Sindromul premenstrual – de la abordarea convențională la cea complementară

Sindromul premenstrual (SPM) este o tulburare frecvent întâlnită în rândul femeilor aflate la vârsta fertilă. În prezent, cauza exactă a apariției SPM nu este în totalitate cunoscută, dar stresul excesiv, variațiile hormonale ciclice, stilul de viață nesănătos, depresia au toate implicații grave. Tratamentele convenționale sunt disponibile, în general, pentru SPM cu simptome mai severe, dar în cazul SPM cu simptomatologie ușoară și moderată, terapiile complementare/alternative pot fi recomandate și utilizate pentru o stare generală bună, fiind relativ lipsite de riscuri.

Sindromul premenstrual (SPM) – prezentare generală, simptome, etiologie, prevalență, diagnostic

Sindromul premenstrual (SPM) este una dintre problemele ce afectează sănătatea femeilor. Conform Clasificării statistice internaționale a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite (ICD), ediția a 10-a, emisă de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), sindromul premenstrual este o dereglare a organelor genitale feminine, fiind încadrat în secțiunea de tulburări ginecologice [1].

Sindromul premenstrual este o afecțiune ce se manifestă cu simptome fizice, comportamentale și psihologice supărătoare [2]. În timpul fiecărei faze luteale a ciclului menstrual, simptomele reapar în mod regulat, influențând mai mult sau mai puțin grav viața de zi cu zi. Până la finalul menstruației, simptomele regresează semnificativ sau dispar în totalitate [2].

Oamenii de știință îi asociază sindromului premenstrual peste 150 de simptome psihologice, fizice și comportamentale diferite [3]. Printre simptomele comune se numără sensibilitatea sânilor (mastalgie), dureri de cap, dureri de spate, balonare, lipsă de energie, poftă de mâncare, stângăcie, modificări ale apetitului sexual, schimbări de dispoziție, tensiune, anxietate, iritabilitate, depresie [1].

Etiologia tulburărilor premenstruale nu este pe deplin cunoscută, dar este foarte probabil ca factorii-cheie implicați să fie activitatea ovariană ciclică, efectul hormonilor sexuali, estradiol și progesteron, asupra neurotransmițătorilor – serotoninei și acidului gamma-aminobutiric (GABA) [3]. Studii recente evidențiază faptul că, în cazul pacientelor cu sindrom premenstrual, apariția unor tulburări emoționale și fizice marcante este favorizată de modificările rapide ale nivelurilor de estrogen și progesteron, chiar dacă ele prezintă niveluri similare de hormoni cu cele ale femeilor fără SPM [1]. Cercetări actuale susțin că pacientele cu SPM puternic prezintă deficit marcat de serotonină [1]. Cauzele nutriționale ale sindromului premenstrual s-au arătat a fi, în principiu, deficiențele de magneziu și calciu, studiile demonstrând ameliorarea simptomelor emoționale și fizice la o suplimentare corespunzătoare [1].

Datele statistice arată o prevalență a sindromului premenstrual sever de 3 – 24%, observându-se o rată de apariție mai mare în cazul pacientelor obeze, a celor care practică mai puține exerciții fizice și o incidență mai redusă în cazul femeilor care utilizează contraceptive hormonale [2].

Diagnosticul corect este esențial pentru o gestionare cât mai bună a sindromului premenstrual. În acest scop, specialiștii recomandă completarea de către pacientă a unui chestionar bine stabilit, în mod ideal, pe parcursul a două cicluri menstruale [2].

Este foarte important ca în cazul femeilor cu sindrom premenstrual moderat până la sever să se evite suferința inutilă și să se instituie tratament adecvat. În acest scop, specialiștii medicali recomandă respectarea principiilor generale de tratament – reducerea stresului, alimentație corespunzătoare cu anumite măsuri dietetice (evitarea exceselor de carbohidrați, reducerea consumului de alcool, cofeină), efectuarea exercițiilor fizice (de exemplu, pilates), mers pe jos [2].

Este primordială conștientizarea sindromului premenstrual de către femeile care suferă de această afecțiune, precum și informarea, pregătirea pacientelor pentru gestionarea lui. În acest sens, un rol deosebit de important îl are asistența medicală primară, care ar trebui să se ocupe de majoritatea cazurilor de SPM [2]. Este indicat ca pacientele cu sindrom premenstrual sever să fie îngrijite de o echipă multidisciplinară (ginecolog, psihiatru, dietetician, consilier), oferind posibilitatea unei game largi de intervenții: ginecologice, terapie cognitiv-comportamentală, modificări privind stilul de viață [2].

În tratarea sindromului premenstrual, medicina convențională tinde să ignore imaginea de ansamblu a SPM, axându-se în principiu pe simptome, recomandându-se de obicei câte un medicament pentru una sau două dintre cele mai neplăcute manifestări ale SPM [1].

Medicația farmacologică folosită în mod curent în tratamentul convențional al sindromului premenstrual este reprezentată de antidepresive serotoninergice, anxiolitice, contraceptive combinate, progesteron, implanturi de estrogen, agoniști ai hormonului de eliberare a gonadotrofinei, diuretice, piridoxină [4].

În cazul terapiilor convenționale ale sindromului premenstrual moderat până la sever, există dovezi științifice care susțin două tipuri de tratamente: inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și suprimarea ovulației [3].

Din ce în ce mai multe studii susțin importanța serotoninei în patogeneza sindromului premenstrual. Cercetările în acest domeniu au evidențiat eficiența antidepresivelor serotoninergice (inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei – de exemplu, fluoxetina, sertralina, paroxetina, escitalopramul) în reducerea simptomelor SPM [3]. Mai multe studii clinice au arătat îmbunătățiri ale simptomelor grave și mai ușoare, care n-au răspuns la alte tratamente, comparativ cu placebo. Momentan, cercetările se concentrează pe utilizarea unor doze mici de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, în faza luteală, pentru o reducere cât mai mare a efectelor secundare (greață, vomă, diaree, uscăciunea gurii, cefalee, palpitații, amețeli, anxietate, scăderea libidoului) [1]. Profesioniștii din domeniul sănătății, cu expertiză specială în acest domeniu, recomandă administrarea lor cu 14 zile înainte de debutul menstruației sau în mod continuu, în funcție de tipul și severitatea simptomelor [3].

Activitatea ciclică a ovarelor pare a fi un factor important în apariția SPM. În cazul sindromului premenstrual sever, supresia ovariană poate fi o alternativă de tratament. O gamă destul de vastă de agenți farmacologici, nelipsită de efecte secundare proprii, este capabilă să realizeze suprimarea ovulației: contraceptive combinate, estradiol transdermic, Danazol (steroid androgen), analogi ai hormonului de eliberare a gonadotrofinelor (GnRH), progesteron [2], drospirenon (analog al spironolactonei, cu profil biochimic și farmacologic similar cu progesteronul endogen) [1]. Eliminarea totală a ciclului ovarian se poate realiza prin histerectomie totală [2].

În situații bine circumscrise, s-au dovedit a fi utile în ameliorarea anumitor simptome specifice ale SPM: antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS: acid mefenamic sau naproxen), spironolactona (singurul diuretic care poate fi util în caz de sindrom premenstrual, cu eficiență în balonare, edeme), alprazolam (anxiolitic cu proprietăți antidepresive; utilizarea anxioliticelor trebuie limitată, ca urmare a potențialului de dependență și a efectelor secundare considerabile) [1].

Simptomele sindromului premenstrual pot persista pe termen lung, devenind cronice. Ținând cont de acest aspect, o atenție crescută trebuie acordată efectelor secundare ale tratamentelor farmacologice utilizate [1].

Abordări alternative în sindromul premenstrual

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește „medicina complementară” sau „medicina alternativă” ca fiind un grup larg de practici de îngrijire a sănătății, ce nu face parte din tradiția sau medicina convențională a unei țări și nu este pe deplin integrat în sistemul de asistență medicală a acesteia. În anumite țări, aceste practici se folosesc interschimbabil cu medicina tradițională [5].

Terapiile complementare pot fi benefice în tratamentul sindromului premenstrual, dar nu trebuie scăpate din vedere anumite aspecte importante, precum datele limitate și insuficiente din studii clinice, lipsa reglementărilor privind eficacitatea și siguranța lor, posibilele interacțiuni cu medicamentele convenționale [2].

Cu toate acestea, în prezent există intervenții alternative bazate pe dovezi recente, utilizate cu rezultate demne de menționat în cazul pacientelor cu sindrom premenstrual. Mai multe studii clinice consemnează eficiența în SPM a tratamentelor homeopate, a fitoterapiei, exercițiilor de pilates, a aromoterapiei, relaxării, masajului.

Homeopatia în sindromul premenstrual

Se numără printre cele cinci mari terapii complementare, recunoscute de Asociația Medicală Britanică, fiind considerată de către specialiștii medicali practicanți din întreaga lume o abordare eficientă pentru tratamentul sindromului premenstrual. Mai multe studii, atât observaționale, cât și randomizate, au arătat rezultate pozitive în acest sens [6].

Un grup de medici francezi a realizat un studiu observațional, prospectiv, despre managementul homeopatic al sindromului premenstrual, evaluând efectul tratamentelor homeopate în ameliorarea simptomelor SPM, precum și optimizarea calității vieții pacientelor cu SPM [7]. Studiul s-a desfășurat în șapte centre din Franța, cu participarea a șapte medici generaliști și ginecologi, cu competență în homeopatie [7]. În studiu au fost incluse 23 de femei (vârsta medie: 39,7 ani) cu sindrom premenstrual de peste 3 luni. Fiecărei paciente i s-a prescris tratament homeopat individualizat. S-a evaluat intensitatea a 10 simptome clinice ale sindromului premenstrual, luate individual, la includere și la o vizită de  follow-up (la 3 – 6 luni): absentă = 0, ușoară = 1, moderată = 2, severă = 3. S-a calculat scorul total al simptomelor (interval: 0 – 30) și s-a comparat pentru fiecare pacientă, la includere și la follow-up [7]. La includere, cele mai frecvente simptome SPM (moderate sau severe) au fost: iritabilitate, agresivitate și tensiune (87%), mastodinie (78,2%), creștere în greutate și balonare abdominală (73,9%) [7]. La follow-up, s-au evidențiat îndeosebi simptomele: iritabilitate, agresivitate și tensiune (39,1%), creștere în greutate și balonare abdominală dominantă (26,1%) și mastodinie (17,4%) [7]. La includere, scorul global mediu pentru intensitatea simptomelor a fost de 13,7, iar la follow-up, de 6,3, ceea ce a concluzionat o scădere semnificativă din punct de vedere statistic (7,4; p < 0,0001).

Remediul homeopat cel mai frecvent prescris pacientelor din studiu a fost Folliculinum  (87%), în principal, CH15, respectiv CH30, dar și CH7, CH9, CH12, urmat de Lachesis mutus (52,2%), în diluție de CH15 și CH30 [7].

De asemenea, s-a comparat, la includere și la follow-up, impactul sindromului premenstrual asupra activităților zilnice ale pacientelor (niciunul, ușor, moderat, sever, foarte sever), 21 de femei raportând la follow-up o îmbunătățire semnificativă a calității vieții (91,3; p < 0,0001) [7].

Tratamentul homeopatic a fost bine tolerat, cu efect pozitiv asupra simptomelor SMP [7].

Evaluarea eficacității tratamentului homeopat, în ameliorarea simptomelor asociate cu sindromul premenstrual, a prezentat obiectivul și a două studii clinice randomizate, controlate cu placebo, dublu-orb, realizate de specialiștii medicali din domeniu în Ierusalim, Israel.

Studiul pilot inițial, dublu-orb, controlat cu placebo, a cuprins 23 de paciente (20 – 48 de ani), dintre care 19 au ajuns la finalul studiului [8]. Fiecărei paciente i s-a administrat un remediu homeopat individualizat, în funcție de un grup de simptome, tratamentul împărțindu-se randomizat (o doză orală de medicament homeopat sau placebo). Rezultatele s-au măsurat cu ajutorul scorurilor chestionarului zilnic de suferință menstruală, completat de paciente la includerea în studiu și după terminarea tratamentului [8]. În cazul grupului cu tratament homeopat activ, s-a constatat o ameliorare semnificativă a simptomelor premenstruale, față de cele din grupul placebo (rată medie de îmbunătățire relativă de 0,68, față de 0,09, p = 0,048) [8]. S-a remarcat și reducerea semnificativă a utilizării altor medicamente, precum tranchilizante, calmante, în cazul femeilor din grupul cu remediu homeopat activ, față de grupul placebo [9]. Tratamentul homeopatic s-a dovedit a fi eficient în atenuarea simptomelor sindromului premenstrual, în comparație cu placebo [8].

În urma rezultatelor încurajatoare, obținute în urma acestui studiu, cercetătorii au efectuat un nou studiu dublu-orb, controlat cu placebo, randomizat, cu grupuri paralele, pe un eșantion mai mare de paciente cu sindrom premenstrual, evaluând eficacitatea a 14 remedii homeopate (Arg-n, Ars, Calc-c, Caust, Lach, Lyc, Nat-m, Nux-v, Phos, Plat, Puls, Sepia, Sulph, Zinc), prescrise individual [9]. În total, au fost incluse 105 paciente. În urma randomizării, 49 de femei au primit remediu homeopat activ, iar 56 au primit placebo [9]. Tratamentul homeopat a fost stabilit conform unui protocol bine stabilit [9]. Rezultatele statistice au arătat o îmbunătățire semnificativ mai mare a scorurilor medii zilnice ale simptomelor premenstruale în cazul grupului cu remediu homeopat activ (de la 0,443 la 0,287), comparativ cu placebo (de la 0,426 la 0,340) [9]. Utilizarea remediilor homeopate active (comparativ cu placebo) a fost, de asemenea, asociată cu o mai mare reducere a zilelor de suferință și cu o administrare mai redusă a altor medicamente [9]. Designul acestui studiu clinic cu 14 remedii homeopate oferă posibilitatea replicării tratamentului pentru cercetări sau practici viitoare [9].

Fitoterapia în sindromul premenstrual

În urma unor revizuiri sistematice, oamenii de știință au evidențiat unele tratamente pe bază de plante medicinale, cu efecte benefice în ameliorarea simptomelor sindromului premenstrual. Printre plantele cu eficacitate terapeutică favorabilă în SPM se remarcă: Vitex agnus castus (fructul castității, piperul călugărilor, mielărea), Crocus sativus (șofranul), Gingko biloba, Oenothera biennis (onagrul, luminița de seară, evening primrose), Hypericum perforatum (sunătoarea, St. John’s Wort) [10].

Pentru evaluarea efectelor fructelor Vitex agnus castus în tratamentul SPM, s-au efectuat anumite cercetări. Un amplu studiu prospectiv, randomizat, controlat cu placebo, a fost condus de o echipă de cercetători (medici specialiști medicină generală), pe parcursul a trei cicluri menstruale consecutive [11]. În studiu, s-au inclus 170 de paciente (86 în grupul activ și 84 în cel placebo) cu vârsta medie de 36 de ani, cu durata medie a ciclului menstrual de 28 de zile, iar durata medie a menstruației de 4,5 zile.

Timp de trei cicluri consecutiv, pacientelor li s-a administrat oral câte un comprimat/zi cu extract uscat de Vitex agnus castus, respectiv placebo [11]. La punctul final al studiului (sfârșitul celui de-al treilea ciclu), s-a remarcat o îmbunătățire semnificativă a variabilei principale în cadrul grupului activ, comparativ cu cel placebo (variabila principală de eficacitate reprezentând modificări de la momentul începerii și până la punctul final al studiului privind simptomele autoevaluate de paciente: iritabilitate, modificarea dispoziției, furie, dureri de cap,  mastalgie,  balonare) [11]. Peste jumătate dintre pacientele din studiu au prezentat o ameliorare cu 50% a simptomelor, iar complianța a fost ridicată. Efecte adverse ușoare au fost raportate de șapte femei înrolate (patru din grupul activ, iar trei din cel placebo), dar niciuna nu a recurs la întreruperea tratamentului. Vitex agnus castus este bine tolerat și eficient pentru tratamentul sindromului premenstrual, efectele fiind confirmate deopotrivă de medici și paciente, remarcându-se acțiunea favorabilă în majoritatea simptomelor principale ale SPM [11]. Conținutul de flavonoide și iridoide din fructele de Vitex agnus castus ar putea cupla mecanismul de acțiune al plantei cu modularea secreției de prolactină, indusă de stres prin dopamină, fără a afecta direct hormonii luteinizanți sau foliculo-stimulatori [2].

Crocus sativus (familia Iridaceae) este o plantă perenă folosită de mult timp în medicina tradițională indiană, pentru tratarea diferitelor tulburări menstruale. Eficiența șofranului în ameliorarea simptomelor SPM a fost întărită și în cadrul anumitor studii clinice randomizate [1].

Extractul de frunze de Gingko biloba este cunoscut, în principal, pentru acțiunea de îmbunătățire a memoriei. De asemenea, acest extract prezintă proprietăți antioxidante (datorită flavonoizilor conținuți) și antiinflamatorii. În urma unui studiu clinic realizat în Teheran, s-a sesizat o reducere semnificativă a simptomelor fizice și psihologice ale SPM, în urma administrării extractului de Gingko biloba. S-au raportat foarte puține efecte adverse minore [10].

Oenothera biennis (familia Onagraceae), plantă cu flori galbene ce înfloresc seara, a fost studiată cu mare interes în ceea ce privește eficacitatea ei în tratamentul SPM. Un grup de oameni de știință au raportat că femeile cu sindrom premenstrual prezintă un profil anormal de acizi grași esențiali, ce poate fi normalizat prin suplimentare cu ulei de luminița de seară (Evening primrose oil) [1]. Un număr de 68 de paciente au fost înrolate într-un studiu clinic, fiecare primind 1 – 2 grame de ulei de onagru (Evening primrose oil), cu 3 zile înainte de debutul obișnuit al simptomelor sindromului premenstrual și până la declanșarea menstruației. După o perioadă de minimum 3 luni de tratament, folosind o Scală de auto-raportare a pacientului, 61% dintre paciente au precizat o reducere totală a simptomatologiei SPM, iar 23% dintre ele, o ameliorare parțială, mastalgia fiind simptomul cu îmbunătățirea cea mai accentuată [1].

Anumite recenzii au sugerat că Hypericum perforatum (sunătoarea) poate fi utilă pentru tratamentul depresiei ușoare până la moderate, dar nu severe. Compusul activ, hiperforina, inhibă recaptarea serotoninei, dopaminei și norepinefrinei și interacționează atât cu receptorii GABA, cât și cu receptorii de glutamat [10]. Cu toate acestea, nu există date din studii clinice pentru a susține eficacitatea sunătoarei în tratamentul SPM. În cadrul unui  raport de caz și studiu pilot prospectiv, deschis, necontrolat, observațional, pe durata a două cicluri menstruale complete, s-au administrat tablete cu sunătoare unui număr de 19 paciente cu SPM. Peste două treimi dintre femei au raportat o scădere cu minimum 50% a severității simptomelor, îndeosebi a celor emoționale și cognitive, ceea ce se corelează cu dovezile care arată că sunătoarea are efecte pozitive asupra stării de spirit și că poate modera neurotransmițătorii de la nivelul creierului [2].

În ultimii ani, s-au strâns dovezi științifice care susțin rolul important pe care îl prezintă anumiți micronutrienți, precum calciu, vitamina D, magneziu, vitamina B6, vitamina E, omega-3, în ameliorarea simptomatologiei din sindromul premenstrual.

Cercetătorii au remarcat o asociere a simptomelor din SPM cu o perturbare a homeostaziei calciului, demonstrându-se că suplimentarea orală cu calciu poate ameliora anumite manifestări din sindromul premenstrual: iritabilitatea, anxietatea, crampele, durerile de cap [1]. Pentru evaluarea eficacității calciului la femeile cu SPM, într-un studiu randomizat, dublu-orb, încrucișat, 33 de paciente au primit timp de 3 luni suplimentare zilnică cu calciu (1.000 mg de calciu elementar sub formă de carbonat de calciu). La sfârșitul studiului, 73% dintre femei au raportat reducerea globală a simptomatologiei, comparativ cu placebo [1].

Efectuând un studiu metabolic al calciului, o altă echipă de oameni de știință a concluzionat că un aport alimentar ridicat de calciu (1.336 mg/zi) joacă un rol deosebit de benefic în îmbunătățirea stării de spirit, reducerea durerilor, a retenției de apă și a modificărilor de dispoziție din SPM [1]. Studiile sugerează că nivelurile de calciu și vitamina D din sânge sunt mai scăzute la femeile cu sindrom premenstrual. Într-un studiu caz-control, s-a ajuns la concluzia că pacientele cu un aport crescut de vitamina D prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta sindrom premenstrual, comparativ cu femeile care au un aport insuficient de vitamina D [2]. Un aport ridicat de calciu și vitamina D poate reduce riscul apariției sindromului premenstrual, dar studii clinice suplimentare ar fi binevenite în această problemă [2].

La femeile de vârstă reproductivă, concentrațiile serice de magneziu variază ciclic, nivelurile de magneziu din eritrocite și leucocite dovedindu-se a fi mai scăzute la femeile cu SPM, comparativ cu cele ale femeilor fără sindrom premenstrual. Cercetătorii precizează mai multe căi posibile prin care magneziul ar putea influența sindromul premenstrual, fiind implicat atât în activitatea serotoninei și a altor neurotransmițători, cât și în contracția vasculară și stabilitatea membranei celulare [1]. Suplimentarea zilnică cu 200 mg de magneziu, administrat oral, celor 38 de paciente cu SPM relativ ușor, incluse într-un studiu clinic de 2 luni, a redus în mod semnificativ una dintre cele șase categorii de simptome, iar din a doua lună de administrare, s-a constatat și o reducere remarcabilă a retenției de lichide [1].

Suplimentarea cu 360 mg de magneziu pe zi (din ziua a 15-a ciclului menstrual, până la debutul fluxului menstrual), la 32 de femei cu sindrom premenstrual participante la un studiu, a redus semnificativ toate simptomele sindromului premenstrual, în special pe cele legate de schimbările de dispoziție [1]. Un mic studiu dublu-orb (20 de paciente incluse) a evidențiat că suplimentarea cu magneziu plus vitamina B6 ar putea ajuta la prevenirea migrenei menstruale [2]. Mai multe studii au sugerat efectele benefice ale vitaminei B6 asupra tratamentului sindromului premenstrual. Vitamina B6 este un factor important în etapele finale ale sintezei serotoninei și dopaminei [12]. După administrarea zilnică a 40 mg de vitamina B6 , timp de trei luni, la un grup de femei cu SPM, au fost observate îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește simptomele psihice și fizice [12].

Cercetări mai vechi au demonstrat rolul important al vitaminei E în îmbunătățirea simptomelor fizice din sindromul premenstrual. Administrarea unei doze zilnice de 100 mg de vitamina E, pe parcursul a trei cicluri menstruale consecutive dintr-un studiu, au semnalat apariția unor ameliorări semnificative atât a simptomelor fizice, cât și a celor psihice [12]. 

La pacientele cu SPM, o reducere a simptomelor fizice și a celor care afectează viața socială s-a obținut și prin administrarea zilnică de omega-3 (capsule cu ulei de pește, a câte 1.000 mg). Datorită efectului antiinflamator, omega-3 poate contribui la ameliorarea calității vieții femeilor care suferă de sindrom premenstrual [12].

Exercițiile fizice în sindromul premenstrual – pilates

Încă din anul 1939, s-a discutat despre efectele utile ale exercițiilor fizice asupra reglării ciclului menstrual [1]. Efectul exercițiilor aerobe moderate, asupra stărilor de dispoziție și a simptomelor ciclului menstrual, a fost studiat în 1994 pe două grupuri de paciente: un grup de 97 de femei care practicau exerciții fizice în mod regulat și un al doilea grup, cuprinzând 154 de paciente care nu făceau exerciții fizice. În cazul primului grup, s-a remarcat rolul primordial al exercițiilor fizice regulate în reducerea mâniei, durerii și dezgustului [1]. Într-un studiu pe 143 de paciente (în 1995), s-au validat efectele benefice ale exercițiilor fizice regulate asupra stărilor de dispoziție din sindromul premenstrual [1].

La Facultatea de Științe ale Sănătății din cadrul Universității din Istanbul, s-a realizat în 2021 un studiu cvasi-experimental, cu scopul de a identifica efectul exercițiilor pilates asupra simptomelor sindromului premenstrual. Au fost incluse 50 de studente cu SPM: 25 într-un grup experimental și 25 în grupul de control. Simptomele sindromului premenstrual au fost evaluate cu ajutorul Scalei Sindromului Premenstrual (Premenstrual Syndrome Scale – PMSS). Pe parcursul a trei luni, voluntarele din grupul experimental au practicat în mod regulat exerciții de pilates, iar cele din grupul de control și-au menținut obiceiurile de rutină. La sfârșitul perioadei de studiu, s-au comparat scorurile PMSS, semnalându-se o reducere remarcabilă a scorului grupului experimental față de scorul lor inițial, comparativ cu scorul PMSS nemodificat al grupului de control. Ca urmare a acestei cercetări, importanța exercițiilor de pilates în ameliorarea simptomelor sindromului premenstrual nu trebuie ignorată [13].

Reflexologia în sindromul premenstrual

Un tip de masaj digital, sub o anumită presiune, are ca scop stimularea „punctelor reflexe” din ureche, mână sau picior, bazându-se pe faptul că stimularea punctelor reflexe de pe palme, picioare și urechi corespunde cu fiecare parte a corpului, inclusiv mușchi, nervi, glande și oase [14]. Treizeci și cinci de femei prezentând simptomele sindromului premenstrual au fost repartizate aleatoriu, pentru a beneficia de reflexoterapia urechilor, mâinilor și picioarelor, respectiv pentru a primi reflexoterapie placebo, într-un studiu randomizat, controlat cu placebo. Concluziile cercetătorilor studiului au fost că reflexologia urechilor, mâinilor și picioarelor poate fi o terapie adecvată pentru tratamentul SPM [1]. În urma efectuării unor revizuiri sistematice complexe și a unui studiu de metaanaliză, s-a remarcat că reflexologia poate ameliora simptomele SPM, deoarece s-a constatat o reducere semnificativă a simptomelor somatice și psihologice ale sindromului premenstrual, prin aplicarea unei intervenții de reflexoterapie [14].

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) în sindromul premenstrual

Mai multe studii au examinat eficacitatea terapiei cognitiv-comportamentale în tratarea sindromului premenstrual. TCC urmărește să rescrie gândurile negative și modelele de comportament asociate cu simptomele SPM, reducând astfel anxietatea. Terapia cognitiv-comportamentală este un tratament psihologic, care abordează interacțiunile dintre modul în care gândim, simțim și ne comportăm [1]. Împrumutând tehnicile TCC utilizate cu succes, cercetătorii au descris aplicarea unui model de terapie cognitiv-comportamentală pentru tratamentul sindromului premenstrual. Oamenii de știință susțin că femeile cu sindrom premenstrual ar putea interpreta modificările fiziologice într-un mod negativ, iar așteptarea repetată a unei experiențe negative poate intensifica sentimentele de anxietate și depresie, în special în cazul pacientelor la care există factori de stres psihosocial de fond [1]. În urma acestui studiu, s-au arătat atenuări semnificative ale simptomelor somatice (balonarea, mastalgia) și, în plus, și a celor psihologice (autoînvinovățirea, gândurile negative) [1]. În mod ideal, un serviciu de psihologie clinică ar trebui să fie disponibil pentru femeile cu sindrom premenstrual [2].

Aromoterapia în sindromul premenstrual

Este o formă frecvent utilizată de medicină complementară și alternativă pentru tratamentul sindromului premenstrual, implicând inhalarea extractelor de plante sub formă de uleiuri esențiale (volatile) [15]. Uleiurile volatile stimulează celulele receptorilor olfactivi, trimițând mesaje către sistemul limbic (centrul emoțional al creierului) [15]. Efectele aromoterapiei asupra simptomelor sindromului premenstrual au fost investigate în mai multe studii. În cadrul unei metaanalize, s-a realizat cuantificarea și rezumarea influențelor benefice ale aromoterapiei asupra simptomelor SPM, oferindu-se dovezi importante în ceea ce privește atenuarea simptomelor sindromului premenstrual (atât psihologice, cât și fizice) prin inhalarea uleiurilor esențiale [15]. În evaluarea eficacității aromoterapiei, un factor important de luat în considerare îl reprezintă selecția uleiului. Uleiurile esențiale sunt extracte din plante, fiecare lot prezentând anumite diferențe în ceea ce privește compușii chimici volatili conținuți [15]. În urma studiilor randomizate realizate, s-au evidențiat mai multe uleiuri volatile cu efecte favorabile asupra simptomelor sindromului premenstrual: uleiul esențial de floare de Citrus aurantium (0,5%, în ulei de migdale dulci inodor. Aplicat pe o dischetă demachiantă – inhalații, de două ori pe zi, timp de 5 minute, pe parcursul a 5 zile), uleiul esențial de Rosa damascena (4%, în ulei de migdale dulci 100%. Inhalat de pe o dischetă demachiantă, de două ori pe zi, timp de 5 minute, pe parcursul a 5 zile), ulei esențial de Geranium (2%, în ulei de migdale dulci + masaj: 30 de minute/săptămână), ulei esențial de lavandă (în difuzor, timp de 35 de minute), ulei volatil de Salvia sclerea (în difuzor, timp de 20 de minute) [15].

Doza totală de inhalare este influențată de variația distanței dintre nări și uleiul esențial. Pentru obținerea unor efecte favorabile, este indicată folosirea unor metode de utilizare cât mai eficiente, cum ar fi folosirea difuzoarelor sau a dischetelor demachiante [15]. Înainte de utilizarea aromoterapiei, s-a recomandat un pretest, pentru a se asigura că participanții au o funcție olfactivă sănătoasă și nu prezintă reacții adverse la uleiurile selectate. În urma metaanalizei efectuate, s-a concluzionat că aromoterapia este un instrument eficient în ameliorarea simpromelor SPM. Durata inhalării, precum și un număr mai mare de ședințe ar putea aduce un plus tratamentelor aromoterapeutice viitoare [15].

Sindromul premenstrual afectează un procent mare de femei, în zilele noastre numărul celor care suferă de SPM crescând treptat. Terapiile complementare/alternative sunt populare în rândul femeilor care suferă SPM. Din acest motiv, mai multe cercetări riguroase asupra eficacității lor ar fi binevenite.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Verma R., Chellappan D. and Pandey A., 2014. Review on treatment of premenstrual syndrome: from conventional to alternative approach. Journal of Basic and Clinical Physiology and Pharmacology, 25(4);
2. Panay N., 2011. Management of premenstrual syndrome: evidence-based guidelines. Obstetrics, Gynaecology & Reproductive Medicine, 21(8), pp. 221–228;
3. Consensus Group of the International Society for Premenstrual Disorders et al., Ismaili E., Walsh S., O’Brien P., Bäckström T., Brown C., Dennerstein L., Eriksson E., Freeman E., Ismail K., Panay N., Pearlstein T., Rapkin A., Steiner M., Studd J., Sundström-Paromma I., Endicott J., Epperson C., Halbreich U., Reid R., Rubinow D., Schmidt P. and Yonkers K., 2016. Fourth consensus of the International Society for Premenstrual Disorders (ISPMD): auditable standards for diagnosis and management of premenstrual disorder. Archives of Women’s Mental Health, 19(6), pp. 953–958;
4. Stevinson C. and Ernst E., 2001. Complementary/alternative therapies for premenstrual syndrome: A systematic review of randomized controlled trials. American Journal of Obstetrics and Gynecology, 185(1), pp. 227–235;
5. int. 2022. Traditional, Complementary and Integrative Medicine. [online] Available at:https://www.who.int/health-topics/traditional-complementary-and-integrative-medicine#tab=tab_1;
6. Jones A., 2003. Homeopathic treatment for premenstrual symptoms. Journal of Family Planning and Reproductive Health Care, 29(1), pp. 25–28;
7. Colas A., Terzan L., Bordet M. and Danno K., 2013. Homeopathic treatment of premenstrual syndrome: a case series. Homeopathy, 102(01), pp. 59–65;
8. Yakir M., Kreitler S., Brzezinski A., Vithoulkas G., Oberbaum, M. and Bentwich Z., 2001. Effects of homeopathic treatment in women with premenstrual syndrome: a pilot study. British Homeopathic Journal, 90(03), pp. 148–153;
9. Yakir M., Klein-Laansma C., Kreitler S., Brzezinski A., Oberbaum M., Vithoulkas G., & Bentwich Z., 2019. A Placebo-Controlled Double-Blind Randomized Trial with Individualized Homeopathic Treatment Using a Symptom Cluster Approach in Women with Premenstrual Syndrome. Homeopathy, 108(04), pp. 256–269;
10. Dante G. and Facchinetti F., 2010. Herbal treatments for alleviating premenstrual symptoms: a systematic review. Journal of Psychosomatic Obstetrics & Gynecology, 32(1), pp. 42–51;
11. Schellenberg R., 2001. Treatment for the premenstrual syndrome with agnus castus fruit extract: prospective, randomised, placebo controlled study. BMJ, 322(7279), pp. 134–137;
12. Mandana Z., 2014. Comparison of the Effect of Vit E, VitB6, Calcium and Omega-3 on the Treatment of Premenstrual Syndrome: A Clinical Randomized Trial. Annual Research &amp; Review in Biology, 4(7), pp. 1141–1149;
13. Çitil E. and Kaya N., 2021. Effect of pilates exercises on premenstrual syndrome symptoms: a quasi-experimental study. Complementary Therapies in Medicine, 57, p. 102623;
14. Hasanpour M., Mohammadi M. and Shareinia H., 2019. Effects of reflexology on premenstrual syndrome: a systematic review and meta-analysis. BioPsychoSocial Medicine, 13(1);
15. Es-haghee S., Shabani F., Hawkins J., Zareian M., Nejatbakhsh F., Qaraaty M. and Tabarrai M., 2020. The Effects of Aromatherapy on Premenstrual Syndrome Symptoms: A Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Clinical Trials. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2020, pp. 1–13.

Ágnes-Anikó Dotterer-Kiszely

Farmacist rezident
Specializarea Farmacie generală, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”, Timișoara