SOS imunizare: date îngrijorătoare la nivel mondial în privința copiilor

Zonele de conflict activează maladii eradicate

Din luna martie 2017, în Siria, în zona guvernoratului Deir ez-Zor,  au început să apară mai multe cazuri de paralizie la copii. În luna mai au fost confirmate primele cazuri de poliomielită, fiind evidenţiată prezenţa unei tulpini mutante a virusului poliomielitic de tip 2. Au fost raportate 58 de cazuri de paralizie de tip acut flasc (PAF) începând din iunie, în special în regiunea Al Mayadeen, însă pentru o parte dintre acestea testele scaunului au ieşit negative.

Această tulpină nu a mai apărut din 1999, dar alte tulpini au produs infectarea cu poliomielită, tot în acest an, în ţări ca Afganistan, Pakistan şi Congo. În Siria, aceasta este prima reapariţie a virusului din 2014 şi a doua de la începerea războiului. În 2013-2014 au mai fost înregistrate 36 de cazuri de poliomielită cu virusul de tip 1, dar focarul a fost oprit. „Detectarea acestei tulpini subliniază importanța menținerii unor rate ridicate de acoperire a vaccinării de rutină la toate nivelurile, pentru a minimiza riscul și consecințele oricărei circulații a poliovirusului. Astfel de evenimente evidenţiază, de asemenea, riscul în zone sau regiuni dominate de o stare substanțială de nesiguranță continuă care împiedică menținerea unei imunități ridicate a populației prin vaccinarea de rutină”, a avertizat OMS într-un comunicat emis în iunie 2017.

În 2016, 85% dintre copiii de pe glob au primit trei doze de vaccin poliomielitic. Cu toate acestea, izbucnirea unor focare de acest gen pune în continuare obstacole în calea inițiativei globale de eradicare a poliomielitei, lansată în 1988. Potrivit acesteia, omenirea ar fi trebuit să pună capăt transmiterii poliomielitei până în anul 2000. Dacă s-ar reuşi acest lucru, poliomielita ar deveni a doua boală umană eradicată, după variolă, care nu a mai apărut din 1980.

Scădere de sub 2% a incidenţei tuberculozei

O altă problemă majoră de sănătate publică este tuberculoza (TBC). Incidenţa tuberculozei scade de la un an la altul cu numai 1,5%, mult sub ţinta propusă de 4-5% prin declaraţia „End TB Strategy”, aprobată de World Health Assembly din cadrul OMS. Tuberculoza rămâne una dintre principalele zece cauze de mortalitate la nivel mondial, producând anual milioane de decese, dintre care circa 200.000 la copii. Datele aferente anului 2015 indică 10,4 milioane de îmbolnăviri de TBC, cu circa un milion de noi cazuri la copii. 1,8 milioane de oameni au decedat în 2015 din cauza tuberculozei, iar 170.000 dintre aceştia au fost copii. Aproape jumătate dintre cazurile de TBC sunt multirezistente la tratament, ceea ce face ca terapiile să fie costisitoare şi de durată. Şase ţări ale lumii dau circa 60% dintre cazurile de TBC de pe glob: India, Indonezia, China, Nigeria, Pakistan şi Africa de Sud. O altă zonă problematică este Europa de Est. Majoritatea celor 323.000 de cazuri noi de TBC şi a celor 32.000 de decese înregistrate în 2015 în ţările europene membre OMS s-au produs în Europa de Est şi în Asia Centrală, potrivit raportului „Tuberculosis Surveillance and Monitoring Report in Europe 2017” [2]. Insuccesul reducerii răspândirii bolii este legat printre altele de ratele înalte de încarcerare, numărul mare de infecții HIV, consumul de droguri prin injectare, sistemele naţionale de sănătate dezorganizate, diagnosticul și tratamentul suboptimal al tuberculozei, precum și de ratele scăzute de imunizare în mai multe regiuni ale lumii. În 2016, rata imunizării cu BCG la nivel mondial a fost de 88%. Potrivit obiectivelor documentului Sustainable Development Goals, adoptat de Naţiunile Unite în 2015, tuberculoza ar trebui eradicată până în 2030.

Problema inechităţilor în acoperirea vaccinală

Cifrele privind acoperirea vaccinală de la nivel naţional ascund adesea inechități mari în ceea ce privește ratele de imunizare în interiorul unei țări, după cum relevă raportul OMS „State of inequality: Childhood immunization”. Documentul arată că îmbunătățirile înregistrate la nivel global au fost obţinute prin modalităţi diferite de la o ţară la alta și că, în general, există mai puține inegalități decât acum 10 ani.

Aceste constatări au fost întărite de un studiu recent al UNICEF, care a subliniat eficienţa investițiilor în cele mai sărace și mai marginalizate comunități. „Imunizarea este una dintre intervenţiile cele mai juste”, spune dr. Robin Nandy, șeful departamentului de imunizare al UNICEF. „Aducerea vaccinurilor salvatoare de vieţi în cele mai sărace comunități trebuie să fie o prioritate maximă în orice context”, a afirmat Nandy.

Eforturile de reducere a inegalităților legate de statutul economic al gospodăriilor și de educația mamei sunt necesare în multe țări, dacă se dorește o îmbunătățire a ratelor de imunizare. În plus, mai mult de jumătate din populația globală locuiește în zonele urbane, inclusiv în cartierele aflate în expansiune din Africa și Asia. Persoanele sărace din mediul urban reprezintă un grup cu risc ridicat de a fi neimunizat sau subimunizat.

Pentru prima dată, OMS și UNICEF au colectat date dezagregate privind acoperirea imunizărilor la nivel subnațional. Din 194 de țări raportoare, 125 au raportat o acoperire subnațională, reprezentând aproape 20.000 de districte și aproximativ două treimi din populația globală a nou-născuţilor. Aceste date ar trebui să contribuie la evidențierea diferențelor geografice în ceea ce privește accesul la vaccinuri.

OMS propune investiţii de 370 de miliarde de dolari anual pentru sănătate

Datorită imunizării prin vaccinuri, anual sunt prevenite circa 2-3 milioane de decese ce ar putea fi cauzate de boli ca difteria, tetanosul, pertussisul (tuse convulsivă) sau rujeola. Alte 1,5 milioane de decese ar putea fi evitate dacă s-ar îmbunătăți acoperirea vaccinală la nivel global. Din păcate, aceasta bate pasul pe loc de mai mulţi ani. Unul dintre motivele principale ale stagnării este legat de problema costurilor, mai ales în zonele sărace sau subdezvoltate.

În acest sens, OMS a gândit un plan care vizează sprijinirea mai multor state situate în astfel de regiuni. Raportul „SDG Health Price Tag”, publicat în iulie în The Lancet Global Health, estimează costuri şi beneficii pentru extinderea progresivă a serviciilor de sănătate în scopul atingerii mai multor obiective ale „Sustainable Development Goal” în 67 de state cu venituri scăzute şi medii, care înglobează circa 75% din populaţia lumii [3]. Într-un scenariu ambiţios, investițiile globale din sănătate ar urma să fie majorate de la 134 de miliarde de dolari anual la 371 miliarde de dolari până în 2030, cu o medie de 58 dolari/persoană/an. Dacă investiţiile ar ajunge la acest nivel, OMS anticipează că, până în 2030, ar putea fi prevenite aproximativ 97 de milioane de decese premature, iar speranța de viață din unele țări ar putea creşte cu până la 8,4 ani. O altă variantă de scenariu propune creşterea de la 104 miliarde dolari/an la 274 miliarde dolari/an sau 41 de dolari/persoană/an până în 2030.

Circa 85% dintre costuri ar putea fi acoperite de guvernele naționale, însă nu toate ţările îşi vor permite acest lucru. Conform raportului, 32 dintre cele mai sărace state ale lumii vor avea nevoie de fonduri provenite din donaţii. În ambele scenarii, 75% dintre investiții ar merge către sistemul de sănătate pentru suplimentarea numărului de angajaţi din domeniul sănătății, construirea și exploatarea de noi clinici, spitale și laboratoare sau achiziționarea de echipamente medicale. Restul costurilor vor acoperi achiziţia de medicamente, vaccinuri, seringi și alte echipamente utilizate pentru prevenirea sau tratarea anumitor boli și pentru activități precum campaniile de formare și de sănătate.

Acest plan ambiţios, alături de celelalte lansate la nivel internaţional, subliniază, conform iniţiatorilor, că realizarea unei acoperiri universale și a altor obiective în domeniul sănătăţii presupun nu numai finanțare, ci și voință politică și respect faţă de drepturile omului.

Bibliografie:

  1. Centers for Disease, Control and Prevention, Morbidity and Mortality Weekly report – Measles Outbreak — Minnesota April–May 2017, Weekly / July 14, 2017 / 66(27);713–717.
  2. World Health Organization – Regional office for Europe – „Tuberculosis Surveillance and Monitoring Report in Europe 2017”.
  3. Karin Stenberg, Odd Hanssen, Tessa Tan-Torres Edejer, Melanie Bertram, Callum Brindley, Andreia Meshreky, James E Rosen, John Stover, Paul Verboom, Rachel Sanders, Agnès Soucat – Financing transformative health systems towards achievement of the health Sustainable Development Goals: a model for projected resource needs in 67 low-income and middle-income countries – The Lancet Global Health, Vol. 5, No. 9, e875–e887, July 17, 2017.

Asistent de farmacie

Cuvinte-cheie: , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate