Profilaxia dietetică a bolilor cardiovasculare

Dr. Corina-Aurelia Zugravu,

UMF „Carol Davila”

 

 

Rezumat:

Bolile cardiovasculare sunt adevărate probleme de sănătate publică în lumea modernă. Abordarea profilactică, punându-se accentul pe modificarea factorilor comportamentali și, mai ales, pe cei dietetici, poate aduce numeroase avantaje atât la nivel de individ, cât și la nivel de societate.

Cuvinte-cheie: boli cardiovasculare, factori dietetici, stil de viață

Abstract:

Cardiovascular diseases are huge public health problems in the contemporary world. Big advantages, both for the individual, and for the society, are expected when using prophylactic measures like lifestyle and diet modifications.

Keywords: cardiovascular diseases, dietary factors, lifestyle

Introducere

Recent, European Heart Network ne-a oferit încă o dată un tablou statistic referitor la morbiditatea și mortalitatea prin boli cardiovasculare în Europa. Deși se constată că în ultimii 2-3 ani creșterea a fost de o mai mică amploare, problema rămâne de maximă actualitate și necesită măsuri excepționale, care să acționeze  pe mai multe planuri. În fiecare an, bolile cardiovasculare determină 3,9 milioane de decese în Europa și peste 1,8 milioane în comunitatea europeană. Aceste boli stau la originea a 45% din numărul total de decese în Europa și a 37% în comunitate. Bolile de inimă și vase rămân principala cauză de deces la bărbații și femeile din Europa, cu puține țări în care acest lucru nu se întâmplă [1]. În anul 2015, peste 85 de milioane de europeni trăiau cu boli cardiovasculare. Din păcate, deși rata prevalenței ajustate în funcție de vârstă a bolilor cardiovasculare a scăzut în majoritatea țărilor europene, scăderile sunt cu mult mai mici în țările central și est-europene, în comparație cu zonele nordice, vestice și sudice. Bolile cardiovasculare sunt boli plurietiologice, nu se poate acționa unidirecțional și obține efecte semnificative. De asemenea, este clar că medicina a progresat mult și astăzi avem mijloace medicamentoase și chirurgicale de a ajuta oamenii cu astfel de afecțiuni, chiar dacă ambele tipuri de metode sunt extrem de costisitoare, atât pentru sistemul sanitar, cât și pentru buzunarul personal.

Dar să vedem ce spune în continuare același raport al Europen Heart Network: „Dintre toți factorii comportamentali, factorii dietetici au cea mai mare contribuție la riscul de deces prin boli cardiovasculare și la creșterea numărului de ani ajustați pentru incapacitate” [1]. Desigur, nu trebuie neglijate hipertensiunea arterială necorectată și fumatul, dar aș dori să mă opresc și la o afirmație extrem de valabilă și pentru stilul de viață românesc: „Puțin adulți europeni realizează nivelul recomandat de activitate fizică” [1]. Deci așa cum s-a subliniat de nenumărate ori și în trecut, factorii comportamentali sunt cei aflați sub controlul individului și, pentru a se obține efecte semnificative în ceea ce privește bolile cardiovasculare, este bine să se acționeze la acest nivel.

Educarea consumatorului

În țara noastră, în ciuda disponibilității reduse de fonduri, s-au desfășurat de-a lungul timpului destule programe educaționale care au avut ca scop învățarea consumatorilor să aleagă alimente adecvate necesităților, cu mai puțină sare, grăsimi, zahăr. Din păcate, pe fondul unor informații științifice preluate eronat de către media, de multe ori omul de rând nu mai știe ce să aleagă. Astăzi, grăsimile par a fi răul suprem, mâine orice carbohidrat este dăunător iar grăsimile (chiar și cele saturate) sunt considerate a fi indicate în cantități nelimitate. Apetitul pentru mesaje extreme, care nu au nicio legătură cu realitatea este o caracteristică a publicului cititor de informație nutrițională.

Poate este nevoie să reamintim care sunt factorii benefici din alimentație, categoriile de alimente și nutrienți care ar trebui să fie prezente nu episodic, ci regulat în farfurie. Pentru că alimentația, deși este considerată de mulți a fi un medicament, nu acționează pe termen scurt și este nevoie de ani buni de dietă adecvată pentru a se obține o protecție eficientă împotriva bolilor cardiovasculare.

Obezitatea

Înainte de orice, trebuie avut în vedere că un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare îl reprezintă obezitatea. Păstrarea indicelui de masă corporală între limitele sale normale (18-24) este prima măsură care trebuie luată în considerare în profilaxia patologiei în discuție. Un indice de masă corporală mai mare de 27 este asociat cu numeroase comorbidități și creșterea lui peste 30 reprezintă un factor major de risc pentru diverse boli necomunicabile, printre care și cele cardiovasculare. Explicația acestor legături a fost arătată în numeroase studii, recent ajungându-se la concluzia că și microbiomul ar juca un rol prin apariția, la obezi, a unei „endotoxinemii metabolice”, cauzatoare a unui grad scăzut, dar persistent de inflamație și de stres oxidativ [2]. Încă și mai mult, localizarea țesutului adipos excesiv este și ea importantă, pentru că adesea chiar la un indice de masă corporală normal, obezitatea abdominală, evidențiată printr-o circumferință abdominală mai mare decât valorile normale, este elementul esențial care poate influența apariția de boli cardiovasculare. Acest lucru a fost observat acum câteva decenii de cercetători din țările nordice și el este astăzi confirmat în cele mai diverse grupuri etnice de pe mapamond [3].

Dacă mai era nevoie de încă un argument în combaterea obezității ca factor de risc pentru bolile cardiovasculare, astăzi știm că obezitatea la vârsta copilăriei poate avea efecte pe termen lung în ceea ce privește boala coronariană. Copilul obez are adesea dislipemie, rezistență la insulină, tensiune arterială ridicată, diferite tipuri de deficiențe nutriționale. S-a emis chiar ideea că ar fi utilă o evaluare a stării vaselor la diferite vârste și o desemnare a „vârstei vasculare”, ca indicator al modificărilor locale sub influența unor elemente de metabolism local, întâlnite chiar înainte de instalarea aterosclerozei [4,5]. Așadar, într-un plan de profilaxie a bolilor cardiovasculare, păstrarea greutății în limite normale sau aducerea ei între aceste limite este un prim deziderat.

În strânsă conexiune, prezența în alimentația zilnică a anumitor grupe de alimente a fost asociată direct, sau prin contribuția lor la profilaxia obezității, cu reducerea riscului de boală cardiovasculară. American Heart Association, precum și alte organizații similare din diferite țări ale lumii recomandă o alimentație variată, în care să predomine alimentele de origine vegetală: legume, fructe, cereale integrale, fructe oleaginoase și leguminoase. Lactatele trebuie consumate degresate, carnea, îndeosebi de pește și pasăre, trebuie pregătită după îndepărtarea pielii, pentru asigurarea eliminării stratului subcutanat adipos. La gătit sunt indicate uleiuri netropicale, deoarece acelea sunt bogate în acizi grași saturați și sărace în acizi polinesaturați (uleiul de cocos, de palmier). Consumul de mâncare fast-food și de băuturi carbogazoase cu zahăr trebuie limitat, deoarece oferă calorii goale organismului [6].

Am dori să subliniem prezența în recomandări a unui grup de alimente care, deși ieftine și extrem de accesibile peste tot în lume, sunt adesea ignorate. Este vorba de leguminoase (fasole uscată, mazăre uscată, fasole soia și derivate, linte, năut etc.). Numeroase studii de cohortă (printre care NHANES, NHEFS) au găsit o asociere net pozitivă între un consum crescut de leguminoase și scăderea riscului de boală cardiovasculară. Explicațiile sunt multiple, dar cel mai probabil proteinele vegetale și fibrele solubile din aceste produse au un rol central [7]. Același lucru este confirmat în analize sistematice, unde nu numai leguminoasele sunt avute în vedere, ci și fructele oleaginoase [8].

În urma studiilor s-a descoperit că grupurile populaționale care consumă o cantitate mai mare de leguminoase au un aport semnificativ mai mare de nutrienți-cheie, cum ar fi  fibrele, proteinele, folații, fierul, calciul, magneziul și potasiul. De asemenea, au un consum mai mare de legume, fructe, fructe oleaginoase și prezintă mai frecvent parametri somatici adecvați. Aceste corelații au fost constatate și la copii. Copiii cu un consum mai mare de leguminoase au avut o circumferință abdominală mai mică și o prevalență redusă a obezității [9].

Elemente similare pot explica și efectele pozitive ale consumului de legume, fructe, cereale integrale. Pe de-o parte se poate invoca aportul de factori antioxidanți care diminuează stresul oxidativ, inclusiv la nivel cardiovascular (plantele aduc fenoli, flavone, flavonone, flavanoli și flavonoli, antocianine etc.), pe de altă parte, un rol cu nimic mai puțin important îl au fibrele de diferite tipuri care sunt întâlnite în lumea vegetală.  Furusawa și colaboratorii (2003) au arătat că interacțiunea flavonoizilor cu lipidele membranare modifică fluiditatea acestora, ceea ce cauzează, măcar parțial, efectele antiagregante și dezagregante pe plachete [10]. Navarro-Núñez și colaboratorii (2009) au descoperit că flavonoizii inhibă funcționalitatea plachetelor prin mai multe mecansime, inclusiv prin antagonizarea receptorilor membranari specifici [11]. Acțiunea fibrelor este diversă și studiile din ultimii ani nu fac decât să găsească noi căi prin intermediul cărora aportul de fibre are o influență sanogenetică. De la scăderea LDL-colesterolului prin mecanisme care nu sunt până în prezent pe deplin elucidate, până la reducerea reabsorbției colesterolului din sărurile biliare (beta-glucanii în mod particular) [12] sau la diminuarea digestibilității și ratei de absorbție a unor nutrienți calorigeni, fibrele își aduc contribuția la profilaxia obezității și, evident, a bolilor cardiovasculare. Astăzi există studii care au demonstrat că aceste fibre ar acționa asupra metabolismului lipidic și prin intermediul microbiotei, stimulând dezvoltarea unui profil favorabil în populația microbiană [13,14]. În plus, reamintim faptul că un aport crescut de fibre a fost întotdeauna asociat cu o incidență redusă a obezității, că fibrele diluează caloriile dintr-un prânz, oferind sațietate de durată.

Concluzii

Concluzia acestui articol trebuie să fie clară: bolile cardiovasculare sunt responsabile de moartea și dizabilitatea unui mare număr de oameni în lumea contemporană și ele pot fi influențate de factori comportamentali. Întrucât factorii dietetici sunt primii pe această listă de factori și pentru că ei sunt sub controlul nostru, ca indivizi, rezultă ca avem la îndemână un mijloc simplu prin care putem acționa pozitiv, și încă fără riscul apariției unor potențiale reacții adverse. Și pentru ca nu am făcut decât să amintesc rolul activității fizice, aș dori să îl citez pe comisarul european pentru sănătate, Vytenis Andriukaitis, care a declarat la Conferința pentru Viață Sănătoasă, din 22 septembrie 2017 (Tartu): „Europenii, indiferent de vârstă, nu se mișcă destul. Cifre recente arată că anumiți europeni fac mișcare într-o lună, cât ar trebui, conform recomandărilor, să facă într-o zi! Nici măcar o țară europeană nu își atinge nivelul recomandat de activitate fizică” [15]. Iar mișcarea este un element esențial în profilaxia bolilor cardiovasculare.

Bibliografie:

1.European Heart Network European Cardiovascular Disease Statistics 2017, disponibile la http://www.ehnheart.org/cvd-statistics/cvd-statistics-2017.html.

2.Neves AL et al. Metabolic endotoxemia: a molecular link between obesity and cardiovascular risk. Mol Endocrinol October 1, 2013 51R51-R64.

3.Fan H et al Abdominal obesity is strongly associated with Cardiovascular Disease and its Risk Factors in Elderly and very Elderly Community-dwelling Chinese Scientific Reports 2016. 6.   Article number: 21521.

4.Raghuveer G et al .Lifetime cardiovascular risk of childhood obesity  Am J Clin Nutr 2010,vol. 91 no. 5 1514S-1519S.

5.Ayer  J et al. Lifetime risk: childhood obesity and cardiovascular risk. European Heart Journal, 2015, Volume 36, Issue 22: 1371–1376.

6.***Diet and Lifestyle recommendations, disponibil la https://www.heart.org/HEARTORG/HealthyLiving/Diet-and-Lifestyle-Recommendations_UCM_305855_Article.jsp.

7.Bazzano LA Legume consumption and risk of coronary heart disease in US men and women: NHANES I Epidemiologic Follow-up Study. Arch Intern Med. 2001 Nov 26;161(21):2573-8.

8.Ashkan A et al. Consumption of nuts and legumes and risk of incident ischemic heart disease, stroke, and diabetes: a systematic review and meta-analysis. Am J Clin Nutr July 2014 vol. 100 no. 1; 278-288. 9.

9.Garcia-Bailo B. Legume Consumption, Diet Quality and Body Weight: Results from NHANES 2009–2012 and the Food Patterns Equivalent Database 2009–2012April 2017The FASEB Journal vol. 31 no. 1 Supplement 648.15.

10.Furusawa M, Tsuchiya H, Nagayama M, Tanaka T, Nakaya K, Iinuma M. . Anti-platelet and membrane-rigidifying flavonoids in brownish scale of onion. J Health Sci. 2003.49 (6):475–80.

11.Navarro-Núñez L, Castillo J, Lozano ML, Martinez C, Benavente-Garcia O, Vicente V, Rivera J. 2009. Thromboxane A2 receptor antagonism by flavonoids: structure–activity relationships. J Agric Food Chem 57(4):1589–94.

12.Naumann E, et al.  β-Glucan incorporated into a fruit drink effectively lowers serum LDL-cholesterol concentrations. Am J Clin Nutr .2006. 83(3):601–5.

13.Wong JM et al. Gut microbiota, diet, and heart disease. J AOAC Int. 2012 Jan-Feb;95(1):24-30.

14.Wong JM. Gut microbiota and cardiometabolic outcomes: influence of dietary patterns and their associated components.Am J Clin Nutr. 2014 Jul;100 Suppl 1:369S-77S.

15.Andriukaitis Vytenis . Speech. Disponibil la https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2014-2019/andriukaitis/announcements/healthy-lifestyles-conference-22-september-2017-tartu-estonia_en.

Cuvinte-cheie: , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate