Sinuzita cronică și complicațiile ei

Sinuzita cronică definește inflamația sinusurilor sau a căilor nazale, care se menține pentru mai mult de 12 săptămâni din momentul debutului. Chiar dacă etiologia este oarecum asemănătoare cu cea a formei acute, există diferențe sensibile între factorii implicați sinuzita acută și cronică. Principalele modalități de prezentare ale acestei boli sunt următoarele:

• sinuzita cronică fără polipi nazali;
• sinuzita cronică cu polipi nazali;
• rinosinuzita fungică alergică.

Persoanele cu sinuzită cronică prezintă simptome tipice ale afecțiunii, cum ar fi scurgeri nazale purulente, congestie facială, dureri dentare și/sau faciale, obstrucție nazală. Totuși, întrucât este vorba despre starea inflamatorie cronică a sinusurilor, riscul de complicații este mult mai mare într-o astfel de afecțiune. S-a observat, în egală măsură, că sinuzita cronică duce la complicații în special în rândul copiilor și persoanelor cu imunitate deficitară (infecție cu HIV, tratamente cu imunosupresoare, diabet zaharat). De cele mai multe ori, tratamentul chirurgical este singura modalitate de tratament dar, de asemenea, și acesta prezintă risc relativ de complicații.

Sinuzita cronică – cauze și factori de risc

Infecția bacteriană și virală reprezintă principala cauză a sinuzitei, indiferent de formă. Agenții bacterieni cum sunt streptococul, pneumococul, Hemophilus și Moraxella sunt cei mai frecvent implicați în apariția bolii. Rinovirusul, Influenza și Parainfluenza, Adenovirusul sunt virusurile implicate în sinuzită. Infecțiile fungice cu specii de Mucor, Rhizopus, Aspergillus, Rhizomucor, nu sunt frecvent și apar aproape exclusiv la persoane imunodeprimate (cu diabet zaharat, HIV, pacienți oncologici, cu tratament imunosupresor). În caz de sinuzită cronică, pe lângă prezența acestor agenți infecțioși, este vorba și despre alți factori, cum ar fi:

• rinita alergică (acarieni, mucegaiuri);
• expunerea la iritanți (atmosferici, din fumul de țigară, toxine din aer);
• cauze structurale (polipi nazal, deviație de sept nazal);
• disfuncție ciliară;
• imunodeficiență subiacentă;
• infecții fungice.

Otita medie, astmul, SIDA și fibroza chistică sunt, de asemenea, afecțiuni medicale asociate cu sinuzita cronică. Când procesul inflamator implică sinusurile paranazale, afecțiunea se numește sinuzită. Însă, atunci când implică și inflamația căilor respiratorii nazale, afecțiunea se numește rinosinuzită. Rinosinuzita cronică este, conform datelor epidemiologice, una dintre principalele forme de afecțiuni cronice. Este răspândită la toate grupele de vârstă și, conform datelor, boala poate fi considerată a cincilea cel mai frecvent motiv al prescrierii de antibiotice. Chiar dacă și forma acută este deranjantă, sinuzita cronică este cu mult mai greu de gestionat și suportat.

Sinuzita cronică – riscuri și complicații asociate

În rândul populației pediatrice și imunodepresive, complicațiile pot să apară frecvent și în cazul sinuzitei acute, nu doar cronice. Pe baza manifestărilor acestora, complicațiile care pot să apară în sinuzita cronică se clasifică în: complicații locale, orbitale și intracraniene. Cu toate acestea, deseori se prezintă în asociere. De exemplu, eroziunea osoasă a laminei papiracee cauzată mai ales de etmoidita acută, poate duce la formarea unui abces orbital care, dacă nu este tratat, poate să se extindă la nivelul sinusului cavernos. Așadar, poate apărea tromboza sinusului cavernos, care ulterior poate duce la complicații intracraniene care pot pune în pericol viața persoanei.

Complicații locale

Mucocelele (chisturi mucoase) și mucopicocelele sunt leziuni cronice și chistice care apar mai ales în caz de sinuzită cronică, la nivelul sinusurilor paranazale. Ele cresc încet, având tendința de a se extinde dincolo de limitele sinusurilor, prin presiune și resorbție osoasă. Durerea de cap (cefalee rinogenă) este un simptom comun al acestei complicații în caz de sinuzita cronică. De asemenea, cele mai multe mucocele sunt localizate în sinusul frontal și se pot prezenta cu formă de tumori moi, nedureroase, care pot deplasa ochiul în lateral și inferior provocând diplopie. O altă formă sunt mucocelele maxilare, care apar frecvent la copiii cu fibroză chistică și sinuzită.

Mucocelele maxilare tind să se extindă mai întâi în cavitatea nazală, provocând simptomele de obstrucție nazală și respirație îngreunată, întâlnite în sinuzită cronică. Mucocele relativ mai rar întâlnite sunt cele din sinusurile etmoidale și sfenoidale, care se pot extinde intraorbital și, mai rar, intracranian. Osteomielita osului frontal, o altă posibilă complicație, chiar dacă foarte rară, va duce la edem și umflarea frunții (așa-zisa „tumoare umflată a lui Pott”). Răspândirea acută, prin tromboflebită septică, poate pune în pericol viața persoanei cu sinuzită cronică. De obicei, este necesar drenajul chirurgical imediat, cu excizia osului afectat.

Complicații orbitale

Complicațiile orbitale sunt cele mai frecvente în caz de sinuzită cronică, dar și acută. Copiii cu etmoidită acută sunt cei mai predispuși la acest tip de complicații. Acestea implică infecțiile la nivelul orbitei (celulită orbitală), celulită preseptală. Infecțiile postseptale sunt mult mai severe, deoarece pot implica structuri orbitale. Deseori, infecția se răspândește prin lamina papiracea, ce se găsește între sinusul etmoid și orbită. Infecția se poate răspândi și prin venele etmoidale, iar inflamația și edemul pleoapelor sunt primele semne ale apariției celulei orbitale. Formarea unui abces subperiostal provoacă exoftalmie, chemoză și oftalmoplegie completă.

Complicații intracraniene

Sinuzita cronică poate duce și la complicații intracraniene. O problemă intracraniană severă ar putea fi tromboza sinusului cavernos, dificil de diferențiat de celulită sau abcesul orbital. Pe de altă parte, este absolut vital să se facă diferențierea în timp util, deoarece tromboza sinusului ar putea pune în pericol viața persoanei. Răspândirea infecției de la sinusuri sau orbită spre sinusul cavernos este facilitată de venele fără valve care le conectează. Afectarea orbitală este de obicei bilaterală și include chemoză progresivă și severă, afectare oculomotorie, ingurgitarea retinei, febră și prostrație. Este o complicație severă în caz de sinuzită cronică, fiind o urgență medicală.

Alte complicații intracraniene în caz de sinuzită cronică (în special când sunt afectate sinusurile frontale, etmoidale sau sfenoidale) sunt cefaleea, meningismul, febra, greața, vărsăturile, dar și o alterare a stării mentale – în astfel de cazuri, ar trebui suspectată meningita. Abcesul cerebral este cea mai gravă complicație, iar mai mult de jumătate din toate abcesele cerebrale vor rezulta din infecții bacteriene acute ale sinusurilor (nu doar în sinuzita cronică). Chiar dacă sunt relativ rare, complicațiile în caz de sinuzită cronică sau acută pot pune în pericol viața unei persoane, motiv pentru care trebuie cunoscute atât din punct de vedere simptomatologic, cât și terapeutic.

Referințe bibliografice:

1. DeBoer DL, Kwon E. Acute Sinusitis. [Updated 2023 Aug 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK547701/;
2. Hong P, Pereyra CA, Guo U, Breslin A, Melville L. Evaluating Complications of Chronic Sinusitis. Case Rep Emerg Med. 2017;2017:8743828. doi: 10.1155/2017/8743828. Epub 2017 Jan 9. PMID: 28163938; PMCID: PMC5253506. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5253506/;
3. Kwon E, O’Rourke MC. Chronic Sinusitis. [Updated 2023 Aug 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441934/;
4. https://www.jacionline.org/article/0091-6749(92)90184-4/pdf.