Interviu prof. univ. dr. Gabriela Radulian

Unul dintre cei mai cunoscuți specialişti din ţara noastră în domeniul diabetului, nutriţiei şi bolilor metabolice, prof. univ. dr. Gabriela Radulian atrage atenţia că la fiecare 6 secunde, undeva în lume, un pacient cu diabet zaharat moare din cauza patologiilor cardiovasculare asociate. Stilul de viaţă sănătos, dar şi campaniile de prevenţie care ar trebui să schimbe mentalităţile pacienţilor sunt extrem de importante pentru reputatul medic. Profesor universitar în cadrul UMF „Carol Davila” şi conducător ştiinţific de doctorat, doctor Gabriela Radulian este şef de secţie Clinica Diabet II din cadrul Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. Dr. Nicolae Paulescu”, preşedinte al Societăţii de Neuropatie Diabetică, vicepreşedinte al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi al Societăţii de Nutriţie din România, membru al Asociaţiei Europene de Studiu al Diabetului şi al Asociaţiei Europene de Studiu al Obezităţii. Activitatea sa a fost răsplătită în anul 2017, cu marele premiu al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

GALENUS: Care este povestea din spatele alegerii acestei specialităţi medicale?

Din punct de vedere al abordării ei, consider că specialitatea noastră – nutriţie, diabet şi boli metabolice – este unică pentru că înglobează simultan o abordare a patologiei metabolice, iar contextul nutriţional asociat are un rol fundamental. Ştim cu toţii că, în ultimii ani, s-a vorbit tot mai mult despre ceea ce înseamnă un stil de viaţă sănătos. În aceste condiţii, abordarea specialităţii noastre, deci nutriţia, are un rol esenţial deoarece atunci când vorbim despre optimizarea stilului de viaţă vorbim despre o nutriţie echilibrată. Şi de ce spuneam că este unică, pentru că această componentă nutriţională se regăseşte doar în specialitatea noastră. Dezechilibrele nutriţionale sunt prezente în mai mult de 80-90% din totalul patologiilor existente, iar corelaţia directă cu modificările metabolice devine în acest context esenţială. Nutriţia este nu numai o componentă a unui stil de viaţă sănătos, ci este o etapă pe care trebuie să o parcurgă toţi medicii specialişti, inclusiv medicii de familie, pentru că atunci când vorbim de o anumită patologie prima etapă care trebuie parcursă este abordarea nutriţională.

Cât de importantă este alimentaţia în managementul unei afecţiuni, dar şi ca prevenţie?

În 2017 am publicat o carte tocmai pe această temă: „Managementul nutriţional în diabetul zaharat şi în alte patologii”, pentru a sublinia importanţa nutriţiei în ceea ce înseamnă nu numai alimentaţia omului sănătos, dar mai ales managementul nutriţional în diverse patologii. Practic, optimizarea stilului de viaţă este o măsură esenţială de prevenţie a bolilor cronice netransmisibile, dintre care obezitatea şi diabetul zaharat ocupă locuri importante. Ne confruntăm cu o adevărată epidemie de obezitate, iar aceasta asociază adesea la persoana adultă, în primul rând, apariţia diabetului tip 2; și tot în ultimii ani ne confruntăm cu situaţia în care pe fondul obezităţii, apar cazuri de diabet zaharat de tip 2 la copii.

Pe de altă parte, dacă vorbim despre obezitate, trebuie să amintim de modificările de tip nutriţional şi bineînţeles de stres, ca factori care conduc la apariţia diabetului zaharat, aceasta fiind o patologie recunoscută la nivel mondial, în condiţiile în care numărul de pacienţi diagnosticaţi creşte semnificativ de la un an la altul. Diabetul zaharat constituie totodată şi o problemă pentru sistemele de sănătate prin prisma costurilor, nu prin prisma diabetului în sine, ci mai ales a complicaţiilor cronice generate de dezechilibrul metabolic cronic. Avem din start o constelaţie de factori metabolici şi cardiovasculari care generează, de fapt, şi risc de mortalitate crescut, legat de mortalitatea bineînţeles de tip cardiovascular, iar Federaţia Internaţională de Diabet semnalizează faptul că la fiecare 6 secunde undeva în lume un pacient cu diabet zaharat moare, tocmai din cauza acestor patologii cardiovasculare asociate.

Ce înseamnă, din punctul dumneavoastră de vedere, un stil de viaţă sănătos?

Din punct de vedere al abordării stilului de viaţă sănătos, acest lucru trebuie realizat nu numai prin intervenţia medicilor; este foarte importantă educaţia populaţiei în ceea ce priveşte existenţa unui stil de viaţă sănătos. Un stil de viață sănătos presupune o alimentaţie echilibrată, din punct de vedere nutriţional, fără excluderea anumitor alimente, ci pur şi simplu un consum moderat, deci nu neapărat excludere. În al doilea rând, activitatea fizică este o problemă în condiţiile în care în viaţa modernă, accesul la informaţie extrem de facil creează premisele dezvoltării sedentarismului. Ori acest lucru este cel mai îngrijorător la copii, pentru că poate conduce la apariţia obezităţii și mai departe a unor modificări metabolice, cardiovasculare, hepatice, endocrine, pulmonare, deci apariţia multiplelor patologii generate de prezenţa obezităţii.

Cum ar trebui integrate aceste noţiuni de stil de viaţă sănătos în viaţa românilor?

Ce este important de subliniat la noi în ţară este nevoia de educaţie a populaţiei, de promovare a stilului de viaţă sănătos, prin intervenţia bineînţeles a medicilor, dar foarte important, a școlii. Promovarea acestui stil de viaţă sănătos trebuie realizată din primii ani de viaţă, de la grădiniţă, şi apoi în şcoală – orele de educaţie nutriţională sau orele în care se face educaţie medicală sunt extrem de importante. Şi, nu în ultimul rând, trebuie să vorbim şi despre prezenţa mass-mediei în aceste campanii educaţionale. Este foarte important ca prin toate canalele să transmitem importanța unei vieți sănătoase.

Cât de gravă este în România situaţia obezităţii în rândul copiilor şi care sunt factorii cei mai importanţi?

Din punct de vedere al obezităţii în rândul copiilor, pe de-o parte dezechilibrele nutriţionale, consumul foarte mare de dulciuri sunt semnale de alarmă ce trebuie transmise atât familiei, cât şi şcolii, pentru că, din păcate, gustările la noi înseamnă croissante, chipsuri, produse de tip fast-food, alimente hipercalorice – dezechilibrate din punct de vedere nutriţional, care ascociază un risc foarte mare de apariţie a obezităţii. Să nu mai vorbim de consumul necontrolat de băuturi răcoritoare cu adaos de zahăr. Dacă la toate acestea punem şi lipsa mişcării, sedentarismul, consumul de alimente sau de băuturi răcoritoare devine necontrolat, deci aportul caloric creşte progresiv. Pe de altă parte, statistic vorbind, statul timp de 5 ore în faţa calculatorului sau a televizorului creşte riscul de apariţie a obezităţii la copii într-o proporţie însemnată, de 30%.

În aceste condiţii, obezitatea la o vârstă fragedă asociază în primul rând riscul de apariţie a diabetului zaharat de tip 2, dar și apariţia unor modificări endocrine pentru că vorbim de un copil în plină perioadă de creştere şi dezvoltare. Pot să apară probleme digestive, ficat gras, constipaţie cronică, risc de neoplasm de colon. Ne gândim la probleme cardiovasculare importante, pornind de la aritmii, continuând cu hipertensiune arterială sau chiar cu fenomene de tip sindrom coronarian acut la vârste tinere. De asemenea, ne putem gândi la patologii respiratorii, sindromul de apnee în somn este frecvent asociat obezităţii, şi să nu mai discutăm de problemele articulare, frecvent întâlnite, generate de excesul ponderal.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate