Interactiuni cu alte medicamente

Farmacistii ai caror pacienti le sunt administrate suplimente de zinc ar trebui sa cunoasca unele interactiuni pe care mineralul le are cu alte medicamente.
Administrarea zincului ar trebui sa se faca separat de cea de fier, la cel putin doua ore distanta. Interactiunea dintre aceste doua tipuri de suplimente este mai putin pronuntata daca sunt administrate inainte sau dupa una dintre mese.
Alte trei suplimente interactioneaza in mod direct cu zincul. Informatii dobandite in urma a numeroase studii sustin urmatoarele interactiuni: zinc-cupru, zinc-calciu si zinc-acid folic. Metalotioneina este o proteina care blocheaza absorbtia sistemica a cuprului. Zincul stimuleaza productia intestinala a metalotioneinei, care, la randul sau, interfereaza cu biodisponibilitatea cuprului. Rezultatele contradictorii ale unor studii ridica o problema: cum interfereaza calciul cu absorbtia zincului? Absorbtia zincului se pare ca este redusa atunci cand calciul este combinat cu acidul fitic. In plus, o enzima proprie zincului ajuta la controlarea biodisponibilitatii folatului (coenzima in cadrul sintezei ADN-ului), lucru care ar presupune o posibila interactiune intre zinc si acidul folic. Daca studiile din trecut au aratat ca un aport scazut de zinc reduce absorbtia folatului si ca utilizarea zincului este scazuta de suplimentele care contin acid folic, un studiu mai recent combate aceasta teorie. Se pare ca sarurile de zinc interactioneaza, de asemenea, cu fluorochinolona si tetraciclinele. Administrarea concomitenta a suplimentelor de zinc cu fluorochinolonele si tetraciclinele administrate pe cale orala formeaza chelati insolubili si interfereaza cu absorbtia acestora. Suplimentele de zinc ar trebui administrate cu cel putin sase ore inainte sau doua ore dupa administrarea fluorochinolonei si a tetraciclinei.

Indicatii terapeutice ale zincului
Raceala: Raceala poate fi partial atribuita infectarii cu rinovirusuri, cauza intalnita cel mai des. S-au efectuat investigatii amanuntite pentru a determina rolul ionilor de zinc (Zn2+) in tratamentul racelii. Zn2+ poseda proprietati astringente si reduc permeabilitatea membranelor celulelor epiteliului olfactiv, fara a le distruge. Rinovirusurile se ataseaza de moleculele de adeziune intracelulara ICAM-1 si patrund in epiteliul nazal, unde se inmultesc. Se presupune ca Zn2+ sunt inhibitori competitivi ai moleculelor ICAM-1. Zn2+ au o afinitate pentru locurile in care se afla receptorii ICAM-1 si se pare ca se situeaza acolo prevenind astfel atasarea rinovirusurilor.

Exista controverse privind studiile pentru a determina beneficiul zincului in cazul racelii. Mare parte sunt atribuite modului de studiu. Studii recente au avut modalitati mai eficiente de a conduce cercetarile, oferind informatii mult mai utile decat cele din studiile trecute. Aceste studii au demonstrat ca durata racelii poate fi scurtata daca se adminstreaza gluconat de zinc in primele 24 de ore de la declansarea simptomelor. S-a folosit un gel nazal pe baza de gluconat de zinc si au fost administrate 2,1 mg pe zi unor pacienti. Studiul a aratat o diminuare a simptomelor racelii. Mai multe studii care au folosit gluconat de zinc sau acetat de zinc (9 pana la 13 mg de extras pur de zinc) au demonstrat o reducere consistenta a duratei racelii si a simptomelor acesteia. Pacientii ar trebui informati sa foloseasca preparatele de zinc in primele 24 de ore sau la primul simptom de raceala si sa continue sa le foloseasca pana la disparitia simptomelor.

Gluconatul de zinc poate cauza o senzatie de mancarime si usturime nazala. Unii pacienti au acuzat chiar hiposmie si anosmie atunci cand le-a fost administrat sprayul pe baza de gluconat de zinc; unele dintre aceste cazuri par sa fie permanente sau de lunga durata. Se presupune ca mecanismul pierderii mirosului se datoreaza unui efect toxic cauzat de Zn2+ atunci cand intra in contact direct cu epiteliul olfactiv. Tratamentul cu zinc in cazul femeilor insarcinate sau care alapteaza si care prezinta simptome de raceala nu a fost inca studiat.

Farmacistii au posibilitatea de a interveni si de a-i identifica pe pacientii care sufera de aceasta boala. Pacientii se pot plange de pierdere lenta a vederii centrale (forma uscata) sau brusca (forma umeda). Alte semne ale DM pot include difficultati in timpul cititului, al focusarii obiectelor sau vederea distorsionata. Farmacistii ar trebui sa recomande atat consultatii regulate la oftalmolog pacientilor cu un risc mai mare de a dezvolta aceasta boala, cat si o doza adecvata de antioxidanti si zinc ca varianta de tratament.

Vindecarea leziunilor: Este cunoscut faptul ca deficitul de zinc afecteaza procesul de vindecare a leziunilor si prelungeste timpul de cicatrizare a tesuturilor. Mai multe studii au aratat ca zincul faciliteaza vindecarea ranilor (in special a celor provocate de arsuri), dar si a celor postoperatorii, a ulceratiilor membrelor inferioare etc.

Tratamentele orale si topice scurteaza timpul de vindecare. Un studiu a demonstrat ca pacientii carora li s-au administrat suplimente orale cu sulfat de zinc s-au vindecat in 45.8 zile, fata de 80.1 zile, timpul in care s-au vindecat cei din grupul placebo. Alt studiu a investigat folosirea zincului in uzul topic, in tratarea ranilor postincizii. Rezultatul a aratat ca la 73% dintre pacientii carora le-a fost administrat zinc li s-au redus dimensiunile ranilor, fata de 42% dintre cei din grupul placebo. Sulfatul de zinc pe cale orala a fost de asemenea comparat cu placebo pentru a determina efectul acestuia asupra vindecarii ranilor superficiale si grave obtinute in urma arsurilor. Timpul de vindecare in cazul arsurilor superficiale a fost mai scazut cu 21% fata de placebo si cu 19% in cazul arsurilor grave.

Sistemul imunitar: O stare de deficienta a sistemului imunitar si o rezistenta scazuta fata de infectii au fost legate de carentele de zinc. Cu toate ca intelegerea rolului zincului in cadrul sistemului imunitar a crescut, mecanismul exact care ajuta la prevenirea si tratarea bolilor infectioase nu este cunoscut. Mai multe studii au aratat un efect pozitiv in cazurile pacientilor care sufereau de pneumonie atunci cand le-au fost administrate suplimente de zinc.
ADHD: Conform unor studii efectuate in trecut se crede ca deficitul de zinc ar putea avea un rol in fiziopatologia tulburarii de deficit de atentie. Cu toate ca este prea curand sa concluzionam ca zincul ar fi benefic in tratarea ADHD, acest lucru pare sa fie totusi promitator. Pana la aprofundarea studiilor in aceasta directie, farmacistii pot recomanda o dieta adecvata si suplimentele cu multivitamine si minerale in cazul copiilor care sufera de ADHD.

Concluzie
Zincul are o mare importanta in buna functionare a organismului uman, fiind un mineral cu multe valente terapeutice. El s-a dovedit eficient in: cresterea imunitatii, raceala, degenerescenta maculara, vindecarea leziunilor sau ADHD. Farmacistii trebuie sa inteleaga mai bine rolul acestui mineral esential, pentru a sti cand si cum sa recomande folosirea lui.
Traducere de Chim. Georgeta Paunescu, dupa US Pharmacist

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.