Managementul nutrițional în gastrită: recomandări și controverse

Așadar, există anumite alimente, nutrienți sau compuși bioactivi care prezintă efecte benefice în ameliorarea gastritei și reducere riscului de apariție a complicațiilor.

O alimentație echilibrată și variată este indicată la pacienții cu gastrită, restricțiile alimentare prea drastice nu sunt recomandate pe termen lung, mai ales că multe dintre recomandările „tradiționale” nu se verifică cu studii științifice relevante. De exemplu, fructele și legumele crude nu trebuie limitate, în cazul acestora se va verifica toleranța fiecărui pacient în parte, fie printr-o anchetă alimentară, fie printr-o dietă de excludere, urmată de introducerea treptată a unor alimente cu potențial de declanșare a simptomelor (de exemplu: roșii, ardei gras, citrice). Astfel se va determina toleranța individuală.

Alimente al căror consum trebuie încurajat în rândul pacienților care suferă de gastrită, în funcție de toleranța individuală sunt:

  • Fructele și legumele bogate în antioxidanți, vitamina C și compusi bioactivi: fructe de pădure, morcovi, cartofi dulci; în general, majoritatea fructelor și legumelor sunt indicate, în funcţie de toleranța digestivă a fiecărui pacient;
  • Cerealele integrale și derivatele acestora trebuie să reprezinte 50% din cantitatea totală de feculente consumată zilnic (se pot alege pâinea integrală și cerealele integrale de mic dejun, dar consumându-se în continuare variantele de paste și orez albe);
  • Uleiul de măsline, cel de sâmburi de struguri, de germeni de grâu se pot folosi în locul celui de floarea-soarelui sau grăsimilor animale;
  • Alimentele bogate în probiotice, precum iaurtul;
  • Peștele oceanic sau uleiul de pește pentru conținutul bogat în Omega-3 cu rol antiinflamator;
  • Se va menține o stare de hidratare adecvată prin consumul a 2-2,5 l de apă pe zi sub diverse forme (apă filtrată, ceaiuri, supe, sucuri de fructe sau legume diluate cu apă).

Aspecte nutriționale care ridică controverse în recomandare

Există anumite recomandări care erau considerate benefice și care încă se mai practică în dieta pacienților cu gastrită, dar care, conform studiilor recente nu se dovedesc a mai fi benefice, prezentând chiar efecte adverse. Din alt punct de vedere, alimente precum usturoiul crud sunt contraindicate în recomandările mai vechi, dar sunt studii care dovedesc eficiența acestora, mai ales în gastrita provocată de Helicobacter pylori. În continuare vor fi discutate aceste aspecte nutriționale controversate.

Laptele și lactatele

Laptele și unele lactate au fost mult timp recomandate ca pansament gastric. În prezent, se susține că acestea nu sunt o metodă eficientă de a preveni sau ameliora gastrita sau ulcerul peptic [3,8]. Substanțele responsabile de stimularea secreției gastrice din lapte sunt proteinele, astfel că indiferent de tipul laptelui (integral, degresat sau semi-degresat) acesta pare a avea același efect [9]. Laptele poate fi consumat în continuare ca parte din alimentația pacienților cu gastrită, dar în cantități moderate, fără a fi recomandat ca aliment de ameliorare a simptomelor [10]. Pe termen scurt, imediat după ingestie, poate avea un efect de calmare a mucoasei gastrice, dar în același timp stimulează secreția gastrică de acid clorhidric, necesară digestiei proteinelor din lapte [11].

Usturoiul

Chiar dacă dietele tradiționale recomandă excluderea usturoiului proaspăt din alimentația persoanelor cu gastrită, unele studii evidențiază ca efectele antibacteriene ale usturoiului pot ajuta la controlarea dezvoltării Helicobacter pylori [12]. Înainte de a face o recomandare clară în ceea ce privește includerea usturoiului crud în alimentație, trebuie să se testeze toleranța pacientului. Cel mai indicat este consumul usturoiului în sosuri, în combinație cu ulei vegetal pentru a diminua posibilul efect de iritare a mucoasei gastrice. Usturoiul crud, dacă este tolerat, se va consuma în timpul mesei, nu pe stomacul gol, și nu între mese.

Vitamina C

Vitamina C este un factor de protecție împotriva infecției cu Helicobacter pylori, concluzie care reiese din faptul că persoanele cu deficit de acid ascorbic sunt mult mai predispuse la acest tip de infecție. Infecția în sine are efecte de reducere a concentrației de acid ascorbic de la nivel gastric, ceea ce impune recomandarea unui consum mai mare în rândul pacienților cu gastrită [13]. Prin efectul său antioxidant, vitamina C are are rol de reducere a apariției cancerului gastric. Un alt rol al vitaminei C care o recomandă pentru pacienții cu gastrită este favorizarea vindecării rănilor [14]. Încurajarea consumului de alimente bogate în vitamina C de către pacienții cu gastrită este esențială. Chiar dacă citricele nu sunt tolerate de marea majoritate a pacienților cu gastrită, vitamina C alimentară se poate lua din fructe de pădure, măceșe, cătină, broccoli, ardei gras sau alte legume proaspete tolerate bine de pacient. În unele cazuri se poate apela și la suplimente de vitamina C, care se vor lua în timpul mesei sau după masă.

Fierul

Infecția cu Helicobacter pylori poate duce la anemie feriprivă, în principal prin scăderea absorbției fierului la nivel gastric și duodenal [14]. În cazul depistării unei anemii feriprive la pacienții cu gastrită este necesară recomandarea suplimentelor de fier, mai ales sub formă de fier lichid care nu irită mucoasa gastrică. Nu este recomandată intervenția dietetică pentru a crește consumul de alimente bogate în fier. Alimentele bogate în fier heminic, ușor absorbabil (carne roșie, pește, ficat, fasole, linte, năut) sunt predominant alimente proteice, iar proteinele alimentare pot stimula secreția gastrică. Suplimentele de fier se vor administra doar la recomandarea medicului.

Concluzii

Recomandările dietetice în cazul pacienților care suferă de gastrită, variază în funcție de etiologia acesteia și de manifestări. O alimentație echilibrată și un stil de viață sănătos, activ, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool și cafea sunt factori care contribuie la prevenția gastritei și a manifestărilor clinice ale acesteia. Managementul factorilor de stres prezintă aceleași efecte de prevenție. Dacă gastrita se instalează, se va recomanda o dietă din care se vor exclude alimentele cu efect iritant al mucoasei gastrice. Trebuie testată tolerența pacientului la diferite alimente care pot prezenta un efect benefic în managementul gastritei, mai ales a celei cauzate de infecția cu Helicobacter pylori. Unele recomandări, precum consumul mare de lapte pe post de pansament gastric, trebuie revizuite conform ultimelor studii.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Bibliografie:

  1. Gastritis definition. https://online.epocrates.com/diseases/81621/Gastritis/Definition.
  2. Pentti Sipponen, Heidi-Ingrid Maaroos. Chronic gastritis. Scandinavian Journal of Gastroenterology 2015; 50(6):. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4673514/.
  3. Steven D. Ehrlich. Gastritis. http://www.umm.edu/health/medical/altmed/condition/gastritis.
  4. Atlantic Coast Gastroenterology Associates . The Bland Diet. http://www.atlanticcoastgastro.com/the-bland-diet.html.
  5. Kathryn P. Haley, Jennifer A. Gaddy. Nutrition and Helicobacter pylori: Host Diet and Nutritional Immunity Influence Bacterial Virulence and Disease Outcome. Gastroenterology Research and Practice 2016; 2016():. https://www.hindawi.com/journals/grp/2016/3019362/.
  6. Dr, Josh Axe. Gastritis Diet Treatment Plan. https://draxe.com/gastritis-diet/.
  7. What Kinds of Things Are Considered Bland Food?. http://healthyeating.sfgate.com/kinds-things-considered-bland-food-2112.html.
  8. NIH Diabetes, Digestive Health and Kidney Diseases. Eating, Diet, & Nutrition for Peptic Ulcers (Stomach Ulcers). https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/peptic-ulcers-stomach-ulcers/eating-diet-nutrition.
  9. Walter L. Peterson. The Influence of Food, Beverages and NSAIDs on Gastric Acid Secretion and Mucosal Integrity. YALE JOURNAL OF BIOLOGY AND MEDICINE 6 1996; 69():.
  10. Department of Gastroenterology, G B Pat,Hospital, New Delhi 110 002, India’. Effect of milk on patients with duodenal ulcers. BRMSH MEDICAL JOURNAL V 1986; 293():.
  11. The Cleveland Clinic. Peptic Ulcer Disease. https://my.clevelandclinic.org/health/articles/peptic-ulcer-disease.
  12. Mahmoud Zardast et al.. Assessment of antibacterial effect of garlic in patients infected with Helicobacter pylori using urease breath test. Avicena Journacl of Phytomedicine 2016; 6():. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5052411/.
  13. Anupam Aditi, M.D.,David Y. Graham, M.D.. Vitamin C, Gastritis, and Gastric Disease: a historical review and update. Digestive Disease and Sciencies 2013; 57. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3874117/.
  14. Helena Monzón et al.. Helicobacter pylori infection as a cause of iron deficiency anaemia of unknown origin. World Journal of Gastroenterology 2013; 19(26):. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3710418/.

nutriționist – dietetician
specialist în nutriție sportivă, nutriționist F.R. Rugby

medic primar medicină sportivă
secretar general S.Ro.M.S., manager medical F.R. Rugby

Cuvinte-cheie: , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.





    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.