Particularități ale sindromul depresiv la copii și adolescenți

Relațiile de familie

Un factor important în România îl reprezintă efectele plecării parinților să muncească în străinătate asupra sănătății psihice a copiilor și adolescenților. Este necesară identificarea noilor factori de risc în contextul socio-economic actual, a implicaţiilor acestora, în vederea elaborării unui proiect de prevenţie primară a sindroamelor depresiv-anxioase, a altor tulburări din sfera afectivităţii, şi a complicaţiilor majore (suicidul) și realizarea unei baze de date cu elevii din a căror familie este plecat cel puţin un părinte în străinătate, pentru iniţierea de sprijin interdisciplinar. În urma unui studiu efectuat în perioada 2006-2010, am constatat că migraţia părinţilor la muncă în străinătate are efecte negative certe atât în sfera dezvoltării fizice şi psihice a copiilor, cât şi în sfera evoluţiei şcolare a acestora.

Gradul de impact depinde de tipul relaţiilor de familie, de nivelul de comunicare şi de factorii socio-culturali. Efectele negative se pot concretiza în sindroame depresive, afectând adolescentul şi pe perioada adultă. Implicaţiile identificate au fost incluse în proiectul complex, interdisciplinar de prevenţie a sindroamelor depresive, a altor tulburări psihice din sfera afectivă şi a complicaţiilor acestora. Depresia la vârsta adolescenței este mult subdiagnosticată. Este necesară o abordare interdisciplinară a asistenţei acestei categorii de vârstă, care să implice medicul psihiatru, pedopsihiatrul, psihologul, medicul de familie, pediatrul, iar alături de aceştia, educatorii, părinţii şi autorităţile locale.

Două tipuri de aşteptări au un grad sporit de stabilitate: ale colegilor şi ale părinţilor, ştiindu-se că pentru liceeni, mediul şcolar şi cel familial constituie încă sisteme de referinţă importante. Acești noi factori determinanți sau favorizanți au implicații majore în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea fizică și psihică ale adolescentului, plecând de la dificultăți de adaptare la suicid. Absența părinţilor afectează dezvoltarea armonioasă a viitorului tânăr, creând prejudicii în sfera sănătăţii psihice şi fizice, a socializării. Condiţiile socio-familiale defavorabile sunt în mare responsabile de apariţia simptomelor depresive. Toate etapele adolescenţei sunt vulnerabile în ansamblu prin specificul transformărilor care au loc la nivel individual. Identificarea vârstelor din cadrul acestei etape de dezvoltare care au înregistrat mai multe cazuri de depresii pot fi, de asemenea, utile în evaluarea complexă a cazurilor, stabilirea strategiei terapeutice, dar şi a celei profilactice. Datele  statistice  susţin  apariţia depresiei ca rezultat al interacţiunii dintre condiţiile de mediu şi predispoziţiile individuale.

Nu trebuie să uităm că perioada adolescenței este o perioadă care presupune multiple modificări, inclusiv modificări asupra structurii psihicului. Prin urmare, este o perioadă de vulnerabilitate majoră. Tranziția de la copilărie la maturitate presupune o fragilitate a psihicului, fapt pe care persoane rău intenționate îl pot exploata [15]. Practic, acest grup de jocuri de tipul „balena albastră” este un mod de manipulare care exploatează diverse disfuncționalități care apar în structura psihicului adolescentului.

Este și vârsta la care adolescentul bravează, vrea să facă lucruri demonstrative, să atragă atenția asupra sa. Țările din blocul est-european sunt mai expuse deoarece vulnerabilitatea adolescenților este mai mare aici. Așa cum am spus de multe ori, în țările mai sărace din Europa de Est, copiii sunt expuși unor factori de risc suplimentari care generează o serie de factori stresori.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Bibliografie:

  1. Rosen, D. S., & Goldenring, J. M. (2004). Getting into adolescent heads: an essential update.
  2. Bond, L., Carlin, J. B., Thomas, L., Rubin, K., & Patton, G. (2001). Does bullying cause emotional problems? A prospective study of young teenagers. Bmj, 323(7311), 480-484.
  3. d’Acremont, M., & Van der Linden, M. (2007). How is impulsivity related to depression in adolescence? Evidence from a French validation of the cognitive emotion regulation questionnaire. Journal of adolescence, 30(2), 271-282.
  4. Petersen, A. C., Compas, B. E., Brooks-Gunn, J., Stemmler, M., Ey, S., & Grant, K. E. (1993). Depression in adolescence. American Psychologist, 48(2), 155.
  5. Frank Joseph Freisleder in Pfersdorf, S. (2009). Erziehungsfalle Angst: warum Eltern ihren Kindern die Freiheit zurückgeben müssen. Diana Verlag.
  6. Uebel, H., Albrecht, B., Kirov, R., Heise, A., Dopfner, M., Joseph Freisleder, F., … & Poustka, F. (2010). What can actigraphy add to the concept of labschool design in clinical trials?. Current pharmaceutical design, 16(22), 2434-2442.
  7. Ivarsson, T., Råstam, M., Wentz, E., Gillberg, I. C., & Gillberg, C. (2000). Depressive disorders in teenage-onset anorexia nervosa: a controlled longitudinal, partly community-based study. Comprehensive psychiatry, 41(5), 398-403.
  8. Ulrich, D. (1998). Intellectual capital = competence x commitment. Sloan management review, 39(2), 15.
  9. Henker, B., Whalen, C. K., Jamner, L. D., & Delfino, R. J. (2002). Anxiety, affect, and activity in teenagers: Monitoring daily life with electronic diaries. Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, 41(6), 660-670.
  10. Silverman, W. K., & Field, A. P. (Eds.). (2011). Anxiety disorders in children and adolescents. Cambridge University Press.
  11. Ross, C. E., & Mirowsky, J. (1999). Parental divorce, life-course disruption, and adult depression. Journal of Marriage and the Family, 1034-1045.
  12. Straus, M. A., & Kantor, G. K. (1994). Corporal punishment of adolescents by parents: a risk factor in the epidemiology of depression, suicide, alcohol abuse, child abuse and wife beating. Adolescence, 29(115), 543.
  13. https://psicovalero.files.wordpress.com/2014/06/dsm-v-manual-diagnc3b3stico-y-estadc3adstico-de-los-trastornos-mentales.pdf.
  14. http://www.who.int/classifications/icd/en/bluebook.pdf.
  15. Messias, E., Castro, J., Saini, A., Usman, M., & Peeples, D. (2011). Sadness, suicide, and their association with video game and internet overuse among teens: results from the youth risk behavior survey 2007 and 2009. Suicide and Life-Threatening Behavior, 41(3), 307-315

Cuvinte-cheie: , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.