Acnee rozacee: simptome, abordări terapeutice și prevenția recidivelor

Acneea rozacee este o dermatoză cronică inflamatorie caracterizată prin papule, pustule, eritem facial persistent, telangiectazii și, uneori, hipertrofie tisulară. Spre deosebire de cazurile de acnee vulgară, care afectează predominant adolescenții, acneea rozacee apare în mod uzual în rândul adulților cu vârste cuprinse între 30 şi 60 de ani, cu prevalență relativ mai mare în rândul femeilor și persoanelor cu fototipuri dechise (Fitzpatrick I și II). Cu toate acestea, bărbații tind să prezinte forme mai severe, în special cele cu o componentă hipertrofică, cum ar fi rinofima. Cazurile de acnee rozacee au la bază mecanisme fiziopatologice deosebit de complexe.

Acnee rozacee – cauze și factori de risc

Cauzele care duc la acnee rozacee nu sunt complet elucidate, dar cercetările recente evidențiază sinergia între predispoziția genetică, disfuncția vasculară, inflamația cronică, reacția imunitară exacerbată și dezechilibrele la nivelul microbiomului cutanat. Dereglarea răspunsului imun are, la pacienții cu acnee rozacee, o trăsătură distinctivă – supraproducția de catelcidină și activarea anormală a serin-proteazelor (kallikreine), ceea ce duce la inflamație și angiogeneză. Mai mult, s-a demonstrat că prezența acarienilor Demodex folliculorum într-o densitate crescută la nivelul pielii pacienților cu acnee rozacee contribuie la deteriorarea epiteliului și inflamația excesivă.

Factorii de mediu au, de asemenea, un rol important în cazurile de acnee rozacee. De exemplu, expunerea neadecvată la radiațiile ultraviolete contribuie la alterarea colagenului de la nivelul dermei și la amplificarea reactivității vasculare. Temperaturile extreme, stresul (fizic și psihologic), consumul cronic de alcool, alimentele picante, exercițiul fizic intens și chiar unele produse cosmetice sunt declanșatori frecvenți ai puseelor de acnee rozacee. Anumite tratamente medicamentoase, cum ar fi cele cu corticosteroizi topici, pot agrava cazurile de acnee rozacee, prin efectul vasodilatator pe care îl au și prin modificarea răspunsului imun local.

Acnee rozacee – simptome și manifestări

În majoritatea cazurilor, acneea rozacee debutează cu un eritem tranzitoriu recurent, în special la nivelul zonei centrale a feței (nas, obraji, bărbie, frunte). Adesea, eritemul este declanșator de factori potențial vasodilatatori, cum ar fi căldura sau consumul de alcool. Flushingul (înroșirea foarte puternică a feței) devine progresiv persistent și este urmat de apariția telangiectaziilor, ulterior a papulelor și pustulelor, pe un font cutanat congestiv. Manifestările clinice variază, în general, în funcție de subtipul de acnee rozacee. Forma eritemato-telangiectazică este dominantă mai ales de înroșirea difuză a feței și de prezența vaselor dilatate vizibile sub piele (telangiectazii).

Forma papulo-pustuloasă prezintă leziuni inflamatorii superficiale, având un aspect similar cu acneea vulgară, dar fără prezența comedoanelor. Rozaceea fimatoasă, mai frecventă la bărbați, evoluează cu îngroșarea tegumentului, în special la nivelul nasului (rinofimă), dar poate evolua și spre gnatofimă (îngroșarea tegumentului bărbiei) sau chiar spre forma oculară, care tinde să includă conjunctivită, blefarită și, în cazuri severe, keratită. În absența tratamentului, rozaceea progresează în intensitate şi tinde să se cronicizeze, cu modificări structurale cutanate ireversibile. Leziunile pot fi însoțite de prurit, usturime și de un prag redus de toleranță la stimuli externi.

Diferența dintre acnee rozacee și acnee clasică

Deși cazurile de acnee rozacee și de acnee vulgară prezintă manifestări inflamatorii superficiale relativ similare, este vorba despre două entități clinice foarte diferite. Acneea vulgară (juvenilă) tinde să apară predominant la adolescenți și este caracterizată de prezența comedoanelor (acele puncte negre și albe), papulelor, pustulelor și, în formele severe, nodulilor și chisturilor. Are la bază hipersecreția de sebum, hiperkeratinizarea foliculară și colonizarea cu diferite bacterii, în special Cutibacterium acnes (specie anterior cunoscută drept Propionibacterium acnes). La fel ca diagnosticul de acnee rozacee, și acneea vulgară prezintă mai multe tipuri clinice.

În contrast, diagnosticul de acnee rozacee este mai frecvent pus în rândul adulților. Pacienții nu se prezintă cu comedoane. Afecțiunea se asociază cu eritem persistent, flushing, telangicetazii, și are o componentă vasculară semnificativă. Hipersecreția de sebum nu este o caracteristică a cazurilor de acnee rozacee, iar inflamația este generată de factori neurovasculari și imunologici. Din punct de vedere terapeutic, tratamentele seboreglatoare și retinoizii topici folosiți pentru a trata acneea vulgară pot agrava cazurile de acnee rozacee, motiv pentru care este absolut vitală diferențierea corectă a acestor afecțiuni.

Acnee rozacee – abordări terapeutice

Managementul terapeutic al cazurilor de acnee rozacee implică o strategie foarte complexă care vizează, în primul rând, ameliorarea inflamației, normalizarea funcției vasculare exacerbate și, de asemenea, asigurarea unei protecții cutanate adecvate. Controlul recidivelor este important, deoarece pacienții cu acnee rozacee prezintă risc de recidivă. Tratamentul trebuie individualizat în funcție de subtipul clinic al bolii, de severitatea manifestărilor, dar și de toleranța pacientului la acesta. Există cazuri în care pacientul cu acnee rozacee prezintă comorbidități asociate care, de altfel, pot îngreuna și limita alternativele terapeutice actuale.

Terapia topică reprezintă prima linie de tratament pentru formele ușoare-moderate. În acest caz, metronidazolul topic, în concentrații de 0,75% sau 1%, este un agent antiinflamator eficient și foarte bine tolerat, cu efecte benefice asupra eritemului și leziunilor papulo-pustuloase. Acidul azelaic 15% (gel sau cremă) are acțiune keratolitică, antiinflamatoare și antimicrobiană, având eficiență în reducerea atât a inflamației, cât și eritemului la pacienții cu acnee rozacee. În studii clinice comparative, ivermectina topică 1%, cu acțiune antiparazitară asupra speciei de acarieni Demodex folliculorum, a demonstrat eficiență antiinflamatorie superioară metronidazolului.

Pentru controlul flushingului și al eritemului persistent, agenții vasoconstrictori topici, precum brimondina 0,33% sau oximetazolina 1% au eficiență la pacienții cu acnee rozacee – aceștia au efect prin acțiunea agonistă asupra receptorilor alfa-adrenergici, însă efectul lor este temporar. De asemenea, administrarea lor trebuie monitorizată pentru posibile reacții de rebound (reacții care apar după întreruperea bruscă a administrării unui medicament sau după utilizarea, pentru o perioadă lungă de timp, a acestuia). În formele moderate-severe de acnee rozacee, se impune terapia sistemică care poate lua forma:

• doxiciclinei în doze antiinflamatoare (40 mg/zi, formulă cu eliberare modificată), care tinde să aibă efecte excelente asupra leziunilor, fără riscul selecției de rezistență bacteriană;
• tetraciclinelor clasice sau macrolidelor ce pot fi alternative la doxiciclină, în funcție de specificul tolerabilității pacientului;
• isotretinoinului oral, în doze mici (0,1-0,3 mg/kg corp/zi), este indicat în cazurile refractare de acnee rozacee sau în rozaceea fimatoasă, având rol antiinflamator și seboreglator, cu o eficiență remarcabilă pe termen lung.

Tratamentul rozaceei fimatoase avansate (rinofimă, gnatofimă) necesită intervenții chirurgicale sau proceduri laser pentru remodelarea tegumentului. Tehnici precum dermabraziunea, laserul CO₂ fracționat și electrocauterizarea sunt eficiente în reducerea hipertrofiei dermice, precum și pentru restabilirea conturului facial normal. Terapia cu lumină intens pulsată (IPL) sau cu laser vascular (PDL) este recomandată pentru ameliorarea telangiectaziilor și eritemului rezidual, și are un efect antiinflamator indirect prin fotocoagularea selectivă a vaselor superficiale. Așadar, pacienții cu acnee rozacee dispun de tratament curativ, dar acesta trebuie inițiat cât mai rapid.

În gestionarea cazurilor de acnee rozacee, un rol foarte important îl are și igiena personală. Foarte importantă este selecționarea atentă a produselor dermatocosmetice folosite: acestea trebuie să aibă o etichetă cât mai „curată”, să fie blânde cu pielea, să nu aibă în compoziție compuși care au potențial iritant sau alcool. Se recomandă aplicarea cremelor fotoprotectoare cu SPF minimum ≥ 30 cu filtre minerale și aplicarea zilnică de emoliente reparatoare ale barierei cutanate. Pentru că acarienii pot trăi pe suprafața lenjeriei de pat, este recomandată schimbarea acesteia, dar mai ales a fețelor de pernă.

Acnee rozacee – sfaturi pentru prevenția recidivelor

Prevenirea recidivelor în caz de acnee rozacee presupune abordarea unei strategii care mizează în principal pe identificarea și evitarea factorilor declanșatori individuali, meținerea unei rutine de îngrijire adecvată și continuarea tratamentului de întreținere.

Astfel, se recomandă:

• educarea pacientului în ceea ce privește potențialii factori declanșatori ai puseelor de acnee rozacee (căldură excesivă, alcool, alimente picante, expunerea necontrolată la ultraviolete);
• utilizarea zilnică a fotoprotecției, indiferent de sezon;
• evitarea aplicării produselor cosmetice care conțin alcool, parfumanți sau coloranți, precum și a celor comedogene, grase;
• continuarea tratamentului de întreținere cu metronidazol, acid azelaic sau ivermectină, deși simptomele au dispărut, conform recomandărilor medicului dermatolog;
• limitarea consumului de alcool, a alimentelor picante;
• adoptarea unor măsuri eficiente de a gestiona stresul zilnic.

Deși acneea rozacee este o afecțiune dermatologică foarte complexă, cu implicații profunde nu doar asupra pacientului, ci și asupra gestionării medicale, afecțiunea poate fi ținută sub control. Managementul său eficient necesită, în schimb, o abordare multidimensională, integrată, bazată pe tratamente personalizate, măsuri riguroase de prevenție a episoadelor de acutizare și, poate cel mai important, implicarea activă a pacientului în controlul și gestionarea bolii.

Bibliografie:

1. Farshchian M, Daveluy S. Rosacea. [Updated 2023 Aug 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557574/;
2. Guertler A, Volsky A, Eijkenboom Q, Fiedler T, French LE, Reinholz M. Dietary Patterns in Acne and Rosacea Patients-A Controlled Study and Comprehensive Analysis. Nutrients. 2023 Oct 17;15(20):4405. doi: 10.3390/nu15204405. PMID: 37892480; PMCID: PMC10609993. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10609993/;
3. Picardo M, Eichenfield LF, Tan J. Acne and Rosacea. Dermatol Ther (Heidelb). 2017 Jan;7(Suppl 1):43-52. doi: 10.1007/s13555-016-0168-8. Epub 2017 Feb 1. PMID: 28150107; PMCID: PMC5289119. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5289119/;
4. Recep Dursun, Munise Daye, Koray Durmaz. Acne and rosacea: What’s new for treatment? Link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/dth.13020;
5. Yalçın Tüzün MD, Ronni Wolf MD, Zekayi Kutlubay MD, Özge Karakuş MD, Burhan Engin MD. Rosacea and rhinophyma. Link: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0738081X13000916?via%3Dihub.