Interviu dr. Oana Pop

Dr. Oana Pop este medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice și își desfășoară activitatea în cadrul Clinicii Medlife, Oradea. S-a specializat în Italia și Germania și de-a lungul carierei sale a întâlnit profesioniști care i-au insuflat dragostea pentru acest domeniu și au inspirat-o. Deși pandemia COVID-19 a acaparat cu totul spațiul public, este foarte important să nu uităm de pandemia de obezitate deja existentă, respectiv de problemele de sănătate pe care le atrage după sine. Un alt aspect important de discutat este legat de controlul glicemic, mai ales în această perioadă în care pacienții care nu-și manageriază corect diabetul sunt mai vulnerabili în fața infecției cu SARS-CoV-2.

GALENUS: Care este povestea din spatele alegerii profesionale?

Când eram studentă la medicină, îmi doream să urmez ca specializare radiologia sau cardiologia. Am ajuns, în schimb, rezidentă în medicina de familie, deoarece mă pregăteam să plec din țară în Germania, unde obținusem un contract pe cardiologie. Dar în timpul rezidențiatului în medicina de familie am început stagiile de diabet și medicină internă, și am avut norocul să lucrez cu un medic primar diabetolog foarte dedicat, astfel încât a început să îmi placă specializarea aceasta în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice atât de mult, încât cu 5 zile înainte de a pleca în Germania am refuzat să mai semnez contractul și am început să învăț pentru un nou examen de rezidențiat. Evident că am reușit să iau specializarea și astfel a început drumul meu în diabetologie.

Care sunt tulburările metabolice cu cea mai mare prevalență în România?

Tulburările metabolice cu cea mai mare prevalență în România și nu numai sunt diabetul zaharat de tip 2, obezitatea și dislipidemiile. Acestea fac parte din așa numitul sindrom metabolic, care, de altfel, poate fi prevenit prin modificarea completă a stilului de viață.

Diabetul a devenit o amenințare la adresa sănătății, iar statisticile sunt în creștere. Care este explicația și ce este de făcut?

Diabetul zaharat de tip 2 este într-o continuă creștere pe tot globul din cauza unui stil de viață care se axează pe mâncare de tip fast-food – trăim în secolul vitezei, în care nu ne mai ajunge timpul și astfel ne concentrăm pe mâncare procesată și ușor de preparat, ceea ce reprezintă un factor de risc. Se adaugă lipsa mișcării și a odihnei corespunzătoare. Din păcate, apar generațiile de copii care suferă și vor suferi de afecțiuni specifice persoanelor în vârstă. În trecut nu se vorbea despre diabetul zaharat tip 2 la vârste mici.

Când spunem diabet ne gândim automat la diabetul de tip I și la diabetul de tip II, și mai puțin la prediabet, la diabetul MODY, LADA, la diabetul gestațional. Câte tipuri de diabet există și ce ar trebui să știm despre ele?

De câțiva ani s-a adoptat la nivel mondial un nou diagnostic în ceea ce privește diabetul – este vorba despre prediabet. Rolul acestui diagnostic este acela de prevenție, astfel încât la o persoană cu glicemii care nu se încadrează nici în valori normale, dar nici valori patologice să nu se ajungă în decurs de câteva luni sau ani la un diagnostic de diabet zaharat. Prediabetul este diagnosticat atunci când HbA1C este încadrată între 5.7-6.4%.

Diabetul zaharat tip 1 apare în special în perioada copilăriei sau la adultul tânăr și unica terapie este cea cu insulină, în prize multiple. Diabetul zaharat tip 2 se instalează la adulți și este secundar insulinorezistenței. Terapia poate fi multiplă pornind de la dietă, terapie orală sau/și injectabilă, ajungând în timp și la terapia cu insulină. Diabetul gestațional este forma de diabet care survine în sarcină, având ca terapie unică doar insulina. Poate exista și forma în care se ține sub control strict prin dietă. De regulă, această formă de diabet se remite după naștere, dar există riscul să apară un diabet zaharat tip 2 în timp, la aproximativ 50% din cazurile care au avut această formă de diabet. Diabetul zaharat poate să apară și secundar unor afecțiuni, de exemplu în urma unor probleme tiroidiene.

Diabetul MODY sau diabetul de tip adult al tânărului

De asemenea, există forme rare de diabet care se diagnostichează în urma analizelor amănunțite de sânge, sau chiar a unor analize genetice, cum este cazul diabetului MODY. Formele de diabet MODY se diagnostichează strict în urma unei analize genetice. Terapia poate consta fie în dietă, terapie orală sau insulină, totul depinde de forma diagnosticată. Forma LADA se diagnostichează în urma analizei de sânge a unor anticorpi care rămân crescuți. În acest caz, evoluția spre distrugerea celulelor beta din pancreas este accelerată, astfel încât terapia va fi insulinică. În concluzie este important să consultăm medicul diabetolog când avem suspiciunea existenței unui diabet.

„În 2016 am fost plecată în Italia, la Roma, unde am avut onoarea de a-l cunoaște pe prof. dr. Carmelo Rizzo cu specializare în alergologie și nutriție, profesor la Universitatea Unicusano din Roma, care mi-a deschis ochii cu privire la alergiile, intoleranțele alimentare și bolile intestinale. În 2017 am stat 6 luni în Germania, și mi-am desfășurat activitatea în Clinica din Nürtingen, pe secția de diabet a prof. dr. Ulrich Römmele. M-am întors în România cu numeroase cunoștințe pe care le-am și aplicat.”

Cât de importante sunt campaniile de informare și screening în ceea ce privește diabetul și ce considerați că ar trebui făcut în plus?

De anul trecut suntem una dintre țările care a adoptat legea de prevenție a diabetului. Este important să o și aplicăm, chiar să realizăm un screening activ al populației în general și în special al populației încadrate în categoria de risc. Este important să înțelegem că diabetul zaharat este o boală tăcută, care nu doare, de obicei nu prezintă simptome și este descoperită întâmplător, atunci când se fac analizele uzuale și glicemia bazală este deja mult modificată. În diabet este foarte important să nu se aștepte. Din păcate, am constatat că tendința este de a aștepta o vreme chiar și atunci când avem deja o glicemie bazală peste 123 mg/dl și o HbA1C peste 6.5%. Diabetul poate fi prevenit atunci când pacientul merge din timp la specialist.

Atunci când nu este monitorizat și ținut sub control, diabetul poate duce la complicații amenințătoare de viață. Despre ce complicații este vorba?

Diabetul zaharat reprezintă o boală cronică, care netratată sau cu un control glicemic precar evoluează rapid spre complicații micro- și macrovasculare. Complicațiile specifice diabetului zaharat sunt neuropatia diabetică, retinopatia diabetică și boala cronică de rinichi. Neuropatia diabetică poate evolua astfel încât să reprezinte cauza pentru amputații în cazul pacientului cu diabet, retinopatia diabetică poate duce la orbire, iar boala cronică de rinichi poate evolua astfel încât persoană cu diabet să ajungă la dializă. Complicațiile macrovasculare au legătură cu ateroscleroza în principal, astfel încât pot să survină bolile coronariene cu infarctul miocardic acut și bolile neurologice cu atacul vascular cerebral.

De ce sunt pacienții cu diabet mai vulnerabili la infecția cu virusul SARS-CoV-2?

Trebuie subliniat că persoanele care suferă de diabet și sunt bine controlate din punct de vedere glicemic au același risc de a se infecta cu  SARS-CoV-2, precum populația generală. În schimb, persoanele care nu prezintă un control glicemic bun au în schimb hiperglicemii și sunt mai vulnerabile, deoarece se știe că nivelul crescut de glucoză în sânge reprezintă un mediu prielnic dezvoltării infecțiilor în general.

Cu ce probleme s-au prezentat pacienții la cabinet în această perioadă de pandemie?

În această perioadă de pandemie patologia a rămas aceeași. Ceea ce am constatat este că s-au declanșat mai rapid cazuri de diabet în cazul pacienților care erau deja în prediabet și nu știau. Am avut pacienți care au venit și la consult de nutriție secundar infecției cu SARS-CoV-2, care își doreau o modificare completă a stilului de viață, astfel încât să se simtă mai bine.

După perioada de pandemie COVID-19 probabil că ne vom confrunta cu pandemia de obezitate, din cauza restricțiilor și sedentarismului. Ce este de făcut?

Pandemia de obezitate exista deja dinaintea pandemiei COVID-19. Este adevărat că în această perioadă au apărut tot mai multe persoane care se plâng că au luat în greutate din cauza sedentarismului și supraalimentației. Ca să îmi citez unii pacienți… s-a mâncat de plictiseală. Atunci când ne dorim să slăbim sau să ne menținem la o anumită greutate, trebuie să mâncăm mai puțin decât înainte, când eram mai activi. Dacă știm că suntem mai sedentari decât eram înainte, reducem porțiile. De asemenea trebuie să evităm alimentația procesată, rafinată. Alimentația trebuie să fie diversificată, colorată și bogată în fibre. Hidratarea este esențială, dar cu apă, nu cu sucuri. Dacă ne permite vremea putem ieși la plimbări de cel puțin 30 minute într-un ritm mai vioi. Sau putem achiziționa pentru acasă aparate speciale.

Obezitatea, o provocare majoră pentru sănătate

Există tratamente eficiente și disponibile în cazul diabetului?

În momentul de față terapia diabetului este în schimbare, cu o evoluție favorabilă în tratamentul acestei afecțiuni cronice. Terapia actuală este o terapie care îmbunătățește foarte mult calitatea vieții pacientului, fiind o terapie care acționează atât pe controlul glicemic dar și în ceea ce privește protecția organelor țintă. În momentul de față există terapii care ajută inclusiv la prevenția aterosclerozei sau la scădere ponderală considerabilă. Din punct de vedere al disponibilității, suntem una dintre puținele țări din Europa în care terapia pentru diabet, indiferent de clasă și costuri, este gratuită pentru pacientul diabetic. În concluzie, viitorul în tratarea diabetului zaharat sună bine.

Cât de importantă este colaborarea între specialitățile medicale atunci când vine vorba despre pacientul cu boli metabolice?

Colaborarea între specialități este importantă indiferent de patologie. Deciziile terapeutice în avantajul pacientului se iau în echipă, mai ales atunci când pacientul suferă de multiple comorbidități. Este important să existe o colaborare permanentă între medicii de diverse specializări, care să fie în beneficiul pacientului.

Auzim foarte des vorbindu-se despre stilul de viață sănătos, dar foarte important este să filtrăm informația și să facem alegerile corecte. Așadar, ce presupune un stil de viață sănătos din punctul de vedere al specialistului?

Din punctul meu de vedere, un stil de viață sănătos înseamnă o alimentație corectă, mișcare în funcție de posibilități, evitarea noxelor și igiena somnului. Alimentația corectă presupune o alimentație colorată, bogată în glucide, proteine, lipide și fibre, echilibrată. Nu sunt de acord cu dietele drastice de slăbire sau cu evitarea macronutrienților. Se recomandă mișcarea sub orice formă, pornind de la o plimbare și ajungând până la antrenamente de forță. Odihna este importantă pentru a fi apți de o nouă zi și mai ales pentru sănătatea psihică. Sursele de unde ne luăm informația trebuie să fie surse sigure, astfel încât să nu ne punem în pericol sănătatea.

Obezitatea infantilă este o problemă din ce în ce mai des întâlnită. Se spune că obiceiurile alimentare se formează încă din copilărie, tocmai de aceea este importantă implicarea comunității medicale. Ați fost implicată în astfel de programe sau v-ar plăcea să vă implicați activ?

Gustul se educă și exact cum ne vom educa copilul din punct de vedere al obiceiurilor alimentare așa va fi ca adult. Dacă de mic îl învățăm cu gusturile rafinate, cu dulce sau sărat în exces, cu alimente procesate, va ajunge ca adult tânăr să sufere de afecțiunile unui vârstnic. Nu am fost implicată până în prezent în programe locale sau naționale, dar sper ca pe viitor să fac parte din astfel de programe, mai ales că am și pacienți din această grupă de vârstă.

În meseria dumneavoastră este nevoie de perfecționare continuă. Cum alegeți să faceți lucru și care este cea mai mare realizare profesională?

Medicina este într-o continuă schimbare și evoluție. În ultima perioadă este adevărat că perfecționarea s-a realizat doar prin cursuri online din cauza situației actuale de pandemie, dar sperăm să revenim cât de curând la cursuri și congrese cu sala plină. În anii trecuți, când se putea călători, m-am perfecționat în Italia și Germania. Fiecare caz ameliorat sau rezolvat reprezintă o realizare profesională.

Aveți vreun caz al unui pacient care v-a impresionat și pe care ni-l puteți povesti?

Fiecare pacient este important și fiecare reușită îmi aduce satisfacții. Pentru fiecare îmi dau silința să găsesc varianta terapeutică cea mai bună, ca atare fiecare este special. Totuși, când vine vorba de copii, situația este mai delicată. M-a impresionat cazul unui copil de 12 ani care nu se încadra nici în tipul 1 de diabet, dar nici în tipul 2. Deși erau glicemii mari puteau fi controlate prin dietă, dar totuși s-a ajuns la un punct în care a fost necesară inițierea terapiei cu Metformin. Deși vârsta ne indica un diabet zaharat tip 1, totuși analizele au infirmat acest diagnostic. Suspiciunea a fost și de MODY, dar până la urmă s-a concluzionat că este un diabet zaharat tip 2.

Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate