Efectul Placebo

Prof. Dr. Bradu Iamandescu

Rezumat
Efectul Placebo reprezinta o actiune favorabila asupra unor simptome somatice (fizice) sau psihice exercitate de o substanta "inerta" ("placebo"), fara proprietati farmacologice, dar cu aspect (aparenta) de medicament. Bolnavul este convins ca ia un medicament, chiar daca o capsula cu rosu+albastru, umpluta cu carbonat de calciu, este prezentata ca un preparat analgetic foarte eficient pentru durerile sale reumatice.

In 1932, Martini fundamenteaza notiunea de efect Placebo dand curs unor cereri ale intreprinderilor farmaceutice care doreau o evaluare corecta a actiunii farmacodinamice a noilor preparate medicamentoase (Verum), inclusiv delimitarea de influentele sugestiei (aceasta din urma proprietate fiind studiata cu preparate inactive, denumite Placebo).
In zilele noastre, analiza efectelor Placebo se face atat pentru completarea sau inlocuirea actiunii unor medicamente la omul bolnav, cat si prin studierea actiunilor farmacodinamice ale noilor medicamente – la bolnavi si la unele loturi de sanatosi.

1. Frecventa
si caractere generale
In ceea ce priveste frecventa aparitiei efectului Placebo la pacienti, ea este apreciata in ge-neral la 30-35%, dar, in cazul in care asteptarea (increderea) pacientului in medic si medicament este maxima, efectele somatice si psihice ale substantei inactive cu aparenta de medicament apar pana la 90% din pacienti. O astfel de expectanta uriasa din partea pacientului este responsabila de succesele unor "vindecatori" din afara profesiei medicale care actioneaza uneori la limita sarlataniei.
Caracterele generale ale E.P. sunt urmatoarele:
substanta administrata este inerta farmacodinamic; efectul este simptomatic (atat simptome psihice, cat si somatice);durata efectului este, de regula, scurta;instalarea efectului este mai rapida decat cea necesitata de ajungerea in sange a unei substante farmacodinamice active;actiune nespecifica (indife-rent de natura bolii). 2. Factorii
de care depinde E.P.

2.1.Variabile
psihologice ale pacientului
In cea mai mare masura, E.P. depinde de pacient, dar si medicul are un rol important. Referitor la pacient, efectul Placebo apare mai frecvent la Placebo-reactivi, fiind absent la cei "nonreactivi".
Placebo-reactivii au cateva trasaturi comune:
1. indiferent de sex, varsta si inteligenta, pacientii pot fi Placebo-reactivi;
2. referitor la frecventa raspunsurilor pozitive, femeile sunt mai des reactive;
3. pacientii cu boli mai usoare raspund mai frecvent prin E.P. Sunt persoane mai extravertite si foarte sugestibile.

Placebo-nonreactivii
Astfel de pacienti actioneaza, practic, in toate domeniile, de o maniera potrivnica. Ei sunt caracterizati ca fiind:
n nemaleabili
n introvertiti
n agresivi
n elibereaza anxietatea la exterior

Lange considera ca nu este posibil sa se contureze un tip de personalitate legat de comportamentul fata de E.P., ci exista o interactiune (pacientul cu medicul si – intre ei – medicamentul n.n.) prin care se construieste actiunea Placebo-ului.
2.2. Variabile
psihologice ale medicului
Multi autori considera ca prezinta o importanta deosebita, in special din unghiul captarii increderii bolnavului. Unele dintre aceste trasaturi (2, 3, 4, 5) pot fi prezente si la farmacisti sau asistenti farmacisti.
1. Prestigiul – ca rezultanta a doua componente de baza
n pregatirea, atestata de titluri care impun respect (profesor, specialist, dar – pentru unii pacienti cu un statut socio-cultural mai redus – functiile administrative-medicale: director de spital, sef de policlinica, de sectie de spital etc.), asa cum rezulta din observatiile noastre.
n rezultatele practice obtinute si vehiculate de pacientii vindecati care le "popularizeaza" in fata celor ce urmeaza sa fie tratati de medicul respectiv.
2. Optimismul terapeutic, inclusiv increderea in medicamentul ce urmeaza a fi administrat.
3. Calitatile relationale: caldura umana, atitudinea prietenoasa fata de bolnav.
4. Comunicarea explicita referitoare la actiunea medicamentului in cadrul unor explicatii succinte asupra bolii si perspectivelor evolutive ale acesteia, folosind un limbaj adecvat bolnavului.
5. Autoritatea medicului, acceptata liber de catre bolnav si care poate fi implicata pozitiv in E.P.
Trasaturi negative (medical anti-Placebo, cf. Schindel)
1. Opusul celor pozitive, mai sus infatisate;
2. Lipsa de preocupare fata de bolnav;
3. Indiferenta fata de medicamentul pe care il prescrie.

2.3. Variabila medicament
Enumeram succint acele trasaturi cu E.P. pozitiv:
1. Noutate
2. Administrare parenterala
3. Design (placut, sofisticat)
4. Gustul medicamentului, adesea important, mai ales in cazul "tintirii" unor simptome de disconfort psihic. Experimental s-a putut dovedi ca un preparat placebo cu gust foarte amar, administrat drept cafeina, a produs efecte psihice asemanatoare cu cafeaua, mai mult decat atunci cand s-a administrat cofeina, prezentata drept preparat placebo.
5. Mirosul (este cunoscut efectul intens asupra starii lipotimice si, in genere, asupra unor simptome psihice, variate, exercitat de extractul de valeriana, cu actiune farmacodinamica reala destul de redusa sau efectul clasicei "sticlute cu saruri").
6. Culoarea: Shapiro, in 1970, a stabilit cateva principii referitor la posibilitatea culorii medicamentelor administrate per os de a genera E.P.:
in starile anxioase: verdele, mai activ decat rosul; in starile depresive: galbenul; in starile de iritabilitate: bleul si verdele.
3. Efectul pseudoplacebo si efectul nocebo

3.1. Efectul nocebo
Raspunsul advers la placebo, adica agravarea simptomelor dupa "falsul medicament", poate avea multi determinanti, inclusiv expectantele negative sau conditiile care rezulta din neincrederea in medic, esecuri ale tratamentelor anterioare sau in situatiile in care are loc o avertizare legata de posibilitatea administrarii unei substante placebo.
3.2. Efectul pseudoplacebo
Reprezinta un efect asupra unor simptome subiective ale bolnavului exercitat de medicamente active farmacodinamic, dar care nu au actiune terapeutica specifica asupra simptomelor respective.
Exemplul cel mai tipic pentru aceasta categorie il reprezinta actiunea unor preparate pe baza de vitamine (de stimulare a apetitului sau producerea unor efecte tonice) sau actiunea antibioticelor administrate intr-o viroza respiratorie care se vindeca "de la sine", in conditii de repaus (dar bolnavul incepe "sa se simta bine" abia dupa ce a inceput antibioterapia).

Integrarea efectului Placebo in tratamentul medicamentos poate fi mult favorizata de catre farmaciste/asistente de farmacie, intrucat bolnavul caruia i s-a prescris un medicament este adeseori insuficient convins de posibila eficienta a acestuia, avand si ezitari crescande in fata pretului uneori greu accesibil. Personalul farmaceutic are ocazia sa participe la optimizarea efectului terapeutic al medicamentului respectiv, sustinand cu argumente favorabile – furnizate de catre alti pacienti tratati cu acelasi medicament – eficienta reala a acestuia. Mentinand o atmosfera de optimism terapeutic, ce are un efect psihologic relaxant asupra pacientului, farmacistele pot spori, printr-un efect Placebo (suplimentar celui indus de catre medic), efectul medicamentos propriu-zis, contribuind totodata si la cresterea compliantei terapeutice (aderentei) a bolnavului.

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.