Aspecte dietetice utile în lupta pe termen lung cu virusul SARS-CoV-2

Pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2 a atras atenția lumii științifice asupra importanței nutriției adecvate și în ceea ce privește apărarea împotriva noului coronavirus. Chiar dacă nu există modele alimentare sau nutrienţi care să garanteze protecția antivirală sau o evoluție pozitivă în caz de infectare, există elemente științific argumentate care trebuie luate în considerare, mai ales în condițiile în care prezența virusului alături de noi pare să fie de durată.

Pandemia SARS-CoV-2

Au trecut luni bune de când pandemia cu virusul SARS-CoV-2 a început să facă victime pe tot mapamondul, iar modalitățile concrete prin care se ajunge la deces sunt descifrate din ce în ce mai detaliat. Astfel, este limpede că în multe situații, cazurile cele mai serioase, care evoluează cu internare în ATI și chiar deces, sunt caracterizate printr-un proces inflamator exagerat, legat de prezența virusului în organism, urmat de așa-zisa furtună citokinică. Inflamația este potențată de coexistența unor afecțiuni cronice (diabet, boli cardiovasculare etc.), crescând riscul de agravare și fatalitate  [1].

Statusul nutrițional

În acest context, este de subliniat că statusul nostru nutrițional are un impact major pe sănătate, inclusiv în ceea ce privește favorizarea apariției de boli necomunicabile și susceptibilitatea la infecții. Desigur, până în acest moment nu avem evidențe clare ale unei strategii eficiente de prevenire a bolii provocate de coronavirus, nici referitor la diminuarea severității acesteia. Nu există niciun aliment anume sau remediu natural care să garanteze prevenirea infecției, aspect subliniat și de Organizația Mondială a Sănătății [2]. Însă omul s-a confruntat cu multe virusuri în trecut și statusul său nutrițional a dovedit în acele ocazii că joacă un rol important în evoluția bolii [3]. Dincolo de cazurile clinice, mulți s-au întrebat dacă nu cumva o dieta antiinflamatoare ar reprezenta un beneficiu real pentru pacienții cu diferite comorbidități, pe care i-ar putea ajuta să facă o formă ușoara de boală sau chiar să o evite complet.

Diete cu rol antiinflamator și imunomodulator 

Există multe modele dietetice care au, în mod potențial, un rol antiinflamator și imunomodulator [4]. Ar fi o exagerare să se facă recomandări ultimative la nivelul populației generale, cel puțin în acest moment. Tot ceea ce putem face acum este să recomandăm tuturor să își asigure aportul indicat de proteine, carbohidrați, lipide, vitamine și minerale, mai ales în ceea ce privește nutrienții care au rol în susținerea imunității. Însă a ne concentra numai pe aceștia înseamnă să ignorăm că în organism există interacțiuni metabolice numeroase. Ca atare, întrucât lupta cu virusul SARS-CoV-2 pare a fi de durată, este momentul să luăm măsuri dietetice care să prevină exacerbarea bolilor necomunicabile la cei care deja le au, dar și să asigurăm menținerea unui sistem imunitar sănătos la întreaga populație.

Activitatea fizică și imunitatea

Ne vom referi în continuare doar la câteva aspecte dietetice din domeniul vast oferit de nutriție în direcția atingerii scopurilor anterior definite: dieta mediteraneeană, consumul de legume și fructe și rolul fibrelor alimentare, consumul de pește și ulei de pește.

Dieta mediteraneeană

Dintre toate dietele legate de reducerea inflamației [5] și a riscului bolilor respiratorii [6], dieta mediteraneeană este cea mai populară. Ea este alcatuită preponderent din legume, fructe, leguminoase și cereale integrale, ulei de măsline și niveluri reduse de pește, lactate fermentate și vin. Carnea roșie se consumă ocazional [7]. Prezența catităților mari de vitamine antioxidante, cum sunt vitaminele C, D și E, existența unor minerale de tipul zincului, sau acizii grași Omega-3 garantează acțiunea antiinflamatoare [8]. Nu sunt de neglijat fitonutrienții de tipul fenolilor sau a peptidelor antiinflamatoare, antitrombotice și antioxidante. Desigur, numărul de componente imunomodulatoare și antiinflamatoare este cu mult mai  mare, dar ceea ce contează este că toate moleculele acționează sinergic și pot preveni inflamația exagerată sau fenomenele trombotice [9,10,11,12].

Ca atare, o dietă în care domină grupele alimentare anterior amintite, că este sau nu denumită „dietă mediteraneeană”, are un efect benefic pe bolile cronice necomunicabile, dar și pe bolile infecțioase, de tipul cele provocate de coronavirus, în virtutea efectelor pozitive imunitare [13,14]. Studii deja efectuate arată că dieta mediteraneeană protejează față de alergiile repsiratorii și de unele afecțiuni inflamatorii. De subliniat că efectele pozitive ale acestei diete au la bază ingestia masivă de compuși bioactivi [15] și ingestia redusă de alimente superprocesate, ceea ce nu se întâmplă în modelul nutrițional vestic, adoptat pe scară largă și la noi în țară. Acesta este dominat de ingestia mare de produse rafinate și procesate, de carne roșie, grăsimi saturate și dulciuri, ducând la o prevalență crescută a obezității și diabetului de tip 2. Dieta vestică a fost întotdeauna strâns asociată cu hiperglicemia și cu formarea de produși de glicare avansată (AGE), care potențează inflamația, complicațiile metabolice și diferite boli cronice. S-a constatat că hiperglicemia este un factor de risc notabil asociat cu creșterea mortalității la pacienții cu forme grave de coronaviroză [16]. Relațiile cu aparatul respirator sunt strânse, dieta vestică fiind asociată cu creșterea riscului de astm și de exacerbare a crizelor la astmatici  [17].

În ceea ce privește relația cu inflamaţia, majoritatea factorilor protectori din alimentația mediteraneeană lipsesc. Sfatul de a evita modelul vestic de dietă nu este nou, el nu se leagă de prezența SARS-CoV-2. Efectele negative profunde ale acestui model alimentar sunt demult cunoscute și recomandările de a îl evita sunt deja norme de sănătate publică.

Importanța fibrelor

Aportul de vegetale a fost analizat în relație cu bolile respiratorii și inflamatorii, ca urmare a faptului că au un conținut bogat de antioxidanți, vitamine, minerale și fitonutrienți. Polifenolii pot avea chiar o acțiune antivirală dovedită asupra virusurilor Zika, Dengue și West Nile [18,19]. Un review de tip umbrelă a arătat, de curând [20], că exista dovezi certe ale eficienței recomandării de a mânca zilnic minimum 4 porții de legume și fructe. Fructele și legumele aduc în cantități diferite vitaminele C și E, principalii antioxidanți alimentari, dar contribuie la dietă și cu fibre. Modularea imunității de către fibre a fost dovedită în multe studii. Astfel, s-a demonstrat că translocarea bacteriilor prin bariera intestinală este diminuată la administrarea de fibre [21].

Indicele glicemic și încărcătura glicemică: aspecte teoretice si practice

Microflora alterată

De asemenea, microflora alterată ar putea modifica țesuturile limfoide asociate intestinului. Aportul de fibre a crescut supraviețuirea şoarecilor infectaţi cu virus gripal, prin intermediul mai multor mecanisme, de exemplu prin moderarea răspunsului imun prin intermediul alterării tipului de celule imune generate, ca și prin producerea de acizi grași cu lanț scurt de către microbiotă, aceștia potențând funcțiile efectoare ale celulelor T CD8+  prin influențarea metabolismului celular [22]. Respectarea aportului optim recomandat, de 25-40 g de fibre pe zi, este foarte important.

Peştele și uleiul de pește

Peștele și uleiul de peşte au fost asociate în multe studii cu prevenția unor boli ce fac ravagii în lumea modernă, printre care afecțiunile cardiovasculare și unele cancere. Acizii grași Omega-3 cu lanț lung  (PUFA) de tipul EPA (acid eicosapentaenoic) și DHA (acid docosahexaenoic) au o acțiune antiinflamatoare prin mai multe mecanisme, incluzând încorporarea lor preferențial în pereții celulari și sinteza selectivă de eicosanoizi [23]. Un review extins [24] a dus la concluzia că 2-4 porții de pește pe săptămână sunt asociate cu un risc mai mic de mortalitate prin toate cauzele. Lipsesc însă studiile care să ofere certitudine în relație cu protecția antivirală.

Citotoxiciatea limfocitelor

În modelele de gripă, aportul de pește a dus la o modificare negativă a răspunsului imun care a devenit neadecvat [25]. La animale de laborator, aportul de ulei de pește a întârziat clearance-ul virusului gripal și a interferat răspunsul imun pulmonar, prin modificarea sintezei de interferon si IgA. Un alt studiu a arătat că la originea acestor modificări nedorite ar sta scăderea citotoxicității limfocitelor T specifice virusului [26]. Lipsesc studiile pe oameni și, cel puțin teoretic, efectele ar trebui să fie benefice. EPA și DHA pot servi la sinteza de mediatori de tipul maresinelor, resolvinelor și protectinelor, care pot scădea multiplicarea virusului gripal [27] și pot diminua manifestările inflamatorii din virozele respiratorii [28].

Acizii grași Omega-3 pot interacționa în mod pozitiv cu enzimele COX, care intervin în sinteza de mediatori proinflamatori [29], dar nu este clar dacă peștele sau uleiul de pește pot avea acțiuni reale pozitive în lupta cu noul coronavirus, în sensul punerii la punct a unor strategii eficiente de scădere a manifestărilor clinice cu prognostic rezervat.

Există un potențial real ca acizii grași Omega-3 (linolenic, EPA si DHA) să inactiveze virusuri cu anvelopă lipidică, așa cum este și SARS-CoV-2. Ei ar putea determina liza sau lezarea anvelopei virale prin modificarea integrității ei [30,31]. Celulele imune din alveole (macrofage, leucocite, celule NK, T și B) eliberează acizi grași de tipul acidului linolenic în mediul ambiant atunci când sunt stimulate de virusuri de tipul SARS [30]. Astăzi se știe că virusurile corona modulează profilul lipidic al gazdelor, astfel încât să mențină o homeostazie optimă pentru replicarea virală. Aportul exogen de acid linolenic deprimă replicarea, alterând condițiile optime pentru virus. S-a observant că acești acizi grași au inhibat dezvoltarea MERS în celulele infectate, ca și replicarea enterovirusului A71 și a virusului Coxsackie A16 [32].  Deși s-a sugerat că ar fi util să se administreze lipide bioactive oral și intravenous pentru a se reduce severitatea bolii sau a se grăbi refacerea după COVID [33], este de luat în seamă și sfatul dietetic, cu mult mai ușor de aplicat.

Dr. Roxana Petre: „Dacă virusul îşi păstrează caracterul sezonier, se va relua ciclul de îmbolnăviri până când vom avea disponibil un vaccin”

De remarcat că efectele imunomodulatoare ale EPA și DHA nu sunt unice și că există și alte molecule lipidice în pește care ar avea efecte antiinflamatoare prin diferite mecanisme ce modulează activitatea și metabolismul unui factor cu mare putere proinflamatoare și protrombotică, factorul activator plachetar, implicat în diferite afecțiuni virale (SIDA, febra Dengue, leziunile pulmonare date de virusul gripal sau virusul sincițial respirator). Lipidele polare din pește au acțiune anti-factor plachetar și împotriva altor mediatori protrombotici (trombina, colagenul, ADP).  De asemenea, peștele are peptide antitrombotice, anti-radicali liberi și antihipertensive. În consecință, simpla creștere a aportului de pește asigură nutrienți și substanțe bioactive care pot influența verigi patogenice din COVID-19, cum ar fi inflamația și tromboza.

În concluzie, deși suntem departe de a găsi un tratament și un vaccin specifice împotriva SARS-CoV-2, putem deocamdată acționa prin mijloace aflate la îndemână pentru a preveni infecția și a-i minimaliza impactul. Dieta nu oferă garanții, dar este un factor important și ușor de adaptat condițiilor actuale de pandemie.

Referințe bibliografice:

  1. World Health Organization. COVID-19 and NCDs. Disponibilă la: https://www.who.int/internal-publications-detail/covid-19-and-ncds;
  2. World Health Organization. Off-label Use of Medicines for COVID-19. Disponibilă la: https://www.who.int/news-room/commentaries/detail/off-label-use-of-medicines-for-covid-19;
  3. Beck, M.A.; Handy, J.; Levander, O.A. Host nutritional status: The neglected virulence factor. Trends Microbiol.2004, 12, 417–423;
  4. Phillips, C.M.; Chen, L.-W.; Heude, B.; Bernard, J.Y.; Harvey, N.C.; Duijts, L.; Mensink-Bout, S.M.; Polanska, K.; Mancano, G.; Suderman, M.; et al. Dietary inflammatory index and non-communicable disease risk: A narrative review. Nutrients2019, 11, 1873;
  5. Chrysohoou, C.; Panagiotakos, D.B.; Pitsavos, C.; Das, U.N.; Stefanadis, C. Adherence to the Mediterranean diet attenuates inflammation and coagulation process in healthy adults: The ATTICA study.  Am. Coll. Cardiol.2004, 44, 152–158;
  6. Saadeh, D.; Salameh, P.; Baldi, I.; Raherison, C. Diet and allergic diseases among population aged 0 to 18 years: Myth or reality? Nutrients2013, 5, 3399–3423;
  7. Martinez-Gonzalez, M.A.; Bes-Rastrollo, M. Dietary patterns, Mediterranean diet, and cardiovascular disease.  Opin. Lipidol.2014, 25, 20–26;
  8. Casas, R.; Sacanella, E.; Estruch, R. The immune protective effect of the Mediterranean diet against chronic low-grade inflammatory diseases.  Metab. Immune Disord. Drug Targets2014, 14, 245–254;
  9. Estruch, R.; Ros, E.; Salas-Salvadó, J.; Covas, M.-I.; Corella, D.; Arós, F.; Gómez-Gracia, E.; Ruiz-Gutiérrez, V.; Fiol, M.; Lapetra, J.; et al. Primary prevention of cardiovascular disease with a Mediterranean diet supplemented with extra-virgin olive oil or nuts.  Engl. J. Med.2018, 378, e34;
  10. Bonaccio, M.; Pounis, G.; Cerletti, C.; Donati, M.B.; Iacoviello, L.; de Gaetano, G. Mediterranean diet, dietary polyphenols and low grade inflammation: Results from the MOLI-SANI study. Br. J. Clin. Pharmacol. 2017, 83, 107–113;
  11. Cheng, Y.-C.; Sheen, J.-M.; Hu, W.L.; Hung, Y.-C. Polyphenols and oxidative stress in atherosclerosis-related ischemic heart disease and stroke. Oxid. Med. Cell. Longev. 2017, 2017, 16;
  12. Cheng, S.; Tu, M.; Liu, H.; Zhao, G.; Du, M. Food-derived antithrombotic peptides: Preparation, identification, and interactions with thrombin. Crit. Rev. Food Sci. Nutr. 2019, 59, S81–S95;
  13. Shah, R.; Makarem, N.; Emin, M.; Liao, M.; Jelic, S.; Aggarwal, B. Mediterranean diet components are linked to greater endothelial function and lower inflammation in a pilot study of ethnically diverse women. Nutr. Res. 2020, 75, 77–84;
  14. Muscogiuri, G.; Barrea, L.; Savastano, S.; Colao, A. Nutritional recommendations for COVID-19 quarantine. Eur. J. Clin. Nutr. 2020. Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/32286533; 
  15. Tierney, A.; Lordan, R.; Tsoupras, A.; Zabetakis, I. Chapter 8—Diet and cardiovascular disease: The Mediterranean diet. In The Impact of Nutrition and Statins on Cardiovascular Diseases; Zabetakis, I., Lordan, R., Tsoupras, A., Eds.; Academic Press: Cambridge, MA, USA, 2019; pp. 267–288;
  16. Li, X.; Xu, S.; Yu, M.; Wang, K.; Tao, Y.; Zhou, Y.; Shi, J.; Zhou, M.; Wu, B.; Yang, Z.; et al. Risk factors for severity and mortality in adult COVID-19 inpatients in Wuhan.  Allergy Clin. Immunol.2020, in press;
  17. Wickens, K.; Barry, D.; Friezema, A.; Rhodius, R.; Bone, N.; Purdie, G.; Crane, J. Fast foods—Are they a risk factor for asthma? Allergy2005, 60, 1537–1541;
  18. Jasso-Miranda, C.; Herrera-Camacho, I.; Flores-Mendoza, L.K.; Dominguez, F.; Vallejo-Ruiz, V.; Sanchez-Burgos, G.G.; Pando-Robles, V.; Santos-Lopez, G.; Reyes-Leyva, J. Antiviral and immunomodulatory effects of polyphenols on macrophages infected with dengue virus serotypes 2 and 3 enhanced or not with antibodies. Infect. Drug Resist. 2019, 12, 1833–1852;
  19. Vázquez-Calvo, Á.; Jiménez de Oya, N.; Martín-Acebes, M.A.; Garcia-Moruno, E.; Saiz, J.-C. Antiviral properties of the natural polyphenols delphinidin and epigallocatechin gallate against the flaviviruses West Nile virus, Zika virus, and Dengue virus. Front. Microbiol. 2017, 8, 8;
  20. Wallace, T.C.; Bailey, R.L.; Blumberg, J.B.; Burton-Freeman, B.; Chen, C.y.O.; Crowe-White, K.M.; Drewnowski, A.; Hooshmand, S.; Johnson, E.; Lewis, R.; et al. Fruits, vegetables, and health: A comprehensive narrative, umbrella review of the science and recommendations for enhanced public policy to improve intake.  Rev. Food Sci. Nutr.2019, 60, 1–38;
  21. Schley, P.D.; Field, C.J. The immune-enhancing effects of dietary fibres and prebiotics.  J. Nutr.2007, 87, S221–S230;
  22. Trompette, A.; Gollwitzer, E.S.; Pattaroni, C.; Lopez-Mejia, I.C.; Riva, E.; Pernot, J.; Ubags, N.; Fajas, L.; Nicod, L.P.; Marsland, B.J. Dietary fiber confers protection against flu by shaping ly6c—Patrolling monocyte hematopoiesis and CD8+ t cell metabolism. Immunity2018, 48, 992–1005;
  23. Lordan, R.; Redfern, S.; Tsoupras, A.; Zabetakis, I. Inflammation and cardiovascular disease: Are marine phospholipids the answer? Food Funct.2020, 11, 2861–2885;
  24. Li, N.; Wu, X.; Zhuang, W.; Xia, L.; Chen, Y.; Wu, C.; Rao, Z.; Du, L.; Zhao, R.; Yi, M.; et al. Fish consumption and multiple health outcomes: Umbrella review. Trends Food Sci. Technol.2020, 99, 273–283;
  25. Schwerbrock, N.M.J.; Karlsson, E.A.; Shi, Q.; Sheridan, P.A.; Beck, M.A. Fish oil-fed mice have impaired resistance to influenza infection.  Nutr.2009, 139, 1588–1594;
  26. Byleveld, M.; Pang, G.T.; Clancy, R.L.; Roberts, D.C. Fish oil feeding enhances lymphocyte proliferation but impairs virus-specific t lymphocyte cytotoxicity in mice following challenge with influenza virus.  Exp. Immunol.2000, 119, 287–292;
  27. Morita, M.; Kuba, K.; Ichikawa, A.; Nakayama, M.; Katahira, J.; Iwamoto, R.; Watanebe, T.; Sakabe, S.; Daidoji, T.; Nakamura, S.; et al. The lipid mediator protectin D1 inhibits influenza virus replication and improves severe influenza. Cell 2013, 153, 112–125;
  28. Russell, C.D.; Schwarze, J. The role of pro-resolution lipid mediators in infectious disease. Immunology 2013, 141, 166–173;
  29. Ye, J.; Ghosh, S. Omega-3 PUFA vs. NSAIDs for preventing cardiac inflammation.  Cardiovasc. Med.2018, 5, 5;
  30. Das, U.N. Can bioactive lipids inactivate coronavirus (COVID-19)? Arch. Med. Res. 2020, in press. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed];
  31. Das, U.N. Arachidonic acid and other unsaturated fatty acids and some of their metabolites function as endogenous antimicrobial molecules: A review. J. Adv. Res. 2018, 11, 57–66;
  32. Yan, B.; Zou, Z.; Chu, H.; Chan, G.; Tsang, J.O.-L.; Lai, P.-M.; Yuan, S.; Yip, C.C.-Y.; Yin, F.; Kao, R.Y.-T.; et al. Lipidomic profiling reveals significant perturbations of intracellular lipid homeostasis in enterovirus-infected cells.  J. Mol. Sci.2019, 20, 5952;
  33. Qin, C.; Zhou, L.; Hu, Z.; Zhang, S.; Yang, S.; Tao, Y.; Xie, C.; Ma, K.; Shang, K.; Wang, W.; et al. Dysregulation of immune response in patients with COVID-19 in Wuhan, China.  Infect. Dis.2020, ciaa248.

Cuvinte-cheie: , , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate