Nutriția personalizată: soluția viitorului

Nicoleta Tupiţă, Nutriționist-Dietetician, Consultant în Nutriție Sportivă, Colaborator F.R.Rugby

Dr. Alin Popescu, Medic Primar Medicină Sportivă, Competență apifitoterapie, C.M.O F.R. Rugby

 

Rezumat:

Influența alimentației asupra sănătății nu mai este demult un mister pentru nimeni. Cu toții, indiferent de statutul socio-economic și educațional știm că „suntem ceea ce mâncăm” și cunoaștem, cel puțin în linii mari, caracteristicile unei alimentații sănătoase. Cu toate că se vorbește despre nutriție și stil de viață sănătos în toate mediile de comunicare, de la rețetele de socializare la publicațiile științifice, populația continuă să sufere de probleme majore de sănătate relaționate cu dezechilibrele nutriționale.

Cuvinte-cheie: nutriție, nutriție personalizată, dezechilibre nutriționale

Abstract:

The influence of nutrition over health is no longer a mystery to anyone. Everyone, regardless of the socioeconomic and educational status knows that “we are what we eat” and knows, generally speaking, the characteristics of a healthy diet. Although we talk about nutrition and healthy lifestyle from social networks to scientific publications, the population continues to suffer from major health problems related to nutritional imbalances.

Keywords: nutrition, personalized nutrition, nutritional imbalances

Prevalența principalelor boli de nutriție și metabolism la nivel local și global

Alimentația dezechilibrată și sedentarismul sunt doi factori majori de risc pentru un număr mare de probleme de sănătate, printre care: supraponderalitatea și obezitatea, deficiențele nutriționale, bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2, hepatopatiile, nefropatiile, dezechilibrele hormonale, cancerul și bolile neurodegenerative.

Prevalența la nivel global a acestor boli este în creștere, iar măsurile preventive nu sunt suficiente sau bine implementate pentru a reduce semnificativ aceste „pandemii”.

Conform Global Nutrition Report pentru anul 20151:

  • 1,9 miliarde de oameni sunt supraponderali sau obezi (39% din populația peste 18 ani)
  • 2 miliarde de oameni sunt afectați de deficiențe de micronutrienți
  • 42 de milioane de copii sunt supraponderali
  • 1 din 12 adulți suferă de diabet zaharat de tip 2.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține că obezitatea nu mai este doar o problemă de greutate corporală, este o boală care afectează 600 de milioane de oameni la nivel global, reprezentând  13% din populația adultă2.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel global. În 2012, un număr de 17,5 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare, ceea ce reprezintă 31% din toate cauzele de mortalitate3.

În România, mai mult de 50% din populația adultă se confruntă cu un exces de greutate corporală, dintre care 20% sunt obezi4. Bolile cardiovasculare sunt prima cauză de deces și în România, în 2012 acestea reprezentând 50,5% din toate cauzele de mortalitate5.

Eșecul recomandărilor nutriționale generale

Recomandările alimentare adresate întregii populații au început să apară dinainte de a fi descoperite vitaminele şi mineralele. Bineînţeles că SUA are un cuvânt de spus în acest sens, introducând conceptul de piramidă alimentară. Totul a început în 1894, când au fost scrise primele recomandări alimentare de către W.O. Atwater, un om de ştiinţă din cadrul United States Department of Agriculture (USDA). Acestea au fost publicate în 1902. Ȋn acest ghid, el pune accent pe varietate, proporţionalitate şi moderaţie în ceea ce priveşte dieta. De asemenea, propune caloria ca unitate de măsura a energiei pe care o oferă alimentele şi explică cum diferă aceasta în funcţie de conţinutul lor în proteine, lipide şi carbohidraţi.

Primul ghid alimentar al USDA a fost publicat în 1916 – Food for young children de către Caroline Hunt. Alimentele au fost grupate în 5 categorii: lapte şi carne, cereale, vegetale şi fructe, grăsimi şi alimente grase, zahăr şi dulciuri. Acestui ghid i-a urmat la scurt timp, în 1917, altul care se adresa întregii populaţii – How to select foods (C. Hunt si W.O. Atwater).

De la aceste prime încercări, recomandările nutriționale au evoluat de-a lungul timpului, au fost adoptate și de alte țări, fie sub forma de piramidă alimentară, fie sub formă de ghiduri mai complexe.

În 2011, farfuria alimentației sănătoase a luat locul piramidei alimentare pentru a oferi și mai multa practicabilitate recomandărilor nutriționale făcute populației americane. După mai multe contradicții cu alte organizații știinţifice asupra corectitudinii „farfuriei alimentației sănătoase”, ultimul ghid de alimentație sănătoasă al Americii abordează lucrurile mult mai direct, renunțând la reprezentările vizuale care, se pare că mai mult complicau înțelegerea obiceiurilor sănătoase de nutriție6.

În România există Ghidul pentru Alimentație Sănătoasă7, publicat de Societatea Română de Nutriție în 2006. Este un material cuprinzător, care oferă o privire de ansamblu asupra alimentației sănătoase pentru populația din România, dar și recomandări practice specifice diferitelor grupe de vârstă.

Cu toate că există toate aceste ghiduri, populația nu are cunoștințele de nutriție de bază și nu știe cum să aplice practic aceste recomandări.

Eșecul în respectarea la nivel populațional a recomandărilor cuprinse în aceste ghiduri vine, în primul rând, din lipsa unei comunicări adecvate și, în al doilea rând, din lipsa cunoștințelor în privința adaptării acestor recomandări generale nevoilor individuale.

Suntem cu toții diferiți, atât la exterior, cât și la interior, tocmai de aceea ce este acceptat ca sănătos la nivel general, poate să creeze un dezechilibru dacă este implementat, ca atare, la nivel individual. Nevoile nutriționale variază mult interindividual în funcție de o multitudine de factori, începând cu vârsta, antropometria, metabolismul și încheind cu materialul genetic.

Din ce în ce mai multe cercetări demonstrează beneficiile unei diete personalizate, prin comparație cu recomandările generale de alimentație și un stil de viață sănătos.

Cuvinte-cheie: , ,