Interviu Dr. Bogdan Culic

Din 2023, dr. Bogdan Culic este președintele Colegiului Medicilor Stomatologi Cluj, parte integrantă a Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR), un rol cu multe provocări și cu o responsabilitate aparte pentru comunitatea medicală pe care o reprezintă. Conferențiar universitar în cadrul Facultății de Medicină Dentară a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, doctor în științe medicale, medic primar în chirurgie dento-alveolară, dr. Bogdan Culic se implică activ în formarea noilor generații de specialiști în sănătate orală. Își împărtășește cunoștințele și experiențele nu doar de la catedră. Până în prezent, a semnat peste 40 de articole ISI și a contribuit la publicarea a 7 cărți, printre care și „Incursiune în Estetica Dentară”, tradusă atât în engleză, cât și în chineză. Este membru în diferite societăți profesionale de prestigiu din țară și străinătate, printre care European Society for Cosmetic Dentistry (Board Member), International Association for Dental, Oral, and Craniofacial Research (IADR), Societatea Română de Stomatologie Estetică (SSER), Societatea Română de Biomateriale (SRB), și membru fondator al DDS Society. La Cluj, dr. Bogdan Culic a pus bazele unei clinici specializate în stomatologie estetică și implantologie.

Galenus: De ce ați ales stomatologia și ulterior chirurgia dento-alveolară ca direcție profesională?

Am ales stomatologia pentru că mi s-a părut, încă de la început, o specialitate care îmbină în mod fericit știința, precizia și relația directă cu pacientul. Este un domeniu în care rezultatele muncii tale sunt concrete, vizibile și au un impact real asupra calității vieții. Chirurgia dento-alveolară a venit apoi firesc, pentru că am fost atras de rigoarea ei, de componenta decizională și de complexitatea cazurilor. Este o specialitate care cere multă precizie, discernământ și responsabilitate. Tocmai aceste exigențe au făcut-o să devină o direcție profesională în care m-am regăsit.

Dacă ar fi să faceți o paralelă, cum a evoluat chirurgia dento-alveolară din anii dumneavoastră de studii și până în prezent?

Evoluția este remarcabilă. În perioada în care am început eu formarea, accentul era pus mai ales pe experiența clinică directă, pe tehnica operatorie și pe mijloacele clasice de diagnostic. Astăzi, chirurgia dento-alveolară beneficiază de tehnologii imagistice avansate, de instrumente mai precise, de materiale moderne și de o planificare mult mai riguroasă. În același timp, s-a schimbat și filosofia tratamentului. Se pune tot mai mult accent pe intervenții minim invazive, pe recuperare rapidă, pe confortul pacientului și pe integrarea tratamentului chirurgical într-un plan terapeutic complex, multidisciplinar.

Care sunt cele mai frecvente proceduri pe care le realizați?

În practica mea, implanturile dentare și reabilitările orale cu dinți ficși pe implanturi reprezintă unele dintre cele mai frecvente proceduri. Aceste tratamente fac parte, de cele mai multe ori, din planuri complexe, care necesită o evaluare atentă, o planificare riguroasă și o abordare personalizată pentru fiecare pacient. Dincolo de componenta tehnică, aceste reabilitări înseamnă redarea funcției masticatorii, a confortului și a încrederii pacientului. Tocmai de aceea, ele ocupă un loc important în activitatea mea curentă, prin impactul semnificativ pe care îl au asupra calității vieții.

Cum gestionați pacienții cu dentofobie, cu anxietate severă?

Gestionarea acestor pacienți începe, înainte de toate, prin comunicare. Cred că anxietatea scade semnificativ atunci când pacientul simte că este ascultat, înțeles și tratat cu răbdare. Explic foarte clar ce urmează, într-un limbaj accesibil, și încerc să creez un climat de încredere. De multe ori, teama vine din necunoscut sau din experiențe anterioare neplăcute. De aceea, ritmul consultației, atitudinea echipei și modul în care este construită relația cu pacientul sunt esențiale. Un act medical corect începe, în aceste cazuri, cu liniștirea omului din fața ta.

Care sunt cazurile cel mai greu de abordat și tratat?

Cele mai dificile sunt, de regulă, cazurile complexe, în care există o asociere între patologie locală severă, un teren biologic fragil și uneori o prezentare tardivă. Sunt provocatoare și cazurile în care problema medicală este agravată de teamă, de lipsa complianței sau de amânarea îndelungată a tratamentului. În multe situații, dificultatea nu este doar tehnică, ci și decizională: trebuie să alegi momentul, soluția și secvența terapeutică optimă, pentru un rezultat cât mai bun și cât mai sigur pentru pacient.

Cum s-a schimbat în ultimii ani profilul pacientului care trece pragul cabinetului dumneavoastră?

Pacientul de astăzi este, în general, mai informat, mai atent și mai interesat de opțiunile terapeutice. Acest lucru este benefic, pentru că încurajează dialogul și participarea activă la tratament. În același timp, pacientul este și mai exigent, atât în ceea ce privește rezultatul, cât și experiența medicală în ansamblu.

           Se observă tot mai clar că oamenii caută nu doar competență profesională, ci și claritate în comunicare, predictibilitate și o abordare personalizată. Medicina dentară modernă presupune, astfel, nu doar tratament, ci și o relație bazată pe încredere.

Cum procedăm cu zonele țării unde nu există cabinete stomatologice? De-a lungul timpului s-au desfășurat tot felul de programe de educație, caravane care au oferit consultații gratuite, dar numărul românilor care declară că nu folosesc pasta și periuța de dinți este mare în continuare. Ce nu facem bine?

Problema nu ține doar de educație, ci și de lipsa unei finanțări reale și constante a medicinei dentare. Au existat de-a lungul timpului inițiative valoroase, campanii, caravane și acțiuni punctuale, însă fără continuitate și fără susținere financiară solidă, impactul lor rămâne limitat.

Dacă vrem rezultate reale, trebuie să privim sănătatea orală ca parte integrantă a sănătății publice și să construim politici coerente, susținute prin finanțare, prevenție și acces efectiv la servicii. În absența acestui sprijin, intervențiile rămân fragmentare, iar decalajele dintre diferitele zone ale țării continuă să se adâncească.

Sumele alocate de către stat medicinei dentare sunt mici. Pe de altă parte, numărul cabinetelor dentare private a crescut, așadar pacientul are unde să meargă, dar nu are cu ce. Ce soluții ați vedea aici?

Vorbim frecvent despre programe naționale de sănătate publică și despre nevoia de a integra mai bine medicina dentară în politicile publice, însă fără finanțare reală, toate acestea riscă să rămână la nivel de intenție sau de dezbatere. Oricât de bune ar fi conceptele, ele nu pot produce efecte în absența unui sprijin bugetar adecvat.

Este nevoie de o asumare clară la nivel de sistem: finanțarea serviciilor de bază, susținerea prevenției și crearea unor mecanisme prin care pacienții vulnerabili să poată accesa tratamentele necesare. În fond, nu este suficient să existe cabinete și profesioniști bine pregătiți; accesul real la îngrijire depinde de capacitatea statului de a transforma discursul în măsuri concrete.

Ca medic, provocarea principală rămâne aceea de a oferi fiecărui pacient cea mai bună soluție posibilă, într-un context în care așteptările sunt mari, iar cazurile sunt tot mai diverse și mai complexe. Medicina de calitate presupune nu doar competență, ci și capacitatea de a decide corect, de a comunica bine și de a păstra echilibrul în situații dificile.

Ca Președinte al CMS Cluj, provocarea este de altă natură: aceea de a reprezenta profesionist și echilibrat interesele colegilor, de a susține proiecte utile și de a contribui la consolidarea unei comunități profesionale unite, responsabile și respectate.

Ce presupune stomatologia digitală, cum ajută pacientul, dar și medicul?

Stomatologia digitală înseamnă integrarea tehnologiei în toate etapele tratamentului: de la diagnostic și planificare până la execuție și monitorizare. Vorbim despre imagistică avansată, scanare intraorală, design digital și soluții protetice sau chirurgicale, realizate cu o precizie tot mai mare. Pentru pacient, beneficiile înseamnă confort, predictibilitate și adesea un timp redus de tratament. Pentru medic, stomatologia digitală oferă o mai bună planificare, o acuratețe crescută și o colaborare mai eficientă între diferitele specialități.

Care sunt direcțiile viitoare în chirurgia dento-alveolară? Ce surprize ne poate rezerva viitorul în această ramură?

Viitorul merge clar în direcția unei chirurgii tot mai precise, mai predictibile și mai puțin invazive. Tehnologia va avea un rol din ce în ce mai important, atât în diagnostic și planificare, cât și în execuția tratamentelor. Digitalizarea, ghidajul chirurgical și personalizarea intervențiilor vor continua să se dezvolte.

În același timp, cred că viitorul nu va ține doar de tehnologie, ci și de capacitatea noastră de a integra aceste instrumente fără a pierde dimensiunea clinică și umană a profesiei. Inovația are valoare doar atunci când servește cu adevărat pacientul.

După ce principii vă ghidați în meseria dumneavoastră?

Mă ghidez după seriozitate, rigoare profesională, respect față de pacient și onestitate în actul medical. Cred că medicina trebuie practicată cu echilibru, cu discernământ și cu deplină asumare a responsabilității.

În același timp, cred foarte mult în decență profesională și în ideea că un medic trebuie să rămână mereu dispus să învețe. Experiența este esențială, dar ea trebuie însoțită permanent de luciditate și de dorința de a evolua.

Ce sfat i-ați oferi unui student aflat încă în impas privind alegerea specialității?

I-aș spune, înainte de toate, să nu aleagă grăbit și să încerce să se cunoască sincer pe sine. O specialitate nu se alege doar după prestigiu sau după tendințe, ci după structură interioară, afinitate, ritm de lucru și tipul de responsabilitate pe care ești dispus să ți-l asumi.

Cred că alegerea bună este aceea în care competența poate fi susținută de vocație și de consecvență. Atunci când te regăsești cu adevărat într-un domeniu, drumul, chiar dacă rămâne greu, devine mai firesc.

Ce simțiți când vă aflați în fața studenților? Cum ați caracteriza studenții de azi?

În fața studenților simt, în primul rând, responsabilitate. Activitatea didactică nu înseamnă doar transmiterea unor informații, ci și formarea mentalității profesionale. Este o misiune care cere claritate, exigență și disponibilitatea de a investi timp și energie în oameni aflați la început de drum.

Studenții de azi sunt inteligenți, rapizi, conectați la informație și adesea mai siguri pe ei. În același timp, au nevoie, poate mai mult ca oricând, de repere solide, de disciplină și de îndrumare autentică, pentru a transforma informația în caracter profesional.

Este ceva ce nu v-am întrebat și ați vrea să adăugați?

Aș adăuga doar că medicina dentară merită privită mai atent, ca parte esențială a sănătății publice. Dincolo de performanța individuală a medicului sau de evoluția tehnologică, este important să înțelegem că sănătatea orală are implicații profunde asupra calității vieții și asupra sănătății generale.

În același timp, cred că profesia noastră are nevoie de coeziune, de demnitate și de o voce tot mai clară în spațiul public. Numai astfel putem construi durabil, atât pentru pacienți, cât și pentru generațiile viitoare de medici.

Adelina Mariş