Interviu prof. univ. dr. Martin Schillinger

Specialist în medicină internă, angiologie și cardiologie, prof. univ. dr. Martin Schillinger este cercetător științific internațional și unul dintre cei mai apreciați medici ai Wiener Privatklinik din Austria. Cercetător științific de nivel internațional, dr. Schillinger este în top 50 cei mai citaţi specialişti din domeniul său de activitate. Autor și coautor a mai mult de 200 de lucrări științifice originale, inclusiv numeroase lucrări în reviste internaționale respectate, reputatul medic austriac a absolvit Facultatea de Medicină din Viena în 1993 și în 2005 a absolvit a doua specializare, doctor de medicină internă. Fiecare zi și-o dedică pacienților cu boli cardiovascoluare cărora le oferă cele mai bune tratamente, dar și cercetării. Am stat de vorbă cu prof. univ. dr. Martin Schillinger despre motivele pentru care a ales această meserie, dar și despre problemele cele mai frecvente cu care se confruntă pacienții cu boli cardiovasculare.

GALENUS: Ce v-a determinat să alegeți această specializare? Care este povestea din spatele deciziei dumneavoastră?

Sunt medic de a cincea generație, ceea ce înseamnă că strămoșii mei pe linie paternă au fost toți medici. Într-o zi, bunicul meu a suferit un infarct în timp ce se afla la cabinet și trata pacienții. Tatăl meu, care pe atunci era student la medicină, i-a salvat viața prin resuscitare cardiacă. Astfel, bunicul meu a supraviețuit și și-a putut continua cariera până la aproape 80 de ani. Această poveste m-a impresionat pe când eram copil și mi-am dorit să devin medic cardiolog.

Care sunt principalele probleme cardiovasculare ale pacienților dumneavoastră?

Cei mai mulți dintre pacienți suferă de boală coronariană. Această afecțiune este cauzată de ateroscleroză – mai exact, calcifierea și blocarea arterelor. Aceasta duce la dureri puternice în piept, dificultăți de respirație, atac de cord și chiar moarte subită. Principalele cauze ale aterosclerozei sunt fumatul, diabetul, hipertensiunea și excesul ponderal. Alte două afecțiuni des întâlnite în rândul pacienților sunt aritmia și bolile cardiace valvulare. Tulburările de ritm cardiac pot apărea oricând în timpul vieții. Unele aritmii sunt inofensive, în timp ce altele pot pune viața persoanelor în pericol. Afecțiuni cardiace valvulare pot apărea în copilărie, ca o problemă cardiacă congenitală (cum este în cazul nou-născuților) sau în timpul adolescenței târzii, fiind boli cardiace valvulare degenerative.

Care sunt cele mai avansate metode și tehnici de tratare a afecțiunilor cardiovasculare?

Cea mai avansată tehnică de tratare a afecțiunilor cardiovasculare este cardiologia intervențională minim-invazivă. Principalul avantaj al acestei metode constă în faptul că inima poate fi tratată fără să fie nevoie de operația clasică, în care sternul era deschis. Toate tratamentele se realizează printr-o mică incizie în mână sau în vintre, în arteră este introdusă o canulă și prin aceasta sunt poziționate la inimă cateterele, stenturile sau valvele protetice. Boala coronariană, principala cauză de deces în lumea civilizată, constă în blocarea arterelor inimii, survenind astfel atacul de cord. Prin tratamentul minim-invaziv este introdus un fir subțire (asemănător firului de păr) în arteră, prin blocaj. Mai apoi, blocajul este dilatat cu un balon și este plasat un stent pentru a menține artera deschisă. Pentru tratarea aritmiei se pun catetere diferite în apropierea inimii și sunt detectate tulburări ale activității electrice a cordului. După localizarea lor, poate fi realizată o ablație prin care să fie arsă sau criogenată zona afectată și astfel aritmia să fie tratată. În ceea ce privește afecțiunile valvulare, calcifierea și îngustarea valvelor sunt cele mai frecvente afecțiuni cardiace în rândul persoanelor în vârstă. Aceste valve pot fi înlocuite prin incizie în artera din zona vintrelor, procedeu numit TAVI. Totodată, în cazul anumitor pacienți care suferă de afecțiuni ale valvelor mitrale, acestea pot fi reparate prin tehnici minim-invazive cu ajutorul dispozitivului Mitra Clip.

Ce analize sunt recomandate pentru prevenirea și diagnosticarea problemelor cardiovasculare și cât de des trebuie făcute?

În perioada adolescenței timpurii ar trebui efectuată o electrocardiogramă pentru a exclude posibilitatea apariției unei afecțiuni congenitale cardiace care să nu fi fost detectată până în acel moment. Mai apoi, în funcție de profilul de risc al pacientului, de la 40 de ani (pentru fumători) sau de la 50 de ani (pentru nefumători) controalele cardiologice ar trebui făcute la un interval de 1-5 ani, în funcție de ce s-a descoperit la primul control și de factorii de risc. Controlul cardiologic ar trebui să cuprindă analize complete de sânge, un EKG, ecografie a arterelor carotide, ecografie a inimii și un test de stres la efort. Eventual, în cazul anumitor pacienți, poate fi necesar un CT cardiac sau o rezonanță magnetică cardiacă.

Prof. univ. dr. Martin Schillinger a terminat Facultatea de Medicină din Viena cu Magna Cum Laude, încheindu-și studiile în doar 9 semestre, cu 3 mai puțin decât în mod normal. În domeniul cercetării, prof. univ. dr. Schillinger este consultant pentru companii din Europa și din SUA, dezvoltând tehnici moderne ce vizează cateterele și implantarea stenturilor.  

Cuvinte-cheie: , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.



Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Politica de confidentialitate