Mierea – remediul natural la indemana tuturor

Provenit din latinescul “melem” = albina, termenul de miere desemneaza substanta obtinuta prin prelucrarea nectarului sau a manei de catre albine, pentru hrana populatiei din stupi.

Vechimea – mierea a fost prima substanta dulce folosita de om, utilizata si mentionata in documente datand din timpul vechilor civilizatii egiptene, babiloniene, indiene sau din China Antica.

Inca din Antichitate a fost recomandata pentru tratarea unor afectiuni gastrointestinale, renale sau respiratorii, precum si a unor plagi (Hipocrate, Discoride – “De Materia Medica”).

Pe de alta parta, utilizarea mierii in alimentatie aduce numeroase beneficii organismului uman.

Caracteristicile mierii:

– valoare energetica= aproximativ 64 kcal/lingura;

– poate fi lichida sau cristalizata (zaharisita);

– este de culoare galbena (in diferite nuante, pana la brun);

– are arome diverse, in functie de plantele de provenienta.

Compozitia mierii:

–  80% zaharuri – dintre care cele mai importante sunt: zaharoza, maltoza, glucoza, hexoza, dextrine;

–  18% apa;

–  2% minerale, vitamine, polen, enzime etc. Dintre enzimele continute, se pot cita invertaza, sucraza, amilaza, dintre minerale: Na, K, P, Mg, Cu, Al, Fe, in cantitati variabile, in functie de sursa, ca si vitaminele: B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B6 (piridoxina), B12 (ciancobalamina), PP (niacina), H (biotina), C (acid ascorbic), A, K, acid pantotenic, acid folic etc.

Efecte benefice ale mierii :

–  Actiune laxativa blanda;

–  Actiune curativa – ca adjuvant in boli respiratorii (cea provenita din muguri de brad);

–  Actiune calmanta, tonica (mierea de salcam);

–  Adjuvanta in dureri, stari febrile, migrene, agitatie (mierea de tei);

–  Usor efect sedativ – adjuvanta in insomnii;

–  Reduce aparitia acneei;

–  Utilizare cosmetica – pentru hidratarea tenului, revitalizarea parului in locul balsamului;

–   Efect hipocolesterolemiant – comparabila cu broccoli, merele, bananele, portocalele, spanacul, se pare ca ar creste nivelul de antioxidanti, in special cea bruna;

–  Adjuvanta in scaderea TA – prin continutul de K;

–  Asigura o buna digestive, datorita indicelui glicemic bun, se absoarbe treptat si poate fi administrata si persoanelor cu diabet zaharat, in cantitati moderate;

–  Adjuvant in alergii;

–  Efect cicatrizant in arsuri sau plagi superficiale;

–  Actiune antimicrobiana – utila in afectiuni intestinale, renale (mierea de flori de camp, de flori de castan comestibil);

–  Efect antibacterian – utila in tratamentul topic al plagilor suprainfectate. Unele studii au aratat ca mierea elibereaza peroxizi in contactul cu plaga, care au efect osmotic local, inhiband inmultirea bacteriilor. In alte studii s-a observat un efect de stimulare a proliferarii limfocitelor B si T in culturi celulare si favorizarea eliberarii de citokine, factor de necroza tumorala (TNF-alpha), interleukina 1 si 6. De asemenea, pH-ul acid este adjuvant pentru actiunea locala a macrofagelor. Astfel poate fi folosita cu success in tratamentul non-chirurgical al diferitelor plagi suprainfectate, ulcere varicoase, ulcere de gamba la persoanele diabetice, escare, arsuri.

Daca este utilizata in alimentatie, trebuie sa se tina cont de faptul ca elementele active din compozitia sa, cum ar fi vitaminele sau enzimele, se inactiveaza la temperaturi > 80 grade C, deci nu trebuie fiarta sau amestecata cu alimente sau lichide fierbinti.

De asemenea, trebuie mentionat faptul ca mierea incalzita > 40 grade C duce la formarea unui produs toxic numit furfurol, o aldehida care se foloseste la rafinarea uleiurilor minerale si vegetale sau la fabricarea insecticidelor si vermicidelor, deci toate alimentele trebuie racite sub 40 grade Celsius inainte de adaugarea mierii.

Foarte important de retinut este faptul ca mierea poate contine bacterii care pot afecta sugarii si copiii mici, asa ca nu se recomanda utilizarea ei in alimentatia copiilor sub 1 an.

Concluzii:

Mierea este, in acelasi timp, aliment, medicament, produs de ingrijire, avand utilizari multiple si fiind foarte usor de procurat.

Are relativ putine efecte adverse si se poate asocia tratamentelor alopate in diverse afectiuni.

Poate fi folosita la aproape orice varsta, cu restrictiile mentionate mai sus, fiind un produs natural de calitate superioara.

Bibliografie :

  1. Dr. bioch. Mateescu Cristina – Revista “Lumea Satului” nr 10, mai 2007 ;
  2. Green A. E. – “Wound healing properties of honey” ;
  3. Hegazi, Ahmed G. ; Abd El-Hady, Faten K. – “Influence of honey on the suppression of human low-density lipoprotein peroxidation (in vitro)” ;
  4. Molan P. C. – “The antibacterial activity of honey. 1. The nature of the antibacterial activity”, Bee World 1992 ;
  5. Tovey F. I. – “Honey and healing”, Journal of the Royal Society of Medicine 1991, volume 84, p. 447.

Cuvinte-cheie: , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate