Interviu dr. Felix Popescu

Este primul medic din lume care a realizat cu succes transplant de păr și sprâncene pe piele arsă și grefată. Reușita i-a propulsat numele la nivel internațional, aducându-i calitatea de speaker la cele mai prestigioase congrese de reconstrucție capilară (ISHRS, FUE Europe). Aceasta a venit drept o recompensă pentru dăruirea cu care s-a implicat în reabilitarea răniților în incendiul din clubul Colectiv, zbătându-se să găsească soluții. Vorbim despre dr. Felix Popescu (Clinica Dr. Felix Hair Implant), medic specialist chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, cel care a făcut adevărate minuni pentru zeci de supraviețuitori ai cumplitei tragedii, dar și pentru imaginea multor persoane publice din România. Face parte din cercul restrâns al celor care își fac meseria cu o pasiune ieșită din comun și spune că împlinirea lui cea mai mare este faptul că are șansa să poată schimba viața pacienţilor în bine şi să le ofere un motiv în plus să zâmbească.

GALENUS: Când ați știut că vreți să deveniți medic?

A trecut ceva timp de când nu m-am mai gândit la momentul acela. A fost o decizie cumva spontană. Am avut senzația ca mi s-a luat un văl de ceață din gânduri și am văzut totul foarte clar. Eram clasa a 10-a și viitorul meu era încă influențat de dorințele părinților mei. Cu toate acestea, atunci s-a pus problema alegerii pentru treapta a doua și a trebuit sa dau un răspuns pe loc, am spus fără pic de ezitare: „Mă fac doctor, doamnă dirigintă!”.

De ce ați ales inițial obstetrica-ginecologia? Ce anume v-a motivat decizia?

Termini facultatea și ești puțin confuz în privința a ceea ce vrei sau poți să faci în viitor. Iei multe variabile în calcul, printre care capicitatățile tale, talentul și inevitabila problemă materială. Nu, nu a fost o greșeală ce am ales. Totuși, începând cu anii mai mari de rezidențiat, nu m-am mai identificat cu această specialitate. Deși nu este deloc simplu să-ți recunoști și să-ți accepți realitatea, mi-am dat seama că, daca aș fi continuat pe drumul inițial, aș fi fost un doctor mediocru. Nu mă regăseam și nu reușeam să mă motivez în obstetrică-ginecologie. Am terminat rezidențiatul, însă nu am practicat mai mult de un an în această specialitate.

De la obstetrică-ginecologie la chirurgie plastică este un drum destul de lung. Ce a determinat această schimbare?

Într-adevăr, obstetrica-ginecologia și chirurgia plastică nu par complementare, deși se întrepătrund destul de des. În plus, amândouă specialitățile se ocupă și de pacienții sănătoși. Dacă în primul caz, acel segment este reprezentat de obstetrică – femeia însărcinată și actul nașterii naturale este un proces fiziologic normal –, în cazul chirurgiei plastice, acesta e reprezentat de estetică – avem persoane sănătoase care doresc o reîmprospătare a aspectului personal. Mai mult, chirurgia plastică are vibrația de care am nevoie. Este acea specialitate care mă reprezintă, mă motivează și mă ține alert. O fac cu foarte multă pasiune. Într-un fel, cred că ea m-a ales pe mine.

Dintre toate opțiunile pe care oferă chirurgia plastică, de ce v-ați axat pe implantul de păr și nu pe altceva?

Serviciile din clinica pe care o conduc sunt 90% bazate pe transplantul capilar, însă facem și tratamente complementare acestei chirurgii, cât și estetică minim-invazivă: tratatamente cu botox, acid hialuronic, microneedling, PRP și chiar și terapii cu celule stem. Am descoperit în timp că suntem deosebit de talentați în transplantul capilar și am mers în această direcție. Sunt mulți medici care au încercat această chirurugie, însă nu au reușit să depășească un anumit nivel. Noi „jucăm” în altă ligă în ceea ce privește calitatea actului chirurgical și rezultatele obținute.

Sunteți autorul primelor operații de transplant de păr din lume pe grefe de piele. Vorbiți-ne despre acestea.

Da. Am făcut-o! Exact așa le-am spus la Congresul European de la Malaga. Am făcut transplant pe grefe de piele post-arsuri. Am început acest proiect împreună cu supraviețuitorii de la Colectiv și a fost mai degrabă un „trebuie să fac ceva ca să-i ajut”. Nu a fost deloc ușor. Nu aveam de unde să ne informăm și nici pe cine să întrebăm. Chiar ne-a fost greu, însă am perseverat și am izbândit. Cred că doar așa poți să duci ceva extraordinar până la capăt. Transplantul pe grefe de piele rămâne încă o provocare de fiecare dată când îl realizăm. Nu există cazuri similare, ci doar proiecte individuale. Exceptând pașii chirurgicali, avem de gestionat și pașii psihologici. Pacienții care vin pentru astfel de operații sunt traumatizați. Sunt oameni care poate au pierdut totul și sunt în proces de readaptare la o viață nouă. Au episoade grave de depresie și renunțare. În cazul lor nu ai voie să ratezi…

E o presiune în plus…

Și încă una foarte mare. Sub acest tip de stres am operat și operăm astfel de cazuri. Am avut curaj să încercăm și mai ales să ne asumăm rezultatele și încrederea pacienților. A ieșit cum nu se putea mai bine pentru ei, dar și pentru noi. Gândește-te că te urci la bordul unui avion fară să știi mare lucru și reușești să-l aduci la sol fară probleme cu toți pasagerii nevătămați. Cam așa te simți… epuizat și fericit în același timp. Practic nici nu știi cum de s-a întâmplat totul.

Hipertrofia mamară

Câte operații de transplant de păr ați făcut pentru răniții de la Colectiv? Câți pacienți ați avut, în total?

Am fost și încă mai suntem angajați în peste 30 de proiecte individuale cu supraviețuitorii de la Colectiv, iar numărul sesiunilor chirurgicale a depășit pragul de 100. Dacă e să fac un total al sesiunilor de transplant de păr realizate personal, cred că am depășit 3.000 de intervenții în cei peste 10 ani de când mă ocup de această chestiune.

În ce stadiu sunteți acum cu recuperarea victimelor?

La ora actuală suntem în stadiul de retușare și completare pentru pacienții deja operați. Din păcate, încă se mai prezintă cazuri noi. Suntem aici pentru ei oricând vor simți nevoia să-i ajutăm.

Care a fost cel mai complicat caz de care v-ați ocupat? Cum l-ați gestionat?

Fiecare caz în parte a fost o provocare deosebită. Aș remarca, totuși, un caz care de altfel a fost publicat în Hair Transplant Forum International (nr. Ianuarie/2019), revista principală a chirurgilor restauratori capilari (ISHRS). Pacienta, căci este vorba de o domnișoară, a venit într-un moment avansat de depresie. Inițial, nu am vrut să încep acest proiect întrucât dificultatea sa depășea cu mult experiența noastră. Nici măcar nu aveam unde să ne informăm, deoarece nimeni nu făcuse o reconstrucție capilară de așa anvergură. Atunci când pacienta mi-a spus la sfârșitul consultației că dacă nu facem ceva, pentru ea nu mai există altă speranță, am înțeles importanța actului nostru medical. Proiectul nu se referea doar la operație, ci la a-i reda încrederea, în a-i arăta faptul că lucrurile pot merge și spre bine, nu doar din rău în mai rău. Din clipa respectivă, presiunea a devenit enormă. Bineînțeles că lucrurile nu au fost deloc simple, iar complicațiile apărute au fost controlate cu decizii de moment, din aproape în aproape. Trebuie să recunosc că pe undeva dorința pacientei de a merge totul bine a influențat remisia complicațiilor, lucru care a contribuit major la câștigarea încrederii în sine.

„Mi-am făcut autotransplant capilar…  o premieră mondială. Am dorit să arăt că se poate și am reușit. Urmează o prezentare la Congresul de la Berlin.”

Cum vă pregătiți pentru o intervenție? Aveți un ritual anume?

Cred că fiecare medic are un soi de ritual înainte de orice intervenție. În afara de pașii preoperatorii obligatorii, trebuie câștigată încrederea pacientului. În marea majoritate a cazurilor, în cazul meu vorbim de pacienți sănătoși care doresc o îmbunatățire a aspectului. Acest pacient trebuie să știe că va obține ce-și dorește, iar pentru asta eu trebuie să mă asigur că i-am înțeles întocmai dorința. Poți avea un transplant perfect din punct de vedere tehnic, dar dacă nu ai rezolvat problema personală a pacientului, acesta poate deveni un eșec total.

Câte ore ați stat cel mai mult în sala de operație?

La un singur pacient, cred că 10 ore. Vorbim de un pacient cu probleme de coagulare la care nu puteam să ne grăbim. Însă nu de puține ori am două sau chiar trei sesiuni pe zi și atunci vorbim și de 12 ore.

Cu ce așteptări v-ați început parcursul profesional? Câte dintre ele au prins contur?

Cu riscul de a mă repeta, nu dai la facultatea de medicină cu gândul să faci ceva anume. Medicina te descoperă pe tine. Trebuie într-adevăr să ai ochii și mintea deschise și să realizezi ce ți se potrivește. În multitudinea de specialități, există una care-ți vine mănușă. Doar așa poți mixa talentul cu munca. Doar așa poți performa la cel mai înalt nivel.

Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați întâmpinat până acum?

În mod categoric, proiectul Colectiv a reprezentat încercarea maximă până în prezent. Poți trece prin viață fară să te întâlnești cu o asemenea provocare. Este incredibil cât de multă importanță dai muncii tale după astfel de proiecte. Sunt sigur că oricine ar fi fost în locul meu ar fi făcut măcar același lucru.

Ați avut mentori? Cine au fost aceștia?

Din păcate, nu există mentori reali în chirurgia părului. Competitivitatea este cel mai important motiv de a deveni din ce în ce mai bun. Încă mai ai multe de învățat chiar și după mii de transplanturi efectuate. Cu cât capeți mai multă experiență, cu atât îți dai seama ce mic ești. Nu există „cel mai bun” atunci când lucrezi cu finețe. Poate cel mai experimentat sau cel mai norocos…

Ce faceți în timpul liber? Aveți hobby-uri?

Viața mea se împarte în perioade de muncă intense și perioade de vacanță pe măsură. Îmi place surful, kitesurful, skiboarding și orice descarcă ceva mai multă adrenalină. Acum serios, avem un număr limitat de secunde care le trăim aici. Enjoy life!!!

Terapia cu celule stem la sportivii de performanță

Ce contează pentru dumneavoastră cel mai mult?

Din punct de vedere profesional, mă interesează valoarea reală. De la un anumit nivel de înțelegere, observi mai bine unde marketingul depășește valoarea reală a actului medical. Asta nu înseamnă că trebuie să fii umil dacă ești valoros, doar că nu e în regulă să crești impresia celorlalți fară o bază reală. În viața de zi cu zi, mă interesează foarte mult educația copiilor, vreau să înțeleagă cursul natural al lucrurilor.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate