Rolul personalului sanitar mediu în diagnosticul si tratamentul hipoacuziei la populația pediatrică

Dr. Virgolici Iulia, Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională „Prof. Dr. Hociotă”, București

Dr. Daniela Elena Mihăilă, Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”

 

Rezumat:

Diagnosticul şi tratamentul tipului şi gradului de hipoacuzie la copii trebuie făcute cu cât mai mare acurateţe. Deprivarea auditivă la copii în diversele ei forme determină scăderea achiziției de informaţii din mediul înconjurător. În cazuri severe în care prezintă un handicap (hipoacuzia) şi nu este diagnosticat şi tratat în timp util, copilul va avea un al doilea handicap – surdomutitate. Personalul sanitar mediu (asistenți medicali, surori medicale) are rolul de a sprijini copilul pe parcursul dezvoltării și de a oferi suport medicului, dar și familiei în lupta de reabilitare auditiv-verbală a copilului. De la prezenţa şi acţiunile personalului mediu de pe secţia de neonatologie, până la prezenţa în secţia de ORL, implicaţi în procesul de reabilitare auditiv-verbală, personalul mediu este extrem de activ şi necesită antrenament şi atenţie continuă.

Cuvinte-cheie: personal mediu, copii, hipoacuzie, reabilitare auditiv-verbală

Abstract:

Diagnosis and treatment of the type and degree of hearing loss in children should be made earlier and more accurately. Auditory deprivation in children in its various forms lowers acquisition of information from the environment. In severe cases, when the child has a disability (hearing loss) and it is not diagnosed and treated in time, he will have a second handicap, being a deaf-mute. Nursing staff has the role to support the child during his development and to help both doctor and family during the process of auditory and verbal rehabilitation of the child. From the presence and actions of the nursing staff in neonatology ward to the presence in the otolaryngology department, involved in the rehabilitation process, nursing staff is extremely active and training is required continuously.

Keywords: nurses, children, hearing loss, auditory-verbal rehabilitation

Depistarea hipoacuziei

Hipoacuzia la copii este un subiect care necesită atenţie sporită din partea medicului, asistentei, personalului auxiliar şi a familiei. Diagnosticul copilului hipoacuzic trebuie făcut încă din primele zile de naştere şi se efectuează de către asistentele din secţiile de neonatologie. Acest screening al populaţiei nou-născute are rolul de a depista copiii cu hipoacuzie (surzi), care vor efectua investigaţii suplimentare în secţiile de ORL, în departamentul de audiologie.

Doriți să vă abonați la revista GALENUS și să beneficiați de acreditările de specialitate? Click aici!

Acest test de screeing al nou-născuţilor se efectuează atât la copiii cu risc, cât şi la copiii fără factori de risc. Incidenţa nou-născuţilor surzi fără factori de risc este de aproximativ 1 la 3 000 de naşteri. La cei cu factori de risc este de 1 la 200. Factorii de risc trebuie cunoscuţi de către personalul mediu din secţiile de neonatologie şi, ulterior, de pediatru, pentru o privire de ansamblu mai corectă, atât din punct de vedere al atitudinii terapeutice, cât şi din punct de vedere al implicaţiilor pe care posibilele comorbidităţi ale acestor pacienţi le pot prezenta. Copii APGAR 0-4 la un minut şi APGAR în intervalul 0-6 la 5 minute, infecţiile congenitale (mame cu risc): citomegalovirus, rujeolă, copiii cu intubaţie prelungită (durată ce depăşeşte cinci zile), în secţiile de neonatologie trebuie supuși screeningului auditiv de către personalul mediu sau trebuie anunţat medicul ORL sau audiologul.

Anomaliile cranio-faciale, meningita bacteriană, infecţiile cronice reprezintă cauze ale hipoacuziei la nou-născut. Aceste patologii trebuie cunoscute şi menţionate în istoricul pacientului pediatric şi necesită atenţie deosebită în urmărirea copilul suspect de hipoacuzie. Aceste informaţii pot elucida o cauză posibilă a diagnosticului de hipoacuzie. Personalul mediu din aceste secţii este extrem de bine pregătit şi antrenat cu pacienţi atât de fragili.

Copiii până în 3 ani care nu au trecut testul de screening trebuie examinaţi în secţia de ORL, de un ORL-ist audiolog, care va efectua BERA (brain evoked response audiometry), otoemisiuni acustice. BERA se efectuează fie în somn natural, fie cu sedare. Aceste investigaţii obiective determină pragul de răspuns auditiv aproximativ şi se decide atitudinea terapeutică următoare. Privind aceste investiigații, personalul mediu bine antrenat contribuie fie la sedarea pacientului (în sala de operaţii – sedare inhalatorie) sau în blocul insonor în care se efectuează măsurătorile în timpul somnului natural.

Pacienţii hipoacuzici sunt protezați auditiv bilateral şi încep programul de reabilitare auditiv-verbală intensivă. În anumite cazuri selectate, pacienţii cu diagnosticul de hipoacuzie neurosenzorială pot fi pacienţi cu diagnostic de hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală. La aceşti pacienţi, protezarea convențională este ineficientă, fiind nevoie de implant cohlear. Implantul cohlear se efectueză între vârsta de 6 luni şi maximum 6 ani. După vârsta de 6 ani, cortexul responsabil de informaţia auditivă este preluat de funcţia vizuală. Chiar dacă se efectuează implantarea după această vârstă, nu se vor obţine rezultate.

Implantul cohlear este o proteză semiimplantabilă, care are o parte internă şi una externă. Cea internă se implantează chirurgical: un electrod în cohlee şi un receptor stimulator sub muşchiul temporal. În aceste operaţii de maximă fineţe, există asistente care sunt supraspecializate şi care cunosc cu exactitate paşii operatori, fiind indispensabile echipei operatorii. Partea externă se activează la aproximativ o lună. După activarea implantului cohlear, începe un proces de lungă durată de reabilitare auditiv-verbală în care copilul începe să audă şi învaţă să audă, să înţeleagă semnificaţia sunetelor din mediul lui ambiant şi, ulterior, să le reproducă, cu sens. Personalul din secţiile de reabilitare verbală necesită atente studii în lucrul cu copiii cu deficit auditiv, având un rol esenţial în succesul acestui proces.

În cazul pacienţilor care prezintă malformaţii de ureche externă şi conduct auditiv extern, diagnosticaţi cu hipoacuzie de transmisie uni- sau bilaterală, în care intervenţiile chirurgicale nu sunt recomandate, iar protezarea convențională nu se poate efectua, se realizează protezare cu proteză tip BAHA (bone anchored hearing aid). BAHA pe bentiţă, pe suport elastic, este concepută să permită folosirea pe termen lung, pentru copiii care nu sunt candidaţi pentru intervenţie chirurgicală. Aceasta este valabilă pentru procesor uni- sau bilateral.

Personalul mediu are un rol foarte activ în aplicarea acestei soluţii de reabilitare auditivă. Selecţia pacienţilor, implicarea în suportul familiei, în investigaţiile audiologice premergătoare purtării acestui tip de proteză auditivă.

Acest tip de proteză pe bentiţă se păstrează până când intervenţia chirurgicală este posibilă sau când o altă variantă de proteze BAHA va fi accesibilă pentru pacient (varianta percutană sau transcutană).

În urmărirea evoluţiei acestor pacienţi, atât a celor purtători de implant cohlear, a protezelor BAHA, sau a protezelor convenționale, personalul mediu este intens implicat în efectuarea probelor audiometrice, în realizarea olivelor de silicon, în reglajele dispozitivelor audiologice (mai ales cele convenționale).

Pacienţi care iniţial aud normal pot face repetate episoade de infecţii de căi respiratorii superioare în decursul copilăriei, în urma cărora urechea medie se inflamează şi se acumulează lichid (otita seroasă). Asistentul medical are rol în observarea respiraţiei orale a pacientului, în observarea comportamentală, eventual (cel supraspecializat) în asistarea intervenţiilor chirurgicale care rezolvă această patologie.

Există patologii cu incidenţă mai mică decât cea prezentată. Acestea necesită o abordare mai largă şi fac subiectul altei prezentări.

Medicina plasează pacientul în mijlocul unei echipe asistent-medic. O abordare atentă, empatică, holistică şi, nu în ultimul rând, sinergică permite recuperarea rapidă sau convalescenţa mai uşoară. Satisfacțiile umane şi personale apărute în triada aceasta pot fi legături care schimbă perspective şi vieţi.

Bibliografie:

  1. http://www.cochlear.com/wps/wcm/connect/au/home/understand/hearing-and-hl/hl-treatments/cochlear-implant.
  2. http://www.cdc.gov/features/newbornhearing/.
  3. http://www.parentcenternetwork.org/parentcenterlisting.
  4. http://hearinglosshelp.com/weblog/category/.
  5. Jack Katz et co., “Handbook pf clinical audiology”, Wolters Kluwer 2014.

Cuvinte-cheie: , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate