Inhibitori și inductori enzimatici

Corina Andrei, Farmacist rezident, asistent universitar , Disciplina de Farmacologie și Farmacie Clinică , Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila”, București

Data publicarii: 29/06/2026

Citocromul P450 are un rol central în biotransformarea medicamentelor, în special prin reacțiile de fază I, influențând intensitatea și durata răspunsului terapeutic. Activitatea izoenzimelor CYP poate fi modificată prin inhibiție sau inducție, cu efecte importante asupra concentrațiilor plasmatice. Inhibiția poate favoriza acumularea medicamentelor și creșterea riscului de toxicitate, iar inducția poate accelera metabolizarea, reducând eficacitatea tratamentului. În practica terapeutică sunt relevante și interacțiunile cu produse naturale, precum sunătoarea, sucul de grepfrut sau nicotina.

Introducere

Răspunsul farmacologic al unui medicament depinde de cantitatea de substanță activă care ajunge la nivelul receptorilor și poate interacționa cu aceștia. Cantitatea respectivă este influențată de procese precum absorbția, distribuția, legarea de proteinele plasmatice, metabolizarea și eliminarea medicamentului. Dintre acestea, epurarea are un rol esențial pentru numeroase medicamente, deoarece poate modifica durata și intensitatea efectului terapeutic. În acest context, factorii care modulează metabolismul medicamentelor pot determina variații semnificative ale profilului farmacologic și ale răspunsului terapeutic [1].

Metabolismul medicamentelor reprezintă un proces farmacocinetic complex, catalizat de enzime, prin care xenobioticele sunt convertite în metaboliți cu caracteristici structurale și funcționale diferite față de molecula inițială. Aceste biotransformări au loc predominant în ficat și includ reacții de fază I și fază II, menite să modifice polaritatea compușilor și să favorizeze eliminarea acestora. În urma metabolizării, activitatea farmacologică a medicamentelor poate fi diminuată, amplificată sau, în cazul promedicamentelor, declanșată prin formarea metabolitului activ [2].

Citocromul P450

Enzimele citocromului P450 reprezintă o superfamilie enzimatică esențială în biotransformarea medicamentelor. Aceste enzime sunt organizate în familii, subfamilii și izoforme, clasificarea lor fiind realizată în funcție de asemănările existente la nivelul secvențelor genice. Deși la om au fost identificate 57 de gene CYP funcționale, cea mai mare parte a metabolismului medicamentelor este realizată de un număr restrâns de izoforme, în special CYP1A2, CYP2C9, CYP2C19, CYP2D6, CYP2E1 și CYP3A4, responsabile pentru aproximativ 80 – 90% dintre reacțiile metabolice medicamentoase. Dintre acestea, CYP3A4/5 și CYP2D6 prezintă o importanță deosebită, deoarece participă la metabolizarea unei proporții considerabile de medicamente utilizate în practica terapeutică [5,6,7].

Substratul enzimatic reprezintă medicamentul care interacționează cu centrul activ al unei enzime și este supus unei transformări metabolice, în urma căreia se formează metaboliți. Procesul de biotransformare poate implica mai multe enzime, fiecare contribuind la o cale metabolică distinctă. Prin urmare, profilul metabolic al unui medicament este determinat de relația dintre structura chimică a substratului și selectivitatea enzimelor implicate în metabolizarea acestuia [8].

Concluzii

Citocromul P450 are un rol esențial în metabolizarea medicamentelor și în determinarea răspunsului farmacologic. Modificarea activității izoenzimelor CYP prin inhibiție sau inducție poate influența semnificativ concentrațiile plasmatice ale medicamentelor, eficacitatea tratamentului și riscul de reacții adverse. În acest context, evaluarea interacțiunilor medicamentoase, inclusiv a celor determinate de produse fitoterapeutice, suplimente alimentare sau substanțe de uz comun, este esențială pentru individualizarea tratamentului și creșterea siguranței farmacoterapiei.

Referințe bibliografice:

Barry, M., & Feely, J. (1990). Enzyme induction and inhibition. Pharmacology & Therapeutics, 48(1), 71–94;
Ogidi, O. I., & Iyonsi, O. F. (2025). Biochemistry of drug metabolism: A review. Quantum Journal of Medical and Health Sciences, 4(4), 16–34;
Phang-Lyn, S., Llerena, V. A. Biochemistry, Biotransformation. [Updated 2023 Aug 14]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK544353/;
Mohsin, N. U. A., Farrukh, M., Shahzadi, S., & Irfan, M. (2024). Drug metabolism: Phase I and Phase II metabolic pathways. In M. Rudrapal (Ed.), Drug Metabolism and Pharmacokinetics. IntechOpen;
Patel, T., Rahimi, N., Cassagnol, M. Biochemistry, Cytochrome P450. [Updated 2026 Jan 10]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557698/;
Stavropoulou, E., Pircalabioru, G. G., Bezirtzoglou, E. (2018). The Role of Cytochromes P450 in Infection. Front Immunol. 9:89;
McDonnell, A. M., Dang, C. H. (2013). Basic review of the cytochrome p450 system. J Adv Pract Oncol. 4(4):263–8;
Deodhar, M., Al Rihani, S. B., Arwood, M. J., Darakjian, L., Dow, P., Turgeon, J., & Michaud, V. (2020). Mechanisms of CYP450 Inhibition: Understanding Drug-Drug Interactions Due to Mechanism-Based Inhibition in Clinical Practice. Pharmaceutics, 12(9), 846;
Lynch, T., & Price, A. (2007). The effect of cytochrome P450 metabolism on drug response, interactions, and adverse effects. American Family Physician, 76(3), 391–396;
Manikandan, P., Nagini, S. (2018). Cytochrome P450 Structure, Function and Clinical Significance: A Review. Curr Drug Targets. 19(1):38–54;
Ung, Y. T., Ong, C. E., Pan, Y. (2018). Current High-Throughput Approaches of Screening Modulatory Effects of Xenobiotics on Cytochrome P450 (CYP) Enzymes. High Throughput. 29, 7(4);
Zanger, U. M., Schwab, M. (2013). Cytochrome P450 enzymes in drug metabolism: regulation of gene expression, enzyme activities, and impact of genetic variation. Pharmacol Ther. 2013 Apr; 138(1):103–41;
Pelkonen, O., Mäenpää, J., Taavitsainen, P., Rautio, A., & Raunio, H. (1998). Inhibition and induction of human cytochrome P450 (CYP) enzymes. Xenobiotica, 28(12), 1203–1253;
Hakkola, J., Hukkanen, J., Turpeinen, M., & Pelkonen, O. (2020). Inhibition and induction of CYP enzymes in humans: An update. Archives of Toxicology, 94, 3671–3722;
Rakateli, L., Huchzermeier, R., van der Vorst, E. P. C. (2023). AhR, PXR and CAR: From Xenobiotic Receptors to Metabolic Sensors. Cells. 30; 12(23):2752;
Heimark, L. D., Wienkers, L., Kunze, K., Gibaldi, M., Eddy, A. C., Trager, W. F., et al. (1992). The mechanism of the interaction between amiodarone and warfarin in humans. Clin Pharmacol Ther. 51:398–407;
Crawford, P., Chadwick, D. J., Martin, C., Tjia, J., Back, D. J., Orme, M. (1990).The interaction of phenytoin and carbamazepine with combined oral contraceptive steroids. Br J Clin Pharmacol. 30:892–6;
Molden, E., Andersson, K. S. (2007). Simvastatin-associated rhab-domyolysis after coadministration of macrolide antibiotics in two patients. Pharmacotherapy. 27:603–7;
Goldschmidt, N., Azaz-Livshits, T., Nir-Paz, R., Ben-Yehuda, A., Muszkat, M. (2001). Compound cardiac toxicity of oral erythromycin and verapamil. Ann Pharmacother. 35:1396–9;
Imani, S., Jusko, W. J., Steiner, R. (1999). Diltiazem retards the metabolism of oral prednisone with effects on T-cell markers. Pediatr Transplant. 3:126–30;
Spina, E., Avenoso, A., Scordo, M. G., Ancione, M., Madia, A., Gatti, G., et al. (2002). Inhibition of risperidone metabolism by fluoxetine in patients with schizophrenia: a clinically relevant pharmacokinetic drug interaction. J Clin Psychopharmacol. 22:419–23.