Rujeola, manifestări clinice

Rezumat:

Rujeola este o boală acută infecto-contagioasă cauzată de virusul rujeolic (din familia Paramyxoviridae), caracterizată prin manifestări clinice specifice. Poate afecta orice categorie de populație, dar este mai frecventă la copiii cu vârste între 1 și 9 ani și se transmite rapid la populația care nu a fost vaccinată. Cele mai comune semne și simptome sunt febra, catar oculo-nazal, angină, cefalee, semnul Koplik (patognomonic) și erupția caracteristică ce se răspândește de la nivelul capului spre restul corpului în circa 2-3 zile. De obicei, simptomatologia este autolimitată și evoluția favorabilă, dar se înregistrează și cazuri de complicații. La copiii mici, riscul de complicații severe este mai mare din cauza imunității scăzute. Cea mai eficientă cale de prevenție este vaccinarea.

Cuvinte-cheie: rujeolă, copii, erupție

Abstract:

Measles is an acute infectious disease caused by Measles virus (Paramixoviridae family) with specific clinical manifestations. It can affect any class of population, but is more common in children aged 1 to 9 years and is rapidly transmitted to the non-vaccinated population. The most common symptoms are fever, red eyes, runny nose, headaches, sore throat, Koplik sign (patognomonic) and the classic skin rash spreading from head to the rest of the body in 2-3 days. Symptomology is usually self-limiting and favorable, but there are also cases of complications. In small children, the risk of serious complications is higher due to their lower imunity. The only effective way to prevent it is vaccination.

Keywords: measles, children, rash

Rujeola – definiție

Rujeola este o boală infecto-contagioasă virală cu aspecte clinice cutanate și sistemice specifice. Virusul rujeolic face parte din familia Paramyxoviridae, genul Mobilivirus, fiind un virus de tip ARN.

Epidemiologie

Rujeola are, de obicei, un caracter endemo-epidemic. Este mai frecventă la copiii cu vârste între 1 și 9 ani, dar poate apărea la orice vârstă în absența vaccinării sau în cazul unui sistem imunitar scăzut. Sursa este, de obicei, pacientul bolnav. Transmiterea este aerogenă, prin secreții oculo-nazale, faringiene sau traheobronșice provenite de la bolnavi și nu se poate vorbi de purtători sănătoși. Contagiozitatea este foarte mare și începe cu câteva zile înaintea erupției.

Rujeola – manifestări clinice

  1. Incubația
  • în cazul virusului rujeolic este cuprinsă între 7 și 14 zile , de cele mai multe ori în jur de 10 zile.
  1. Perioada de invazie (perioada pre-eruptivă)
  • durează 3-4 zile, pacientul fiind deja contagios;
  • evoluția simptomatologiei este lentă, cu febră mare, cefalee, catar oculo-nazal cu aspect de conjunctivită virală (edem palpebral, lăcrimare abundentă), rinoree sero-mucoasă și uneori mucopurulentă;
  • tuse seacă iritativă;
  • disfonie;
  • facies specific din cauza catarului oculo-nazal;
  • enantem bucal cu aspect de picheteu hemoragic la nivelul palatului și faringelui;
  • semnul Koplik – apare în perioada de invazie și dispare în cca. 1-2 zile. Constă în existența unor micropapule albicioase (cu aspect grișat) la nivelul mucoasei jugale în dreptul ultimilor molari din cauza unor depozite subepiteliale de celule gigante epitelioide și inflamatorii;
  • semne digestive – mai frecvente la copii, reprezentate de dureri abdominale, diaree, vărsături;
  • semne neurologice – apar mai frecvent la adulți, reprezentate de cefalee, somnolență, uneori convulsii;
  • radiografia pulmonară poate evidenția în formele severe pneumonia morbiloasă primară (aspect de pneumonie interstițială).
  1. Perioada de stare (perioada eruptivă)
  • se caracterizează printr-o curbă ascendentă a febrei (aspect difazic: crește la început, scade, apoi crește din nou);
  • accentuarea simptomatologiei generale.

4. Erupția

  • maculo-papuloasă eritematoasă cu dimensiuni de 1-3 mm până la 1-3 cm și tendință la confluare, contur neregulat;
  • apare inițial la nivelul extremității cefalice (retroauricular, la nivelul feței și gâtului) și apoi se extinde la nivelul trunchiului, membrelor superioare și inferioare în 2-3 zile cu generalizare în maximum 3 zile;
  • aspectul erupției poate varia – cianotică, hemoragică, pemfigoidă (cu vezicule pe suprafață), mitigată (aspect palid cu mai puține elemente eruptive);
  • evoluția erupției – dupa cca. 3 zile dispare în ordinea apariției, rămânând pete gălbui-brune și o descuamare furfuracee secundară leziunilor.

     5. Perioada de convalescență (perioada post-eruptivă)

  • caracterizată prin dispariția erupției și ameliorarea treptată a simptomatologiei;
  • persistă un status imunitar scăzut cu creșterea susceptibilității pacientului la complicații.

Forme clinice de rujeolă

După vârstă

  • la sugari – are evoluție atipică cu erupție discretă, subfebrilitate, absența semnului Koplik și risc de complicații;
  • la copilul mic – are evoluție mai severă cu complicații bacteriene frecvente;
  • la adult – simptomatologie neurologică mai accentuată, stare generală modificată și evoluție prelungită.

După tipul erupției

  • reliefată;
  • miliară;
  • buloasă (pemfigoidă);
  • purpurică;
  • mitigată (în cazul administrării de imunoglobuline în perioada de incubație);
  • fără erupție – doar manifestări generale (la cei vaccinați sau după tratament cu imunoglobuline).

După severitatea manifestărilor clinice

  • formă ușoară/frustă – apare la sugarii mai mici de 6 luni, simptomatologie atenuată. Poate apărea și la persoanele care au luat tratamente cu gamaglobuline în perioada de incubație;
  • formă hemoragică – este severă, cu trombocitopenie, elemente eruptive cu aspect hemoragic, epistaxis, metroragii;
  • formă hipertoxică – apare la copii mai mici de 2 ani, caracterizată prin febră mare, dispnee, stare generală modificată, cianoză, insuficiență respiratorie, cu risc de complicații cu potențial vital.

Complicațiile pot fi cauzate de prezența virusului propriu-zis sau prin suprainfecții bacteriene.

Complicații determinate de virusul rujeolic

Respiratorii

  • pneumonia morbiloasă precoce, are evoluție severă la copiii mai mici de 2 ani;
  • pneumonia cu celule gigante – severă, apare mai frecvent la copii (au imunitate scăzută);
  • bronșiolita capilară;
  • laringita rujeolică – poate evolua spre crupul rujeolic cu risc vital la copiii mici.

Neurologice

  • encefalita acută cu incluzii – cu risc de afectare cerebrală permanentă în cca. 10% din cazuri. La pacienții imunodeprimați sau cu afecțiuni limfatice maligne poate apărea o formă tardivă de encefalită, la aproximativ 1-6 luni după episodul acut al bolii virale și are, de obicei, risc vital;
  • encefalita acută alergică –  apare la finalul perioadei eruptive, fiind declanșată de interacțiunea dintre antigenul viral și anticorpii dezvoltați pe parcursul bolii, răspunzând favorabil la tratamentul cortizonic;
  • panencefalita subacută sclerozantă (PESS) – o complicație tardivă a rujeolei. Este mai frecventă la copiii sub 2 ani care au avut rujeolă, din cauza prezenței virusului rujeolic în stare latentă la nivel cerebral. Acesta declanșează o reacție de tip alergic local. Debutul PESS este de obicei la 7-10 ani după episodul de rujeolă, cu apariția de simptome sugestive ale deteriorării cognitive, convulsii/crize epileptiforme cu evoluție lent progresivă spre exitus într-un interval cuprins între 4-6 luni și 1-3 ani.

Oculare

  • nevrita optică;
  • keratita morbiloasă – una din cauzele de orbire la copii în țările în curs de dezvoltare.

Alte complicații în rujeolă

  • mielite;
  • hepatită tranzitorie;
  • coagulare intravasculară diseminată;
  • pericardită, miocardită;
  • tulburări digestive – apendicite, ileo-colite.

La gravide

  • risc de avort spontan și naștere prematură;
  • efect teratogen cu potențial malformativ asupra fătului.

Complicații determinate de suprainfecțiile bacteriene

Respiratorii

  • angine streptococice, flegmoane amigdaliene;
  • otite secundare;
  • pneumonii, bronhopneumonii stafilococice, streptococice, pneumococice – au evoluție severă, uneori până la abces pulmonar, pleurezii parapneumonice.

Digestive

  • apendicite;
  • gastroenterite.

De reținut!

Rujeola este o boală infecto-contagioasă cu adresabilitate largă și are potențial crescut de complicații secundare, în  special în rândul copiilor până la risc vital, de aceea prevenția este pe primul loc.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Bibliografie:

  1. Harrison L. AAP updates measles recommendations. Medscape Medical News. WebMD Inc. Available at http://www.medscape.com/viewarticle/839688.
  2. Centers for Disease Control and Prevention. Measles-United States, January-May 20, 2011. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2011 May 24;60(Early Release):1-4.
  3. Perry RT, Halsey NA. The clinical significance of measles: a review. J Infect Dis. 2004 May 1. 189 Suppl 1:S4-16. [Medline].
  4. The Merck Manuals Online Medical Library. Available at http://www.merck.com/mmpe/sec14/ch193/ch193b.html.
  5. Bartlett, J. – Pocket Book of Infectious Disease Therapy, Lippincott Williams and Wilkins, 2000.
  6. Harrison – Principles of Internal Medicine, ed 14, Ed McGraw Hill, 2000.

medic specialist medicină de familie, manager calitate Clinicile și Spitalul Medicover

Cuvinte-cheie: , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.





    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.