Virozele respiratorii sau infecțiile virale ale tractului respirator superior

Virozele respiratorii sunt reprezentate de infecții virale la nivelul tractului respirator superior ce determină o simptomatologie bogată, rinoree, tuse, strănut, cefalee. Sunt frecvente mai ales în sezonul rece, afectând cu precădere copiii și bătrânii. Sunt afecțiuni autolimitante ce necesită tratament simptomatic, dar care pot determina complicații locale. Virozele respiratorii sau infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare sunt boli de etiologie virală și de cele mai multe ori autolimitante. Sunt boli sezoniere, apărând frecvent în sezonul rece. Aceste viroze respiratorii cunoscute și sub denumirea de răceală banală au etiologie virală, fiind cunoscute aproximativ 200 de tulpini de virusuri incriminate în această patologie.

Virozele respiratorii, cele mai cunoscute tipuri virale

  • Rinovirusuri: produc cel mai frecvent infecții acute ale căilor respiratorii superioare, mai ales la începutul primăverii;
  • Coronavirusuri:
  • Virusuri gripale;
  • Virusuri paragripale și virusul sincitial respirator;
  • Adenovirusuri și enterovirusuri (echo și coxsackie): mai rar;
  • Enterovirusurile: cel mai adesea produc îmbolnăvirea vara.

În general, toată populaţia poate fi predispusă la dezvoltarea acestei patologii, existând însă anumiţi factori de risc ce măresc probabilitatea de îmbolnăvire.

Acești factori de risc sunt reprezentaţi de:

  • vârstă: copiii și bătrânii sunt mai predispuși la a dezvolta infecţii ale tractului respirator superior având un sistem imunitar compromis sau slab dezvoltat;
  • existența unor boli cronice precum diabetul, insuficienţa renală cronică, afecţiuni cronice ale tractului respirator superior preexistente;
  • alergiile;
  • fumatul și/sau consumul de alcool;
  • anumite afecţiuni sau tratamente ce perturbă sistemul imunitar;
  • colectivităţile: creșe, școli, grădiniţe, azil de bătrâni;
  • stresul, oboseala, tulburări ale somnului, deshidratare etc.

Virozele respiratorii – transmitere

Virusurile se transmit ușor, mai ales în colectivităţi prin contact direct, indirect sau pe calea aerului. Perioada de incubaţie este de obicei scurtă, 24-72 de ore, simptomele apărând ca urmare a răspunsului imun al organismului împotriva infecţiei.

Simptomatologia este foarte variată și diferă de la o persoană la alta, în general fiind prezente rinoreea anterioară, obstrucţia nazală, starea generală ușor alterată, cefaleea. Febra poate fi prezentă în special la copii, mai rar în cazul adulţilor. În unele cazuri poate fi prezentă tusea ce poate persita o perioadă mai lungă de timp. Tabloul clinic poate fi completat de dureri în gât, otalgii sau răgușeală.

De astfel, durata medie a unei infecţii acute a căilor respiratorii este de aproximativ 7 zile, dar poate ajunge și la două săptămâni.

Diagnosticul virozelor respiratorii

Diagnosticul se pune de cele mai multe ori pe baza semnelor și simptomelor identificate în urma anamnezei și a examenului obiectiv. Investigațiile suplimentare se utilizează în cazul în care se suspicionează apariţia complicaţiilor.

Diagnosticul diferenţial se face frecvent cu:

  • gripa – pacientul acuză tabloul clinic de mai sus, artralgii, mialgii, febră (de obicei cu valori mari 38-39 grade);
  • faringita: predomină odinofagia, examenul faringelui va evidenţia hipermia peretelui posterior faringian;
  • bronșita acută: tabloul clinic este dominat de tuse persistentă;
  • rinosinuzita bacteriană acută: secreții nazale purulente, dureri de cap la nivel facial, febră, diagnosticul de rinosinzită bacteriană este unul clinic pe baza simptomatologiei și a examenului endoscopic, nefiind necesară radiografia de sinusuri sau computerul tomograf;
  • rinosinuzitele postvirale/cronice: ghidurile EPOS stabilesc criteriile de diagnostic clinic pentru aceste afecţiuni;
  • rinita alergică: rinoree apoasă la o persoană cu alergii cunoscute sau în perioadele în care apar cel mai frecvent alergeni, anamneza poate ridica suspiciunea unei alergii care va trebui confirmată printr-un examen alergologic cu identificarea alergenului;
  • infecția cu Bordetella pertussis: mai ales la copii mici, începe ca o răceală, dar apare tuse foarte supărătoare în accese puternice, durata tusei fiind de câteva săptămâni.

În general, virozele respiratorii sunt autolimitante având o durată de câteva zile – o săptămână. În unele cazuri acestea se pot complica prin alterarea sistemului imunitar fie cu o altă infecţie virală, fie cu suprainfectarea bacteriană.

Cele mai frecvente complicaţii sunt:

  • rinosinuzita acută postvirală – de obicei apare după o răceală banală, tabloul clinic este reprezentat de rinoree, obstrucţie nazală ce durează mai mult de 5-6 zile. Tratamentul este orientat pe ameliorarea simptomatologiei: decongestionante nazale, mucolitice. Antibioticele nu sunt indicate;
  • rinosinuzita acută bacteriană – determinată de suprainfectarea bacteriană; apare febra (38 ºC), secrețiile nazale își schimbă culoarea. Este indicată antibioterapia (amoxicilină + acid clavulanic), mai ales în cazul apariţiei febrei;
  • rinosinuzita cronică – apariţia unei infecţii virale poate determina în anumite condiţii scăderea drenajului sinsurilor paranazale ce pot determina modificări ale mucoasei rino-sinusale cu o durată de peste 12 săptămâni. Tratamentul constă în decongestionante nazale, mucolitice, steroizi intranazali;
  • otita medie acută – este inflamaţia urechii medii ce determină hipoacuzie, acufene și otalgii. Tratamentul are în vedere decongestia nazală, antiinflamatoare și antibioterapie în anumite condiţii;
  • laringitele acute – pot surveni în urma unor viroze respiratorii și determină disfonie și respiraţie îngreunată. Tratamentul este simptomatic cu indicaţia de antibioterapie atunci când se suspicionează o suprainfecţie bacteriană;
  • infecții acute ale tractului respirator inferior – bronșite, pneumonii, laringo-traheite.

Virozele respiratorii, tratament

În ceea ce privește tratamentul virozelor respiratorii există câteva principii ce trebuie respectate:

  • fiind de etiologie virală, antibioterapia nu este indicată și trebuie păstrată doar pentru cazurile în care apar complicaţii sau când prezenţa bacteriană este confirmată printr-un examen bacteriologic;
  • fiind boli autolimitante, tratamentul indicat este cel simptomatic: decongestionante nazale, mucolitice, antiinflamatoare nesteroidiene etc.;
  • în cazul în care se suspicionează o complicaţie, un examen otorinolaringologic sau pneumologic poate completa diagnosticul și poate indica opțiunile terapeutice corecte.

În ceea ce priveste profilaxia acestor boli, evitarea pe cât posibil a persoanelor bolnave, mai ales în perioadele cu incidență crescută a virozelor respiratorii, evitarea colectivităţilor, spălatul mâinilor, îmbrăcamintea adecvată condiţiilor meteo sunt doar câteva dintre acţiunile ce pot micșora riscul de îmbolnăvire. În cazul  persoanelor care prezintă patologii cronice precum diabetul sunt indicate controale de rutină și adaptarea schemei terapeutice pentru menţinerea sub control a bolilor.

Concluzii

În concluzie, virozele respiratorii sunt frecvente, sezoniere, de origine virală, ce au de cele mai multe ori o evoluţie autolimitantă. În anumite condiţii se pot complica cu anumite afecţiuni ce pot necesita investigaţii suplimentare și tratamente medicamentoase suplimentare. În cazul infecţiilor acute ale căilor respiratorii superioare necomplicate antibioterapia nu este indicată.

Referințe bibliografice:

  1. Beers, Mark H and Porter, Robert S. The Merck Manual Of Diagnosis And Therapy . 2006;
  2. Probst, Rudolf, Grevers , Gerhard and Iro, Heinrich. Basic Otorhinolaryngology A step by step learning guide. s.l. : Thieme, 2006;
  3. Anniko, M, et al., et al. Otorhinolaryngology , Head and Neck Surgery. s.l. : Springer, 2012;
  4. Giles, Warner, Andrea, Burgess and Suresh, Patel. Otolaryngology And Head and Neck Surgery. s.l. : Oxford Specialist Handbooks, 2009;
  5. Behrbohm, Hans, Kaschke, Oliver and Nawka, Tadeus. Ear, Nose, And Throat Diseases With Head And Neck Surgery. s.l. : Thieme, 2008;
  6. Flint, Paul W. Cummings Otolaryngology Head and Neck Surgery. 5. s.l. : Mosby Elsevier.

Medic primar ORL, Spitalul Clinic Colţea București
Șef lucrări, disciplina otorinolaringologie UMF „Carol Davila”

Cuvinte-cheie: , , , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.