Moartea neagră, schimbul columbian, gripa spaniolă, printre cele mai dramatice pandemii din istorie

În decursul timpului, umanitatea s-a confruntat cu ameninţări teribile, care au dus la moartea a sute de milioane de oameni. Ciuma a făcut ravagii în secolul 14, iar venirea exploratorilor a dus la decimarea a întregi populaţii indigene, în urma variolei sau rujeolei, în secolul 15. Mai aproape de timpurile noastre, gripa spaniolă și cea asiatică au pus la încercare sistemele de sănătate din întreaga lume, lăsând în urmă extrem de multe victime. De fiecare dată, însă, umanitatea a reuşit să găsească resursele pentru a merge mai departe.

Pacienţii cu coronavirus, trataţi cu medicamente pentru HIV/SIDA

Moartea neagră, secolul 14

Cea mai gravă pandemie din istorie, ciuma a fost cauzată de bacteria Yersinia pestis. Cifrele victimelor din secolul 14 sunt absolut înfricoşătoare. Moartea neagră a lăsat în urmă între 75 de milioane şi 200 de milioane de morţi, în condiţiile în care se estimează că populaţia planetei era în jur de 500 de milioane. De exemplu, în Florenţa, populaţia a fost redusă în câţiva ani de la 120.000 de locuitori la 50.000. Situaţia a fost critică şi în oraşele Hamburg şi Bremen, unde se estimează că 60-70% din populaţie a murit.

Londra a pierdut aproximativ două treimi din populaţie, iar la nivel general, în Anglia au murit 70% dintre locuitori. Datele arată că în 1400, populaţia Angliei scăzuse de la 7 milioane la 2 milioane. Drama acelor vremuri este greu de descris în cuvinte, victimele erau îngropate în uriaşe gropi comune, iar medicii erau depăşiţi de situaţie, neştiind ce cauzează ciuma şi nici cum să o vindece. În 1351, ciuma a fost domolită, temporar. Istoricii acelor vremuri estimau că o treime dintre oameni, la nivel mondial, au murit. În 1665 a reapărut la Londra, ciuma bubonică exterminând 20% din populaţia oraşului. În 1855, plecând din China şi ajungând până în India şi Hong Kong, ciuma bubonică a lăsat în urmă 15 milioane de morţi.

Schimbul Columbian şi efectele sale, secolele 15-16

Numit după marele explorator Cristofor Columb, schimbul columbian a reprezentat transferul animalelor, plantelor, tehnologiei, ideilor, populaţiei, dar şi al bolilor între America și Lumea Veche (Africa, Europa și Asia). Nu vorbim de o pandemie în adevăratul sens al cuvântului, ci de o serie de boli care au decimat populaţiile native, care nu aveau sistemul imunitar pregătit pentru a lupta cu afecţiuni cu care nu se mai întâlniseră vreodată. Ajuns pe insula Hispaniola din America de Nord, Columb a întâlnit populaţia Taino. Pe lângă alte boli transmise, o epidemie de variolă a contribuit la decesul a aproximativ 90% dintre nativi.

Ajungerea exploratorilor spanioli în Caraibe a însemnat un dezastru pentru populaţiile indigene. Aduse de exploratori, variola, rujeola și ciuma bubonică au exterminat aproximativ 90% dintre localnici. Marele imperiu aztec a fost distrus de exploratorii şi conquistadorii spanioli, cu ajutorul variolei. Aproximativ 3 milioane de azteci au murit în urma infectării cu virusul variolei, după venirea spaniolilor. Astfel, misiunea conquistadorului spaniol Hernán Cortés a fost una mult mai uşoară, acesta învingând imperiul Aztec în 1521. Impactul teribil al variolei asupra aztecilor a fost descris de un călugăr franciscan, care călătorea alături de Cortés: „Au murit la grămadă. În multe locuri au murit toţi locuitorii unei case. Şi cum era imposibil să îngropi atât de mulţi oameni, au dărâmat casele peste ei, astfel încât casele le-au devenit morminte”.

Gripa spaniolă, 1918-1919

Una dintre cele mai letale pandemii din istorie, gripa spaniolă, a afectat populaţia întregii lumi, de la începutul anului 1918 şi până în 1919. A fost contaminată aproximativ 27% din populaţia lumii (aproximativ 500 de milioane de oameni), iar numărul deceselor a fost între 40 de milioane şi 100 de milioane. De exemplu, în India se estimează că au murit, în urma infectării cu gripa spaniolă, aproximativ 17 milioane de oameni. În Statele Unite au fost peste 500.000 de decese, iar în Franţa peste 400.000. Numărul extrem de mare de infectaţi a fost cauzat şi de mişcările de trupe din Primul Război Mondial. Virusul s-a extins rapid pe acest fond, susţinut de aglomeraţia din spitale, alimentaţia şi igiena precare.

Gripa asiatică, 1956-1958

Cunoscută ca gripa asiatică, virusul de tip A (H2N2) a fost depistat pentru prima dată în Guizhou, China. S-a extins în Singapore în 1957, apoi în Hong Kong şi SUA. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, numărul deceselor la nivel mondial a fost de aproximativ 2 milioane. Apariţia unui vaccin a oprit ulterior răspândirea virusului şi a oprit pandemia.

Gripa crește riscul de atac vascular cerebral cu 40%!

HIV/SIDA, 1981-prezent

Sindromul imunodeficienței umane dobândite (SIDA) a fost raportat din punct de vedere clinic, în 1981, în SUA, având la bază 5 cazuri. La ora actuală HIV/SIDA este considerată o pandemie globală. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de la începutul epidemiei au murit 32 de milioane de oameni, iar 75 de milioane au fost infectaţi. Anual, numărul noilor infecţii este de aproximativ 1,8 milioane. La început, a fost observată în comunităţile gay din Statele Unite ale Americii, dar se presupune că sursa ar fi un virus de la cimpanzei, apărut în Africa, în jurul anului 1920. Primul caz documentat al virusului imunodeficienţei umane (HIV) a fost în 1959, în Congo. În 1966, în Norvegia, a fost descris primul caz de SIDA.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Surse: history.com, en.wikipedia.org

Cuvinte-cheie: , , , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate