OANA-MARTHA IGRISAN: ”Investitiile in actualizarea listei de medicamente aduc beneficii majore bugetului statului”

Am stat de vorb? cu Oana Igrisan, director de comunicare al Asociatiei Romane a Produc?torilor Internationali de Medicamente, despre ce pierde statul roman prin amanarea introducerii noilor tratamente pe lista medicamentelor gratuite si compensate si despre ce ar putea castiga investind mai mult in sanatate, dar si despre controversata taxa de clawback si motivele esecului incasarii acesteia.

 

G: Scopul principal al ARPIM, dupa cum scrie chiar in prezentarea Asociatiei, este facilitarea accesului pacientilor romani la progresele industriei farmaceutice in materie de cercetare si dezvoltare de noi tratamente. Si cu toate acestea, tocmai acest capitol este problematic in Romania. Din ce cauza se intarzie de fapt introducerea noilor terapii la noi in tara? Pacientii spun ca Ministerul Sanatatii este de vina, Ministerul spune ca nu are fonduri de la Guvern.

Companiile membre ARPIM sunt companii care investesc anual in cercetarea si dezvoltarea de noi medicamente, mai eficiente, care pot salva viata unor pacienti, iar pentru altii pot reprezinta singura sansa la o viata mai buna. Este esential ca medicamentele inovatoare sa ajunga la pacientii romani si tocmai de aceea ARPIM are ca obiectiv facilitarea accesului acestora la cele mai noi terapii, sprijinind autoritatile in acest demers. Intr-adevar, motivul comunicat de autoritati este cel al impactului bugetar major al actualizarii listei, dar este important ca factorii de decizie sa priveasca pe termen lung intrucat in felul acesta noile terapii vor aduce beneficii bugetului statului prin simplul fapt ca vor implica un cost mai mic pentru tratarea unui pacient.

 

G: Cum sprijina ARPIM introducerea noilor tratamente?

ARPIM a fost de-a lungul timpului un partener de incredere al autoritatilor in ceea ce priveste subiectul deschiderii listei compensate participand la numeroase negocieri si discutii. Mai mult decat atat, in primul an in care lista se deschide, costurile acesteia sunt suportate de catre producatorii de medicamente prin taxa clawback.

 

G: Spuneati intr-un comunicat ca “alocarea insuficienta de fonduri per total si implicit pentru tratarea bolilor cardiovasculare implica anual o suma considerabila de bani de care sistemul de sanatate romanesc are mare nevoie”. Pare un cerc vicios, statul spune ca nu are bani pentru tratamente inovatoare si pe de alta parte pierde foarte multi bani pentru ca nu investeste in acest segment. Cum comentati acest lucru si care ar fi solutia in opinia dumneavoastra?

O prima solutie ar fi ca autoritatile sa inceapa sa priveasca alocarile bugetare in domeniul sanatatii ca pe investitii si nu ca pe cheltuieli. Organizatia Mondiala a Sanatatii precizeaza ca pentru fiecare leu investit in sanatate, se realizeaza o economie de 1,7 lei, o suma deloc de neglijat daca privim sistemul de sanatate per ansamblu.

Este necesar ca alocarea procentuala din PIB sa creasca progresiv, de la 3,9% cat este acum, astfel ca in urmatorii 7 ani sa putem atinge media europeana de 9%. Nu in ultimul rand, este esential ca autoritatile sa-si concentreze atentia pe nevoile pacientilor – care nu isi doresc nimic mai mult decat acces la servicii medicale de calitate, de la diagnostic si pana la tratament, astfel incat ei sa se poata preocupa de lupta cu boala si nu de lupta cu un sistem care nu ii sprijina.

Investitiile in actualizarea listei de medicamente compensate sunt esentiale pentru a raspunde nevoilor pacientilor si in acelasi timp aduc beneficii majore bugetului statului. In plus, subliniem ca producatorii de medicamente vor sustine costurile aferente deschiderii medicamentelor compensate prin plata taxei clawback in primul an.

 

G: Care ar fi suma economisita de statul roman daca ar face aceste investitii si din ce ar pleca aceste economii?

Medicamentele care sunt in asteptare pentru a intra pe lista medicamentelor compensate sunt medicamente mai eficiente, care au un numar redus de efecte adverse – ceea ce presupune implicit o perioada de spitalizare mai scurta, o perioada de recuperare mai scurta si astfel integrarea mai rapida oamenilor  la locul de munca. Pe de alta parte, s-ar reduce astfel si costurile sustinerii celor care renunta la serviciu pentru a-si ingriji membrii familiei.

Sa luam ca exemplu oncologia. Candva, tratamentele administrate pentru vindecarea cancerului ii obligau pe pacienti sa ramana in casa timp indelungat pentru a face fata efectelor adverse. Astazi, in unele cazuri, perioadele de tratament sunt mult mai reduse, iar un pacient se recupereaza mult mai usor.

Nu avem un estimat al sumei care poate fi economisita, dar dupa cum arata raportul Societatii Europene de Cardiologie, statul pierde anual 1 miliard Euro din cauza scaderii productivitatii pacientilor cu boli cardiovasculare care stau acasa si a membrilor familiilor care stau acasa sa ii ingrijeasca. Cu siguranta suma s-ar diminua considerabil, direct proportional cu accesul pacientilor la tratamente de ultima generatie.

 

G: Care sunt terapiile noi pentru pacientii cu boli cardiovasculare care sunt in asteptare pentru introducerea pe lista medicamentelor gratuite si compensate si ce beneficii aduc in plus?

Terapiile care se afla in asteptare sunt destinate unui numar mare de afectiuni cardiovasculare, de la insuficienta cardiaca pana la accidentele cardiovasculare cerebrale. Beneficiile constau in eficienta sporita, numarul mai mic al efectelor adverse si o posibilitate mai mare de adaptare a organismului la tratament.

 

G: Aceeasi problema o avem si in cazul introducerii triplei terapii pentru bolnavii cu hepatita C, dar si in cazul medicamentelor pentru bolnavii de cancer, desi au fost atatea dezbateri publice, asociatiile de pacienti au facut presiuni asupra Ministerului, etc. Din informatiile pe care le aveti, cand se intrevede introducerea acestora, ati mai purtat discutii cu autoritatile in acest sens?

Conform ultimelor anunturi facute de Ministerul Sanatatii, lista medicamentelor compensate va fi actualizata in luna ianuarie a anului 2014. Noi avem incredere ca nu va fi vorba de o a treia amanare pe anul acesta a termenului comunicat si ca din ianuarie pacientii romani vor avea acces la aceleasi terapii de ultima generatie, la fel ca pacientii europeni.

 

G:O alta problema cu care s-a confruntat Ministerul Sanatatii a fost esecul incasarii taxei de clawback, pe care se baza la alcatuirea bugetului. In opinia dumneavoastra, care au fost cauzele pentru care s-a inregistrat acest esec, putem vorbi despre o lege gresit construita?

Taxa clawback a suferit de-a lungul timpului foarte multe modificari si de fiecare data au fost probleme cu colectarea acesteia tocmai din faptul ca prevederile legii erau ambigue si foarte greu de aplicat. Ultima varianta a taxei clawback lua in calcul si TVA, era practic o taxa pe taxa ceea ce transforma legea intr-una neconstitutionala. In prezent taxa prevede ca producatorii de medicamente sa acopere integral diferenta dintre bugetul alocat initial si consumul real de medicamente al pacientilor care reflecta si nevoia acestora.

 

G: Cum comentati faptul ca producatorii de generice cer ca taxa de clawback sa fie calculata diferentiat in cazul lor, motivand acest lucru prin faptul ca ei nu beneficiaza de pe urma introducerii noilor medicamente pe lista?

Pentru ca mecanismul taxei clawback sa fie unul functional si sa-si indeplineasca obiectivul de a aduce mai multi bani la bugetul statului, atunci ar trebui sa fie sustenabil, predictibil, corect si nediscriminatoriu. Un clawback diferentiat inseamna tocmai o aplicare discriminatorie a masurii. Subliniem ca introducerea medicamentelor noi pe lista inseamna si un beneficiu pe termen lung adus medicamentelor generice, intrucat la expirarea patentului atat comunitatea medicala cat si pacientii vor fi la curent cu noile optiuni de tratament.

De asemenea, este impotant de precizat ca medicamentele generice intra pe lista medicamentelor compensate si gratuite la cateva luni de la obtinerea autorizatiei de punere pe piata si in general, consumul de generice este incurajat, Romania fiind pe unul dintre primele locuri in Europa in ceea ce priveste raportul consumului de medicamente originale fata de medicamentele generice. Din 10 medicamente consumate de romani, 7 sunt generice.

 

G: Simtiti nevoia unor schimbari in legislatia privind producatorii de medicamente si daca da, care ar fi acestea?

Nu putem vorbi in acest moment de schimbari, putem vorbi insa de solutii pentru dificultatile actuale care sa aduca imbunatatiri sistemului de sanatate romanesc. Pacientii au nevoie de acces la terapii inovatoare care sa-i ajute in lupta cu boala; producatorii, distribuitorii, farmacistii au nevoie de un mediu de business predictibil; per ansamblu, autoritatile au nevoie de parteneri alaturi de care sa identifice cele mai bune solutii pentru un sistem de sanatate performant.

 

G: Ce planuri aveti in continuare cu ARPIM?

Imi doresc ca, alaturi de colegii mei, sa reusim sa consolidam parteneriatul cu autoritatile romane si impreuna sa contribuim la dezvoltarea sustenabila a sistemului de sanatate si la recuperarea decalajelor de tratament dintre pacientii romani si cei din alte state membre UE. Mai mult de atat, planuim sa aducem in prim plan beneficiile si valoarea inovatiei astfel incat acestea sa fie percepute corect atat de autoritati, prin impactul sau economic pe termen lung, cat si de pacientii romani, caci tratamentele de ultima generatie contribuie semnificativ la calitatea vietii.

 

 

Text: Bianca Badescu

 

Cuvinte-cheie: , , , ,