Medicul Ignaz Semmelweis, pionierul spălatului pe mâini

Dacă astăzi spălatul pe mâini este un gest normal, care ne ajută să ținem la distanță virusurile și bacteriile, nu întotdeauna a fost așa. Acest lucru i se datorează medicului obstetrician Ignaz Semmelweis, care a decoperit, în anul 1847, că spălatul pe mâini poate salva vieți. Ignaz s-a născut în Budapesta, Ungaria, și a trăit între anii 1818 și 1865. A absolvit medicina în anul 1846 și a început să lucreze în cadrul Spitalului General din Viena, unde a observat că foarte multe femei decedau din cauza febrei puerperale, o infecție a tractului genital, care apărea în urma nașterii, fiind cauzată de agenți patogeni.

Ce a descoperit medicul despre spălatul pe mâini

Spitalul în care Ignaz Semmelweis lucra avea două maternități. În prima, nașterile erau asistate de către medici și studenți, în timp ce în a doua, doar de către moașe. Rata mortalității în prima clinică era de 16%, comparativ cu 7% în cea de-a doua. Medicii și studenții din prima clinică își începeau ziua făcând autopsii pacientelor decedate cu o noapte înainte și mergeau apoi direct în salonul de travaliu, pentru a ajuta viitoarele mame să nască, fără a se spăla sau dezinfecta pe mâini, mai ales că mănușile chirurgicale nu erau inventate la vremea aceea. Moașele din cea de-a doua clinică nu făceau autopsii.

În urma analizelor sale, Semmelweis a emis ipoteza că de vină pentru decesele pacientelor lăuze ar fi particulele din țesuturile cadavrelor, transportate practic pe mâinile medicilor care ajutau femeile aflate în travaliu să nască.

Politica de spălare a mâinilor

Ignaz a susținut astfel că spălarea adecvată a mâinilor ar putea reduce riscul de deces. Înainte de a intra în salonul de travaliu, i-a obligat pe medici să folosească o perie pentru a se spăla pe mâini și sub unghii cu o soluție pe bază de apă și înălbitor, și se pare că lucrul acesta a dat roade, pentru că rata mortalității a început să scadă.

Însă, într-o perioadă în care nu era cunoscut încă faptul că agenții patogeni ar putea cauza infecții, descoperirea obstetricianului nu a fost luată în serios de restul colegilor, mai ales că Semmelweis nu avea chiar o explicație pentru acest lucru care să stea în picioare, problema cea mare fiind aceea că, practic, cadrele medicale ar fi devenit responsabile de decesele pacientelor. Așadar, a căzut în dizgrație la Viena și a fost nevoit să se întoarcă în Budapesta, în anul 1849.

A continuat să susțină vehement spălatul pe mâini

În Budapesta, pe tot parcursul anilor 1850, a continuat să aplice, cu succes, metodele de igienă pentru a preveni decesele cauzate de febra puerperală. Dar ideile lui nu au fost acceptate nici acolo, așa că au continuat disputele cu rivalii săi, pe care i-a numit „ucigași iresponsabili”. Au urmat episoade de depresie, iar în cele din urmă a reușit să-și publice cercetările într-o carte numită Etiologia, conceptul și profilaxia febrei puerperale (1861), ca o nouă încercare de a demonstra că spălarea mâinilor ar putea salva multe vieți.

Nu este clar dacă această bătălie nereușită sau un tip de demență prematură a fost cea care a dus la decizia rudelor sale de a-l interna în 1865 într-un spital pentru bolnavi mintal, unde a primit un tratament foarte agresiv. A murit la doar câteva săptămâni de la internare, la vârsta de 47 de ani, din cauza sepsisului cauzat de infecția unei răni.

Realizările i-au fost recunoscute postmortem

În același an, chirurgul britanic Joseph Lister a început să aplice metode de sterilizare în cadrul intervențiilor chirurgicale, prevenind multe potențiale decese survenite din cauza infecțiilor contractate în timpul operațiilor. Lister a făcut acest lucru ca urmare a ideilor lui Louis Pasteur, care a identificat germenii drept cauza infecțiilor. Teoria germenilor a fost confirmată în deceniul de după moartea tristă a lui Ignaz Semmelweis, lămurind în sfârșit de ce a avut dreptate. Astăzi, Semmelweis este considerat unul dintre pionierii practicilor antiseptice. Universitatea de medicină din Budapesta îi poartă numele încă din anul 1969, iar respingerea impulsivă a noilor cunoștințe care contrazic normele și credințele stabilite este astăzi cunoscută drept „reflexul Semmelweis”.

Surse: Bbvaopenmind.com; Ncbi.nlm.nih.gov; Washingtonpost.com

Sursa foto: Vienna.info

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Cuvinte-cheie: , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.