Tratamentul curent şi direcţii noi de cercetare în terapia endometriozei

Medicamente anti-angiogenetice

Angiogeneza este un mecanism fundamental în dezvoltarea și creșterea implanturilor endometrice. Astfel, substanțele care acționează pe această cale pot reprezenta un posibil tratament pentru endometrioză. Cea mai importantă moleculă implicată în angiogeneză este factorul de creștere al endoteliului vascular (VEGF). Compusul bevacizumab este un anticorp monoclonal recombinant umanizat care blochează angiogeneza prin inhibarea VEGF. Studiile preclinice au arătat că bevacizumab este eficient în inhibarea dezvoltării implanturilor endometrice, scăderea proliferării celulare și creșterea apoptozei [10].

Inhibitoarele inflamației

Țesutul endometrial ectopic este caracterizat de supraproducția de prostaglandine, citokine și chemokine. În urma studiilor preclinice au fost raportate rezultate promițătoare pentru două AINS COX₂ selective și anume, parecoxib și celecoxib. Alți compuși studiați sunt inhibitorii de TNFα. În studiile preclinice, acești compuși s-au dovedit a fi eficace în reducerea leziunilor endometrice, însă, în urma unui studiu clinic realizat pe 21 de femei cu endometrioză rectovaginală cu diametrul de 1 cm, rezultatele nu au fost aceleași. Nu a fost observată nicio modificare a numărului și a dimensiunilor implanturilor endometrice, nici ameliorarea durerii [10].

Imunomodulatoarele

Medicamentele imunomodulatoare sunt reprezentate de inhibitoarele factorului nuclear kb. Acest factor are un rol fundamental în dezvoltarea implanturilor endometrice. Imunomodulatoarele au fost studiate atât in vitro cât și in vivo, toate studiile arătând efecte benefice în terapia endometriozei [10].

Agenții antioxidanți

Proliferarea stromei endometriale este stimulată de stresul oxidativ și inhibată de antioxidanți. Statinele pot reprezenta un potențial tratament pentru endometrioză datorită efectelor antiinflamatoare, antiproliferative și anti-neoplazice. Studiile preclinice au arătat următoarele efecte ale statinelor în terapia endometriozei: reducerea proliferării celulelor și reducerea numărului și volumului celulelor endometriale [6,10].

Un alt compus cu activitate antioxidantă este metforminul care prezintă și activitate antiinflamatoare și are efect în reducerea numărului și dimensiunilor leziunilor endometrice [10].

Tiazolidindionele cum sunt tosiglitazona, ciglitazona și pioglitazona au prezentat și ele efecte benefice în urma studiilor preclinice. Printre efecte se pot menționa inhibarea proliferării celulelor endometriale și regresia implanturilor endometrice [10]. Printre vitaminele cu activitate antioxidantă pot fi amintite elocalcitolul și acidul retinoic. Alți compuși antioxidanți sunt acizii grași Omega-3, N-acetilcisteina, acidul alfa-lipoic și resveratrolul [10].

Inhibitoarele epigenetice

Un compus studiat din această clasă este trichostatina A. Într-un studiu preclinic, trichostatina A a exercitat o activitate antiproliferativă asupra celulelor stromale endometriale cu un efect mai puternic și mai durabil decât alte medicamente, cum ar fi modulatorii selectivi ai receptorilor progesteronici și N-acetilcisteina[10].

Tratamentul chirurgical

Chirurgia laparoscopică este indicată în special pacientelor care prezintă dureri refractare la tratamentul medicamentos și la pacientele cu leziuni endometrice infiltrate profund. Cistectomia laparoscopică poate fi un tratament adecvat pentru endometrioamele ovariene cu diametrul mai mare de 4 cm [6].

Tratamentul endometriozei asociate cu infertilitatea

Tratamentul are drept scop eliminarea sau reducerea formaţiunilor endometriale și a stromei și restabilirea anatomiei normale a zonei pelviane [3]. La inițierea tratamentului pentru infertilitatea asociată endometriozei ar trebui să se țină cont de structura anatomică a zonei pelviane, severitatea bolii, vârsta pacientei, prezența endometrioamelor și durata infertilității [3]. Studiile clinice au arătat că suprimarea funcției ovariene cu ajutorul agoniștilor GnRH sau a contraceptivelor orale combinate nu sunt benefice în îmbunătățirea fertilității la pacientele cu endometrioză [7,8,13]. O metodă benefică ar putea fi eliminarea laparoscopică a leziunilor endometrice, crescându-se astfel șansele de concepție. O metodă alternativă intervenției chirurgicale este fertilizarea in vitro [13].

Concluzii

Endometrioza este o afecţiune ginecologică cronică, caracterizată prin prezenţa proceselor inflamatorii şi printr-un tablou clinic variat având durerea şi infertilitatea ca simptome majore. Diagnosticul este stabilit prin tehnica laparoscopică, dar se pot utiliza şi tehnici imagistice. Medicația utilizată în mod curent în terapia endometriozei cuprinde antiinflamatoarele nesteroidiene pentru tratamentul dismenoreei asociate, contraceptivele orale combinate, progestinele și agoniștii hormonului natural eliberator de gonadotrofine. Terapiile hormonale reduc dismenoreea şi dispareunia şi reduc fenomenul de proliferare endometrială. Studierea mecanismelor moleculare va face posibilă în viitor dezvoltarea unor tratamente personalizate mai eficiente în tratarea endometriozei.

Referințe bibliografice:

1. Andrea Wagenfeld, Philippa T.K. Saunders, Lucy Whitaker & Hilary O.D. Critchley (2016) Selective progesterone receptor modulators (SPRMs): progesterone receptor action, mode of action on the endometrium and treatment options in gynecological therapies, Expert Opinion on Therapeutic Targets,20:9, 1045-1054;
2. Wee-Stekly W, Kew C, Chern B. Endometriosis: A review of the diagnosis and pain management. 2015;
3. Hickey M, Ballard K, Farquhar C. Endometriosis. BMJ. 2014;348(mar19 5):g1752-g1752;
4. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Endometriosis. Patient Information Leaflet. 2018. Available from: https://www.rcog.org.uk/globalassets/documents/patients/patient-information-leaflets/gynaecology/pi-endometriosis.pdf ;
5. Dawson A, Llauradó Fernandez M, Anglesio M, Yong P, Carey M. Endometriosis and endometriosis-associated cancers: new insights into the molecular mechanisms of ovarian cancer development. ecancermedicalscience. 2018;12;
6. Rocha A, Reis F, Petraglia F. New trends for the medical treatment of endometriosis. Expert Opinion on Investigational Drugs. 2012;21(7):905-919;
7. American College of Obstetricians and Gynecologists: Updates Guideline on Diagnosis and Treatment of Endometriosis. Available from: https://www.aafp.org/afp/2011/0101/p84.pdf;
8. Management of women with endometrosis. Guideline of the European Society of Human Reproduction and Embryology. Available from: https://www.eshre.eu/guidelines-and-legal/guidelines/endometriosis-guideline.aspx;
9. Ferrero S, Barra F, Leone Roberti Maggiore U. Current and Emerging Therapeutics for the Management of Endometriosis. Drugs. 2018;78(10):995-1012;
10. Fabio Barra, Carolina Scala, Valerio Mais, Stefano Guerriero & Simone Ferrero (2018) Investigational drugs for the treatment of endometriosis, an update on recent developments, Expert Opinion on Investigational Drugs, 27:5, 445-458;
11. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Endometriosis: diagnosis and management. 2017; available from: nice.org.uk/guidance/ng73;
12. Endometriosis UK. Treatment Options. Available from: https://www.endometriosis-uk.org/sites/default/files/files/Information/Treatment-information-pack.pdf;
13. Vercellini P, Viganò P, Somigliana E, Fedele L. Endometriosis: pathogenesis and treatment. Nature Reviews Endocrinology. 2013;10(5):261-275.

Ramona Petrița

Farmacist