Managementul nutrițional în gastrită: recomandări și controverse

Nicoleta Tupiță, Nutriționist-Dietetician, Colaborator F.R. Rugby

Dr. Alin Popescu, Medic Primar Medicină Sportivă, Manager Medical F.R. Rugby

 

Rezumat:

Există o legătură importantă între tulburările gastrointestinale și stilul alimentar. Pe de-o parte, simptomele cauzate de afecțiunile gastroenterologice modulează direct dieta pacienților, pe de altă parte, îndrumarea pacientului către alegeri alimentare potrivite poate ameliora semnificativ simptomele și poate reduce riscul de apariție a complicațiilor. O alimentație echilibrată, asociată cu lipsa viciilor și un stil de viață activ contribuie la reducerea apariției gastritei, a simptomelor și complicațiilor acesteia. În cazul instalării gastritei, se va recomanda o dietă din care se vor exclude alimentele cu efect iritant al mucoasei gastrice. Trebuie testată toleranța pacientului la diferite alimente care pot prezenta un efect benefic în managementul gastritei. Unele recomandări, precum consumul mare de lapte pe post de pansament gastric, trebuie revizuite conform ultimelor studii.

Cuvinte-cheie: gastrită, management gastrită, alimentație

Abstract:

There is an important link between gastrointestinal disorders and dietary style. On one hand, symptoms caused by gastroenterological conditions directly modify patients’ diet; on the other hand, guiding the patient to appropriate nutrition choices can significantly alleviate the symptoms and reduce the risk of complications. A balanced diet, associated with lack of vices and an active lifestyle contributes in order to reduce gastritis, its symptoms and complications. In case of gastritis, a diet should be recommended, from which to exclude food with irritant effect over the gastric mucosa. Patient’s tolerance should be tested for different foods that may have a beneficial effect on gastritis management. Some recommendations, such as high-fat milk as a gastric bandage, should be reviewed according to the latest studies.

Keywords: gastritis, gastritis management, alimentation

Gastrita: generalități

Gastrita reprezintă inflamația mucoasei gastrice cu o etiologie variată, de la infecția cu Helicobacter pylori până la cauze autoimune [1]. Chiar dacă prevalența gastritei cronice în țările dezvoltate s-a redus în ultimele decade, aceasta continuă să afecteze peste jumătate din populația globală [2]. Cea mai frecventă cauză a gastritei cronice este infecția cu Helicobacter pylori. Gastrita acută poate fi cauzată de abuzul de antiinflamatoare nesteroidiene, un orar dezechilibrat al meselor, mese copioase, grele, abuzul de alcool, fumatul, consumul exagerat de cafea pe stomacul gol, ingestia accidentală a unor substanțe corozive sau refluxul bilei din duoden în stomac.

În prezent, stresul și alimentația dezechilibrată reprezintă cauze din ce în ce mai frecvente atât ale gastritei acute, cât și ale celei cronice în cazul în care nu se intervine la timp și pacienții nu primesc consilierea necesară.

Ulcerul peptic și cancerul gastric sunt cele mai grave complicații ale gastritei, mai ales ale celei de cauză infecțioasă. Alte complicații sunt reprezentate de hemoragii gastrice care pot duce la ușoară anemie, melenă, hipoclorhidrie sau aclorhidrie.

Elemente de stil de viață în prevenția gastritei

Alimentația echilibrată prin care se respectă un orar normal al meselor: cele 3 mese principale ale zilei (micul dejun, prânzul și cina) trebuie luate în fiecare zi la ore fixe sau cel puțin fără a exista o diferență mai mare de 4-5 ore între mese. A sări peste micul dejun sau a-l înlocui doar cu o cafea poate cauza iritația mucoasei gastrice sau agrava simptomele unei gastrite existente. Cantitățile mari de mâncare la o singură masă pot conduce la indigestie și la o stimulare exagerată a secreției de acid clorhidric. Meniurile disociate, urmate pe perioade îndelungate pot agresa mucoasa gastrică, mai ales cele hiperproteice. Nici mesele prea dese sau obiceiul de a ronțăi frecvent între mese nu favorizează sănătatea sistemului digestiv, prin stimularea frecventă a secreției gastrice și intestinale. 3 mese și două gustări pe zi sunt suficiente pentru majoritatea persoanelor, pentru a-și asigura nevoile nutriționale într-un mod echilibrat. Consumul frecvent de alimente prăjite, bogate în grăsimi și proteine poate reprezenta un alt factor de risc. Mâncatul într-un mediu relaxant, evitarea stresului mai ales în timpul meselor [3], mestecarea corectă a alimentelor, evitarea alimentelor prea calde, prea reci sau exagerat condimentate sunt alte elemente de stil de viață care pot diminua riscul apariției gastritei.

Consumul de alcool în cantități mari și fumatul nu fac parte dintr-un stil de viață sănătos, iar consecințele lor asupra mucoasei gastrice sunt cunoscute, fiind atât factori de risc în apariția gastritelor, dar și factori agravanți [3]. O alimentație echilibrată, asociată cu lipsa viciilor și un stil de viață activ contribuie la reducerea apariției gastritei, a simptomelor și complicaţiilor acesteia.

Recomandări nutriționale în gastrită

În ceea ce privește unele recomandări dietetice, nu există semne de îndoială asupra eficienței lor (de exemplu, în cazul evitării alimentelor și băuturilor iritante ale mucoasei gastrice). Există însă și recomandări dietetice care au fost puse sub semnul întrebării în studii recente, precum recomandarea consumului de lactate ca pansament gastric, urmarea unei diete de consistență moale sau reducerea conținutului de fibre din alimentație. Aceste recomandări trebuie adaptate în funcție de etiologia gastritei. Pentru gastritele acute, fără etiologie infecțioasă, evitarea alimentelor iritante este recomandată. De asemenea, o dietă cu o consistență moale poate fi benefică pentru ameliorarea simptomelor acute, dar adoptarea unei astfel de diete pe termen lung nu se susține științific în cazul gastritei cronice cauzate de Helicobacter pylori [4].

Într-un articol semnat de Kathryn P. Haley și Jennifer A. Gaddy, publicat în Gastroenterology Research and Practice (2016), au fost analizate anumite aspecte nutriționale care influențează virulența Helicobacter pylori și evoluția bolii [5]. Conform acestui studiu de tip review, consumul de ceai verde, fructe și legume reprezintă un factor de protecție în evoluția gastritei infecțioase spre cancer gastric. Substanțele cu rol antioxidant din legume și fructe, carotenoizii, vitamina C și acidul folic sunt responsabile de asocierea pozitivă cu riscul de cancer gastric. O asociere negativă s-a stabilit în cazul unei alimentații bogate în carne roșie, mezeluri și produse conservate (murături, produse afumate sau sărate), efectul fiind atribuit conținutului în proteine, fier, sare și aditivi alimentari [5].

Consumul următoarele alimente și băuturi trebuie limitat sau evitat în cazul gastritelor, indiferent de etiologie [3,6]:

  • Alimentele și condimentele picante (ardei iute, chili, piper, ghimbir, preparate din bucătăria mexicană sau indiană condimentate, sosuri iuți);
  • Cafeaua, inclusiv variantele decofeinizate, băuturile carbogazoase, alcoolul; cafeaua se poate consuma în cantități moderate, dar întotdeauna după masă (1-2 cafele pe zi, în funcție de toleranța individuală);
  • Ceaiul verde poate prezenta beneficii [5], dar trebuie testată toleranța la această băutură;
  • Citricele (mai ales lămâia, grepfrutul, kiwi) sau sucurile de citrice trebuie consumate cu moderație, evitând să fie băute pe stomacul gol;
  • Roșiile, ceapa crudă și usturoiul crud pot agrava simptomele la unii pacienți; dacă simptomele nu sunt prezente, aceste legume se pot consuma și de către pacienții cu gastrită în cantităti moderate și în combinație cu alimente care protejează mucoasa gastrică (pâine sau ulei de masline);
  • Alimentele prăjite (cartofi prăjiti, snițele, chiftele sau alte tipuri de carne prăjită);
  • Ciorbele cu boia sau borșurile pot cauza probleme la unele persoane care suferă de gastrită;
  • Alimentele și băuturile fierbinți.

În cazul unui episod acut de gastrită cu simptome mai violente se poate recomanda o dieta cu o consistență moale pe o perioadă care variază de la câteva zile, până la 1-2 săptămâni, în funcție de evoluția simptomelor. Dieta de consistență moale are rolul de a reduce peristaltismul intestinal, procesele de fermentație de la nivelul colonului, favorizând o digestie ușoară, fără să irite tractul gatrointestinal [8]. Urmărind un conținut redus în fibre, mai ales de tipul celor insolubile, această dieta poate duce pe termen lung la constipație, de aceea trebuie urmată la recomandarea medicului sau nutriționistului și urmărită în cazul în care durata ei este mai mare de 2-3 săptămâni.

O astfel de dietă constă în [7]:

  • Eliminarea alimentelor puternic condimentate;
  • Alimentele se consumă predominant preparate la abur sau fierte;
  • Se va limita consumul de salate de crudități, legumele se vor consuma fierte, sub formă de supe, supă cremă sau piureuri;
  • Se vor alege fructele bine coapte, fără coajă, care se pot consuma sub formă de piureuri, smoothie-uri sau sucuri naturale diluate cu apă;
  • Se pot consuma iaurturi, brânzeturi proapete moi sau lapte degresat (laptele în cantități mici);
  • Pe perioada acestei diete se va evita pâinea, cerealele și derivatele de cereale integrale (paste integrale, orez brun, cereale integrale de mic dejun etc.);
  • Se optează pentru preparatele din făină albă, orez și paste bine fierte;
  • Se recomandă carnea slabă de pui sau de curcan, gătită la cuptor sau fiartă;
  • Se va evita carnea de porc, vită, orice tip de carne grasă, mezelurile și preparatele afumate;
  • Se poate consuma pește proaspăt (gătit la cuptor sau la abur);
  • Nu se vor consuma conserve de pește sau pești mici cu oase;
  • Fructele oleaginoase și semințele se vor consuma doar în cantităţi mici și sub formă măcinată, incluse în diverse preparate făcute în casă (smoothie-uri, shake-uri) sau paste (unt de arahide, tahini);
  • Ouăle se consumă fierte, nu prăjite;
  • Leguminoasele (fasole, linte, năut, soia) se pot consuma bine fierte sub formă de paste și în cantități mici, deoarece pot produce flatulență;
  • Ideal este să se reducă consumul de dulciuri rafinate sau produse de patiserie;
  • Se pot consuma miere, siropuri de agave;
  • Uleiurile vegetale, mai ales cel de măsline, pot fi prezente zilnic în alimentație.

Cuvinte-cheie: , , ,