Diastema dentară (strungăreața) – cauze, impact și opțiuni de tratament

Diastema dentară sau strungăreața, așa cum este recunoscută mai ușor de către pacienți, este definită drept un spațiu între incisivii centrali superiori și inferiori mai mare de 0,5 mm. Strungăreața se poate întâlni la pacienți de orice vârstă, atât în cazul copiilor, cât și la adulți. 

Clasificarea diastemelor se va face astfel:

• diastema adevarată (diastema vera) – strungăreață în urma frenului și septului osos;
• diastema falsă – strungăreață în urma unor cauze fiziologice sau patologice.

Diastema adevarată (diastema vera)

            Primele rapoarte despre posibilele efecte ale atașării anormale a frenului buzei superioare asupra formării diastemei au fost publicate de către E.H. Angle în anul 1907. Majoritatea autorilor sunt de acord că hipertrofia frenului sau modul lui de atașare a dus la formarea diastemei. În acest context a fost denumită diastema adevarată/ vera. Dar există și anumite studii care indică drept cauză a diastemei adevărate un decalaj osos în forma de V, care interfera în formarea fibrelor interseptale. Spațiul interseptal previne apropierea dinților. După Dewey, în funcție de tipul frenului, se pot distinge clinic 3 tipuri de diasteme:

1. Fren lat care generează o diastemă/ strungăreață cu laturi paralele;
2. Fren lat cu inserție înaltă ce va duce la o diastemă/ strungăreață cu aspect convergent ocluzal;
3. Fren lat cu inserție joasă ce va duce la o diastemă/ strungăreață cu aspect divergent ocluzal.

Frenul poate fi însoțit și de o fibromucoasă groasă care ține dinții la distanță. În literatura de specialitate se menționează, în etiologia diastemei, și transmiterea ereditară de tip recesiv.

Diastema falsă

          Se poate forma diastema falsă din cauza insuficienței sau superproducției laminei dentare în zona maxilară anterioară. De exemplu, diastema/ strungăreața s-ar putea forma în lipsa mugurilor dentari, în caz de anodonții în zona anterioară sau ca urmare a microdonției incisivilor laterali, ori din pricina dinții supranumerari sau în prezența unui meziodens. Printre cauzele patologice, se pot menționa odontoame sau tumori.

Diastemele adevărate vs. false – diagnostic diferențial

Există multiple cauze pentru care între incisivii centrali poate exista un spațiu (diastemă/ strungăreață), de aceea trebuie făcut un diagnostic diferențial între diastema adevărată și diastema falsă sau secundară. Diagnosticul diferențial se face prin:

• diastema fiziologică apare între 4 și 5 ani, în urma evoluției fiziologice a creșterii oaselor maxilare, astfel creându-se spațiu pentru erupția dinților definitivi;
• diastema tranzitorie de erupție este o etapă fiziologică în evoluția ocluziei dentare, care va dispărea odată cu apariția incisivilor laterali sau a caninilor;
• spațierile se pot forma în urma compresiunii de maxilar, ca urmare a lipsei de spațiu în momentul în care incisivii se află în proalveolodonție;
• spațierile se pot forma în cadrul dizarmoniilor dento-alveolare, cu spațiere datorate microdonției;
• spațierile mai pot fi cauzate ca urmare a unor factori disfuncționali cum ar fi macroglosia, deglutiția infantilă sau în cadrul unor sindroame genetice (sindromul Down) sau endocrine (hipotiroidism);
• spațierile pot să apară și în urma unor extracții;
• spațierile se pot forma în urma bolilor parodontale;
• spațierile de tip diastemă strungăreață pot apărea și în urma unor obiceiuri vicioase, cum ar fi interpunerea unor obiecte utilizate uzual.

Pe lângă implicațiile estetice, diastema/ strungăreața poate cauza și unele probleme funcționale din cauza unor rapoarte dentare incorecte, probleme parodontale de tipul inflamației gingivale, din cauza impactului alimentar și a retenției alimentare, precum și dificultăți în emiterea și pronunțarea anumitor sunete.

Opțiuni de tratament

          În tratamentul diastemei, avem ca obiectiv principal identificarea cauzei care duce la diastemă, mai populară printre pacienți sub denumirea de strungăreața. În funcție de acest aspect, se va stabili nevoia de închidere a diastemei și reglarea raportelor ocluzale cu ajutorul aparatelor dentare sau tratamentul protetic de închidere a spațiului cu ajutorul fațetelor dentare.

Tratamentul ortodontic de închidere a spațiilor se poate realiza cu orice tip de aparat – spre exemplu, cu aparate fixe, aparate mobilizabile, gutiere de aliniere. Deși închiderea spațiului definit drept diastemă/ strungăreață nu este una dificilă, contenția pe termen lung pune de multe ori mai multe probleme în cazul în care nu s-au îndepărtat factorii etiologici.

          Alegerea tratamentului protetic de închidere a spațiilor de tip diastemă/ strungăreață prin fațete dentare sau restaurări coronare se face după stabilirea diagnosticului de diastemă adevărată sau de dizarmonie dentoalveolara cu spatiere prin microdontie.

Închiderea diastemei îmbunătățește funcționalitatea sistemului dentar prin faptul că oferă o ocluzie stabilă, contacte stabile pe dinții anteriori și împiedică posibilele migrări dentare.  

          După ce a fost stabilit modului în care diastema/ strungăreața se va inchide, prin metode protetice sau tratament ortodontic, este foarte important ca pacientul să mențină o igienă dentară adecvată pentru a preveni inflamația gingivală. Se recomandă o ședință de profilaxie profesională, care va cuprinde detartraj, periaj profesional, airflow.

După finalizarea tratamentului, există însă posibiliatea ca diastema/ strungăreața să se redeschidă, mai ales în cazul unui diagnostic greșit. De aceea, pentru a preveni redeschiderea spațiului, se pot folosi mijloace de contenție fixe sau mobilizabile.

Interesul pentru noile medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală pentru tratarea diabetului de tip 2 a crescut exponențial în ultima vreme. S-a întamplat acest lucru ca urmare a apariției mai multor studii de specialitate care au confirmat că substanța activă din acestea – semaglutida – ajută și la scăderea în greutate. Unul dintre medicamentele cu semaglutidă a primit aprobarea Agenției Americane pentru Alimente și Medicamente (FDA) pentru tratarea diabetului de tip 2, dar și a obezității. În prezent, aceste medicamente sunt utilizate adesea pentru a trata obezitatea.

O parte din mecanismul care face din medicamentele pe bază de semaglutidă o soluție împotriva kilogramelor în plus se datorează efectului de reducere a poftei de mâncare.

Având în vedere că semaglutida încetinește digestia, experții spun că e esențial ca organismul să primească substanțele nutritive adecvate pentru a maximiza efectele sale de pierdere în greutate. De asemenea, întrucât substanța are un impact direct asupra tractului gastrointestinal, anumite alimente pot exacerba efectele secundare nedorite, cum ar fi greața, balonarea, constipația și gazele.

Apetitul scăzut, o șansă de neratat pentru a corecta obiceiurile alimentare

Studiile clinice au relevat că persoanele care iau preparatele cu semaglutidă se satură mâncând mult mai puțin. În general, senzația de sațietate se poate obține cu aproximativ 40% din aportul alimentar cu care erau obișnuiți înainte de a începe medicația, precizează dr. Dina Peralta-Reich, specialist în medicina obezității și fondator al New York Weight Wellness Medicine, pentru revista Women’s Health. Tocmai de aceea, atenția acordată alimentației trebuie să fie una deosebită. Pentru a-i pune corpului la dispoziție nutrienții necesari unei bune funcționări, dar și pentru a evita neplăcerile.  

„Medicația acționează prin încetinirea golirii gastrice, ceea ce duce la o senzație prelungită de sațietate, așa că este important să fiți atenți la tipurile de alimente pe care le consumați”, punctează dr. Peralta-Reich.

Potrivit medicului, alegerea unor alimente sănătoase și nutritive, precum proteinele slabe, fructele, legumele și carbohidrații complecsi, evitând în același timp produsele bogate în grăsimi și pe cele procesate, reprezintă abordarea ideală. Un accent special trebuie pus pe consumul de proteine în cantitate suficientă, pentru a evita riscul de pierdere de masă musculară pe parcursul tratamentului.

În acest sens, e indicat ca pacientul să solicite detalii legate de dieta medicului care va prescrie medicamentul sau consultarea unui dietetician autorizat care să ofere îndrumări personalizate privind planurile de masă și sfaturi adaptate pentru a optimiza aportul nutrițional.

Tipuri de alimente recomandate

Pentru a obține necesarul de substanțe nutritive din porții mai mici de mâncare, dieta trebuie să fie compusă mai ales din:

• proteine de calitate, cum sunt cele conținute de carnea de pui, curcan, vită, pește, ouă, tofu și iaurt;
• legume, precum conopida, salata sau dovlecelul;
• fibre din surse precum ovăzul, merele, morcovii, semințele de chia și nucile;
• carbohidrați complecsi obținuti din pâinea integrală de grâu sau cu mai multe cereale, orezul brun, orzul, quinoa, cerealele pentru micul dejun cu tărâțe, fulgii de ovăz;
• grăsimi sănătoase, precum uleiul de măsline extravirgin, uleiul de in, avocado și uleiul de avocado.

Lista cu alimentele și băuturile de evitat

Nimic nu este interzis cu desăvârșire în timpul tratamentului cu noile medicamente pentru slăbit. Totuși, pentru a maximiza efectele benefice ale medicației, dar și pentru a le diminua pe cele secundare, medicii recomandă renunțarea la anumite alimente și băuturi, detaliate în următoarele rânduri.

Produsele cu un conținut ridicat de grăsimi

Alimentele foarte grase, precum cele din categoria fast-food – pizza, burger, cheeseburgeri, gogoși etc. – au nevoie de mai mult timp pentru a fi digerate, ceea ce poate fi solicitant pentru sistemul gastrointestinal. Consumul lor în timpul tratamentului cu semaglutidă, când digestia este mai lentă, poate provoca tulburări digestive supărătoare: balonare, greață, gaze. Disconfort digestiv important pot cauza și alimentele prăjite. De aceea, subliniază medicul, acestea trebuie evitate cu orice preț. Așadar, fără cartofi prăjiți sau preparate din carne gătite prin prăjire sau în baie de ulei!

Alcoolul

Dincolo de faptul că, în general, alcoolul este contraindicat în timpul administrării oricărui tip de tratament, în asociere cu semaglutida, poate produce greață, dureri de stomac sau de burtă. Mai mult, combinarea alcoolului cu medicamentele antidiabetice poate crește riscul de hipoglicemie, ceea ce poate determina somnolență, confuzie și amețeli, potrivit Asociației Americane a Diabetului (ADA).

Carbohidrații rafinați

Pastele, pâinea albă, covrigii și alte produse de acest tip pot pune la grea încercare sistemului digestiv, în timpul tratamentului cu noile medicamente pentru slăbit. Din acest motiv, e bine ca acestea să fie evitate sau consumate cât mai rar și cu moderație. În plus, cele mai multe produse bogate în carbohidrați rafinați sunt lipsite de fibre și vitamine și pot duce la creșteri bruște ale nivelului de zahăr din sânge și de insulină. Acest lucru este cu siguranță important pentru persoanele care folosesc semaglutida pentru gestionarea diabetului, dar și pentru cei care îl administrează pentru a combate supraponderalitatea și obezitatea.

„Atunci când obiectivul este eliminarea excesului ponderal și scăderea riscului de diabet, prediabet, hipertensiune, inflamație și multe altele, adoptarea unei abordări dietetice mai atente la sănătate devine esențială, incluzând aici și alegerea unor alimente cu un indice glicemic mai mic”, subliniază dr. Peralta-Reich.

Alimentele și băuturile cu zahăr adăugat

Din considerente similare, trebuie evitate și produsele cu adaos de zahăr, fie ele alimente sau băuturi. Așadar, trebuie restricționat drastic răsfățul cu prăjituri, biscuiți, napolitane, fursecuri, sucuri, bomboane sau înghețată. Acestea au un conținut mare de zahăr și pot duce la fluctuații bruște ale glicemiei și la creșterea nedorită în greutate. Să nu uităm de faptul că acestea sunt surse bogate de calorii, sărace din punct de vedere nutrițional.

Produsele foarte sărate

Pe aceeași linie de raționament, trebuie evitate și alimentele cu un conținut ridicat de sodiu. Vorbim aici de majoritatea gustărilor ambalate, excesiv procesate, de tipul chipsurilor, sticksurilor, covrigeilor etc. Acestea au un conținut mare de calorii, dar nu și nutritive. La fel ca în cazul alimentelor foarte dulci, și cele foarte sărate, mai ales dacă au în compoziție și grăsimi nesănătoase, ceea ce e caracteristic pentru produsele ultraprocesate, pot diminua eficacitatea medicamentelor pentru slăbit și pot contribui la apariția tulburărilor digestive.

Legumele bogate în amidon

Legumele sunt sănătoase, însă pe parcursul tratamentului cu semaglutidă, specialiștii recomandă o limitare a cantității în cazul celor cu un conținut ridicat de amidon. Cap de listă la această categorie sunt cartofii, inclusiv cei dulci. Pe aceeași listă intră și porumbul, mazărea verde, sfecla, napii, morcovii. Motivul pentru care consumul acestora este indezirabil are legatură cu faptul că ele pot provoca tulburări gastrointestinale și sunt considerate alimente cu un nivel glicemic ridicat, care pot crește nivelul de glucoză din sânge, potrivit Cleveland Clinic. În detrimentul lor, dr. Peralta-Reich recomandă consumul de legume fără amidon, cum ar fi broccoli, varza de Bruxelles, conopida și țelina, pentru menținerea unui nivel constant al glicemiei si pentru evitarea simptomelor deranjante.

Alte sfaturi de avut în vedere

Pentru a maximiza succesul tratamentului cu semaglutidă, specialiștii recomandă exersarea practicilor mindfulness în timpul meselor. Efectul medicamentului de diminuare a apetitului permite mâncatul conștient, mai lent, care are beneficii incontestabile. Pentru că previne consumul excesiv de mâncare. Prin concentrarea atenției pe ceea ce simte corpul, senzația de sațietate poate fi identificată înainte de consumul în întregime a porției din farfurie.

O altă recomandare este ca mesele să înceapă cu proteine și legume, iar carbohidrații să fie păstrați pentru final, când șansele de a fi consumați în cantitate mai mică sunt considerabile. Nu în ultimul rând, se va acorda o atenție sporită hidratării adecvate. Consumul suficient de lichide, apă în special, trebuie să devină o prioritate în timpul administrării noilor medicamente pentru slăbit. Desigur, este indicată și implementarea unui program regulat de exerciții fizice. Atât pentru a susține efectele medicației, cât și pentru menținerea nivelului de energie și a stării generale de bine.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Dr. Raluca Athanasiu

Medic primar ortodonție și ortopedie dento-facială, Clinicile Trident