecțiilor gastrointestinale, pot apărea semne de deshidratare severă: uscăciunea mucoaselor, sete intensă, reducerea cantității de urină, amețeli și letargie. Acestea necesită tratament medical de urgență, mai ales în rândul populației vulnerabile.
Este important de menționat că, în funcție de natura agentului infecțios, debutul si durata simptomelor pot varia. Infecțiile virale debutează de obicei brusc și se remit spontan în câteva zile, cele bacteriene pot fi mai severe și prelungite, iar cele parazitare tind să aibă un debut mai lent, dar persistent, cu episoade recurente de disconfort digestiv. Simptomatologia infecțiilor gastrointestinale reflectă afectarea acută a tubului digestiv și poate avea o intensitate variabilă. Recunoașterea la timp a simptomelor și intervenția adecvată pot preveni complicațiile și pot grăbi vindecarea.

Diagnostic

Stabilirea diagnosticului infecțiilor gastrointestinale implică mai multe etape și are ca scop identificarea agentului patogen responsabil pentru apariția simptomelor digestive (diareea, greața, vărsăturile și crampele abdominale). Anamneza detaliată și examenul fizic general reprezintă etape inițiale în stabilirea diagnosticului. Medicul va întreba pacientul despre: momentul apariției simptomelor, tipul de alimente consumate recent sau dacă a fost expus unor posibile surse de apă contaminată, călătorii recente în zone cu risc crescut, contactul cu persoane bolnave și despre severitatea simptomelor (frecvența scaunelor, prezența sângelui în scaun, vărsături repetate, febră etc.).

Examenul clinic urmărește semnele de deshidratare, durerea la palparea abdomenului, febra și starea generală a pacientului.

Pentru confirmarea etiologiei infecțiilor gastrointestinale, se efectuează următoarele analize:

• coprocultura – utilă pentru identificarea infecțiilor gastrointestinale de natură bacteriană (ex. Salmonella, Shigella, coli, Campylobacter).
• examenul coproparazitologic – evidențiază prezența paraziților intestinali precum Giardia lamblia sau Entamoeba histolytica.
• teste antigenice rapide sau PCR – detectează prezența virusurilor enterice (ex. Rotavirus, Norovirus) și oferă rezultate rapide.
• hemoleucograma – indică posibila infecție (prin creșterea nivelului de leucocite) și severitatea deshidratării.
• examenul biochimic – evaluează nivelurile de electroliți (sodiu, potasiu) și funcția renală.

În cazurile severe sau în cele cu evoluție atipică, pot fi necesare:

• coprocitograma – analizează celulele prezente în scaun și oferă indicii despre inflamația și integritatea mucoasei intestinale.
• endoscopia digestivă – rar utilizată, dar indicată în suspiciuni de colită severă sau boli inflamatorii intestinale.

Tratament

Imediat după stabilirea diagnosticului, pentru evitarea posibilelor complicații ale infecțiilor gastrointestinale, este important să se inițieze un tratament corespunzător, care are ca obiective: ameliorarea simptomelor, corectarea pierderilor de lichide și, atunci când este necesar, eliminarea agentului patogen prin tratament specific.

Pierderea de lichide și electroliți prin diaree și vărsături poate duce rapid la deshidratare, mai ales la copii și vârstnici, motiv pentru care rehidratarea reprezintă componenta principală în tratamentul infecțiilor gastrointestinale. Restabilirea echilibrului hidroelectrolitic se face fie prin intermediul soluțiilor de rehidratare orală care conțin săruri și glucoză, fie prin aport crescut de lichide (apă plată, ceaiuri neîndulcite, supe) în formele ușoare și moderate ale infecțiilor gastrointestinale. În cazurile severe ale infecțiilor gastrointestinale sau atunci când pacientul nu poate consuma lichide din cauza vărsăturilor, este necesară rehidratarea intravenoasă.

Dieta

Dieta joacă un rol important în îndeplinirea obiectivelor tratamentului infecțiilor gastrointestinale. Se recomandă o alimentație ușor digerabilă, cu alimente precum orez, cartofi fierți, banane, pâine prăjită, mere coapte. Se evită lactatele, alimentele grase, dulciurile concentrate, băuturile carbogazoase și alcoolul. Reluarea treptată a alimentației normale este importantă odată cu ameliorarea simptomelor.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos al infecțiilor gastrointestinale are ca scop eliminarea agentului patogen responsabil. Alegerea substanțelor medicamentoase depinde de natura infecțiilor gastrointestinale (bacteriene, virale sau parazitare), precum și de severitatea manifestărilor clinice. Antibioticele se administrează numai la recomandarea medicului, în cazurile în care infecțiile gastrointestinale sunt cauzate de bacterii, confirmate prin investigații (coprocultură). Utilizarea greșită a antibioticelor poate duce la complicații sau rezistență microbiană. Trebuie reținut faptul că nu se administrează antibiotice în infecțiile gastrointestinale de natură virală, deoarece nu au efect asupra virusurilor.

Schema de tratament a include și medicamente simptomatice, precum antispastice (drotaverină, scopolamină), antiemetice (metoclopramid), antidiareice (loperamidă) sau probiotice, care contribuie la ameliorarea simptomelor asociate infecțiilor gastrointestinale și la prevenirea complicațiilor.

Concluzii

Infecțiile gastrointestinale dezvoltate în sezonul cald sunt frecvente și pot afecta persoane de toate vârstele. Deși majoritatea cazurilor sunt ușoare și autolimitate, unele pot deveni severe, mai ales la copii, vârstnici și persoane cu imunitate scăzută. Prevenția prin igienă, alimentație corectă și hidratare adecvată este esențială, iar tratamentul corect și prompt poate grăbi vindecarea și preveni complicațiile.

Referințe bibliografice:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/viral-gastroenteritis/symptoms-causes/syc-20378847;
2. https://www.idsociety.org/practice-guideline;
3. https://www.gastrojournal.org/;
4. https://link.springer.com/.

Foto: Shutterstock

Raluca Catana

Farmacist Specialist Laborator farmaceutic