Pneumonia bacteriană: factori de risc, simptome, diagnostic şi tratament

Pneumonia reprezintă inflamaţia ţesutului pulmonar, fiind cauzată de o infecţie bacteriană sau virală. Pneumonia bacteriană poate afecta o mică parte a plămânului, dar în unele cazuri infecţia poate cuprinde tot plămânul. Simptomele pneumoniei variază de la uşoare la foarte grave. În general, nou-născuţii, copiii mici, persoanele peste 65 de ani, dar şi cele cu alte afecţiuni şi cu un sistem imunitat slăbit se confruntă cu forme mai grave ale bolii.

Pneumonia bacteriană, simptome frecvente

Pacienţii care se confruntă cu pneumonia bacteriană acuză simptome precum tuse însoţită de mucus, frisoane, febră mai mare de 38 ºC, durere de cap, dureri musculare, respiraţie îngreunată, letargie, confuzie, în special în rândul seniorilor, pierderea apetitului etc. Pneumonia bacteriană poate fi periculoasă pentru nou-născuţi şi copii mici. Învineţirea buzelor şi unghiilor semnalează faptul că aceştia nu primesc suficient oxigen. Pacienții peste 65 de ani pot avea temperatura corpului mai scăzută decât cea normală.

Pneumonia bacteriană, factori de risc

Persoanele care au un sistem imunitar slăbit prezintă un risc crescut de pneumonie bacteriană. Din această categorie fac parte pacienţii care au trecut printr-o intervenţie chirurgicală care a inclus un transplant de organe, persoanele care sunt diagnosticate cu HIV sau leucemie sau cu boli renale severe. Alţi factori de risc includ pacienţii peste 65 de ani, prezenţa unor alte afecţiuni precum astmul, diabetul sau bolile coronariene, o dietă săracă în vitamine şi minerale, consumul de alcool etc.

Cauzele apariţiei pneumoniei bacteriene

Streptococcus pneumoniae este cauza dezvoltării pneumoniei bacteriene. Este un germen care face parte din flora căilor respiratorii superioare. În plus, pneumonia bacteriană poate apărea şi în urma unei răceli sau gripe.

Există două tipuri de pneumonii bacteriene:

  • pneumonia bacteriană comunitară – este cel mai frecvent tip de pneumonie bacteriană. Boala se poate răspândi de la o persoană la alta, prin strănut sau tuse, prin contactul direct cu obiecte contaminate etc.;
  • pneumonia contractată în spital – apare în decurs de două până la trei zile de la expunerea la germenii existenţi într-un spital sau cabinet medical. Acest tip de pneumonie este adesea mai rezistent la antibiotice și este mai greu de tratat decât pneumonia bacteriană comunitară.

Haemophilus influenzae este a doua cea mai frecventă cauză a pneumoniei bacteriene. Simptomele apar doar dacă pacientul are un sistem imunitar slăbit.

Cum poate fi diagnosticată pneumonia bacteriană

Se examinează plămânii cu un stetoscop pentru a verifica dacă există lichid acumulat. În unele cazuri sunt recomandate şi radiografiile toracice. Unii pacienţi pot avea nevoie de teste suplimentare. Acestea ar putea include pulsoximetria (o metodă non-invazivă de măsuare a oxigenului din sânge), analize de sânge, CT, teste microbiologice etc.

Metode de tratament

În cele mai multe cazuri, medicii specialişti recomandă tratamentul pe bază de antibiotice, împreună cu medicamente care să amelioreze durerea şi febra. Pacienţii care se confruntă cu pneumonia bacteriană trebuie să se odihnească cât mai mult, să consume multe lichide, să utilizeze un umidificator, să renunţe la fumat şi să rămână la domiciliu până ce febra şi tusea dispar. Majoritatea pacienţilor care sunt trataţi pentru pneumonie bacteriană încep să se simtă mai bine în câteva zile, însă recuperarea completă are loc abia după câteva săptămâni.

Surse: healthline.com; mayoclinic.org; webmd.com

 

Cuvinte-cheie: , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.