Afecțiunile digestive la adulți și copii, prezentare pe larg

Afecțiunile digestive sunt reprezentate de diverse boli ale tractului gastrointestinal şi ale organelor sale: ficatul, pancreasul şi vezica biliară. Există o serie de criterii de clasificare ale acestor boli, cum ar fi cele funcţionale sau structurale sau în funcţie de organul afectat. În prezent, cea mai utilizată clasificare este ROMA IV care poate fi folosită atât pentru adulţi, cât şi pentru copii. Principalele simptome care pot sugera o afecţiune digestivă sunt constipaţia, diareea, meteorismul, sângerările, greaţa şi vărsăturile, durerea abdominala şi scăderea ponderală.

Afecțiunile digestive, introducere

Unele afecţiuni digestive sunt autolimitate sau dependente de alimentaţie, dar altele sunt severe şi cronice, cu crisc crescut de complicaţii, putând afecta calitatea vieţii pacientului cu nevoia unui tratament pe termen lung şi uneori costisitor. În multe cazuri, afecţiunile digestive pot fi prevenite printr-o dietă sănătoasă, exerciţiu fizic regulat şi evitarea factorilor de risc precum alcoolul, fumatul, preparea incorectă a hranei. Afecţiunile digestive cuprind o paletă largă de manifestări ale diferitelor segmente ale tubului digestiv, de la cavitatea bucală până la nivelul anusului. Ele se pot clasifica în afecţiuni structurale şi afecţiuni funcţionale [1].

Afecțiunile digestive funcționale

În cadrul acestui grup de afecţiuni tractul digestiv nu prezintă anomalii depistate prin metodele clasice de investigaţie, dar funcţionalitatea lui este afectată.

Factori de risc

  • Dieta dezechilibrată – conţinut redus de fibre, consum de lactate în cantităţi mari, alimente bogate în zaharuri sau cu multe condimente (picante);
  • Lipsa exerciţiului fizic;
  • Stresul;
  • Călătoriile frecvente;
  • Administrarea de medicamente cu in conţinut crescut de calciu sau aluminiu, fier, antidepresive, antidiareice sau laxative;
  • Sarcina;
  • Boala hemoroidală.

Exemple de afecţiuni sau manifestări funcţionale

  • Constipaţia cronică;
  • Sindromul de intestin iritabil;
  • Toxiinfecţiile alimentare;
  • Diareea călătorului;
  • Meteorism;
  • Fisuri anale [1,2].

Afecțiunile digestive structurale

Pot fi detectate la examinare anomalii ale tractului digestiv şi se pot asocia anomalii funcționale.

Exemple de afecţiuni structurale

  • Stenoze;
  • Diverticuli;
  • Polipoza colonică;
  • Bolile inflamatorii intestinale;
  • Gastrita şi ulcerul peptic;
  • Neoplasmul colorectal.

Alte boli digestive care afectează organele anexe – afecţiuni hepatice, afecţiuni pancreatice, afecţiuni biliare, hernia hiatală [1].

Afecțiunile digestive la copii

Pot fi, de asemenea, funcţionale sau structurale şi includ o variabilitate de afecţiuni care pot diferi în funcţie de vârsta copilului sau etapa de dezvoltare, unele dintre ele fiind specifice unei anume perioade de dezvoltare a copilului (sugar, copil mic, adolescent).

Afecțiuni digestive funcționale

Se clasifică după criteriile ROMA pentru afecţiuni digestive funcţionale cu diferenţa că sunt organizate după simptomul/simptomele funcţionale şi nu după organul afectat, aşa cum se întâmpla în cazul adultului. Tulburările digestive funcţionale din copilărie cuprind o serie de afecţiuni care sunt dependente de vârstă sau specifice unei anumite perioade a dezvoltării copilului, afecţiuni cronice, simptome recurente care nu pot fi explicate de anomalii organice şi alte afecţiuni similare cu cele prezente la adult şi care se pot declanşa în prezenţa unor anumiţi stimuli externi sau interni [3,4].

Criteriile ROMA IV pentru sugari, copii si adolescenţi

Tulburările funcţionale intestinale ale sugarului şi copilului mic

  • G1 – Regurgitarea;
  • G2 – Ruminaţia;
  • G3 – Sindromul vărsăturilor ciclice;
  • G4 – Colica sugarului;
  • G5 – Diareea funcţională;
  • G6 – Dischinezia sugarului;
  • G7 – Constipaţia funcţională.

Tulburările funcționale intestinale ale copilului mare și adolescentului

  • Greața și vărsăturile funcționale;
  • Sindromul vărsăturilor ciclice;
  • Greața și vărsăturile funcționale;
  • Greața funcțională;
  • Vărsăturile funcționale;
  • Ruminația;
  • Aerofagia.

Durerea abdominală funcțională

  • Dispepsia funcțională;
  • Sindromul de stres postprandial;
  • Sindromul de durere epigastrică;
  • Sindromul intestinului iritabil;
  • Migrena abdominală;
  • Durerea abdominală funcțională.

Tulburările funcționale ale defecației

  • Constipația funcțională;
  • Incontinența fecală fără retenție.

Afecțiunile funcţionale digestive reprezintă cca. 40% din cauzele prezentării la medicul specialist gastroenterolog. În peste 50% dintre cazuri, persoanele afectate preferă să urmeze un tratament empiric sau să consume anumite suplimente alimentare, fără a consulta un medic, de multe ori fără efectul scontat fiind astfel afectate din punct de vedere socio-profesional şi personal. Investigarea, recunoaşterea şi studiul acestor afecţiuni s-au dezvoltat în ultimii 20-30 ani, când au fost încadrate ca afecţiuni de sine stătătoare. Astfel s-a constatat că există câteva legături de tip cauză-efect şi influenţe ale unor factori declanşatori asupra tubului digestiv, cu afectarea funcţionalităţii acestuia. Stressul psiho-emoţional afectează funcţionalitatea tubului digestiv şi totodată duce la apariţia unor simptome digestive, produce modificări la nivel central ale percepţiei durerii şi ale comportamentului individual [5]. Totodată pacienţii cu afecţiuni funcţionale digestive prezintă modificări psihologice, dar evită să le adreseze medicului/psihologului. Pe termen lung este afectată calitatea vieţii individului şi totodată performanţele acestuia.

Clasificarea afecţiunilor funcționale la adult ROMA IV a fost adaptat în 2016

  • A – Afecţiuni esofagiene;
  • B – Afecţiuni gastrointestinale;
  • C – Afecţiuni intestinale;
  • D – Durere abdominala mediată central;
  • E – Afecţiuni ale vezicii biliare şi sfincterului Oddi;
  • F – Afecţiuni ano-rectale;
  • G – Afecţiuni funcţionale digestive ale sugarului şi copilului mic;
  • H – Afecţiuni funcţionale digestive ale copilului şi adolescentului [1,5].

Afecțiunile funcționale digestive frecvente la adult

Constipaţia

  • Afecţiune funcţională caracterizată prin tranzit intestinal încetinit sub 3 scaune/săptămână), scaune complete sau neregulate;
  • Cauze – dieta săracă în fibre, modificări ale rutinei zilnice sau ale dietei;
  • Poate duce la apariţia crampelor abdominale, a scaunelor de consistenţă crescută, fisuri anale sau hemoroizi în urma efortului de eliminare a scaunului;
  • Tratament – dietă bogată în fibre, exerciţiu fizic, uneori utilizare de laxative;
  • Necesită investigaţii suplimentare în cazurile în care apare brusc, fără motiv sau este însoţită de alte simptome, pentru excluderea neoplasmului de colon [7].

Sindromul de colon iritabil

  • Tulburare funcţională digestivă caracterizată prin contracţii anormale ale musculaturii colonului;
  • Cauze – psihologice, alimentare;
  • Manifestări – dureri abdominale, meterosim, flatulenţă, modificări ale consistenţei sau frecvenţei scaunelor, cu alternanţa diareei cu constipaţia;
  • Tratament – reducerea cantităţii de cofeină;
  • Creşterea aportului de fibre;
  • Identificarea factorilor de risc alimentari şi evitarea acestora;
  • Reducerea factorilor de stres sau gestionarea eficientă a acestora
  • Hidratare;
  • Respectarea prescripţiilor medicale şi evitarea automedicaţiei.

Afecțiunile structurale și organice digestive frecvente la adult

Hemoroizii (boala hemoroidală)

  • Dilataţii venoase la nivelul rectuliui şi anusului;
  • Cauze şi factori de risc – sedentarism, obezitate, sarcină, constipaţie cronică;
  • Hemorozi interni – risc crescut de fisuri anale, cu hemoragii secundare; Pe termen lung pot creşte în dimensiuni şi pot prolaba prin orificiul anal. Se evită constipaţia prin dietă, se recomandă exercițiul fizic regulat, tratamentul chirurgical în cazurile complicate cu tromboză hemeoridală sau hemoroizi mari, prolabaţi şi dureroşi;
  • Hemoroizi externi – dilataţii ale venelor din regiunea perianală, cu posibilitatea formării de cheaguri sau hemoragii spontane, tratamentul de elecţie fiind chirurgical [6].

Fisurile anale

  • Cauze – constipaţia, diaree cronică;
  • Fisurile mucoasei anale de la nivelul sfincterului pot duce la hemoragii, stricturi anale, durere intensă declanşată de defecaţie sau chiar permanentă;
  • Tratament – băi de şezut, evitarea tulburărilor de tranzit, antialgice şi tratament chirurgical în anumite situaţii.

Infecţiile perianale

  • Abces perianal, fistulă perianală, chistul pilonidal sau boli cu transmitere sexuală – gonoree, chlamydia, mycoplasma, herpes, sifilis;
  • Tratament – antibiotic+/- chirurgical.

Modificările structurale intestinale

Diverticuloza colonică

  • Prezentă la peste 10% din populaţia peste 40 ani;
  • Cauze – dieta saracă în fibre, constipaţie cu creşterea presiunii la nivelul colonului;
  • Complicaţii – ocluzie intestinală, hemoragie digestivă inferioară.

Bolile inflamatorii intestinale

  • Boala Crohn;
  • Rectocolita ulcero-hemoragică (RCUH);
  • Boala celiacă [6].

Gastritele şi ulcerul peptic

  • Cauze – alimentare, Helicobacter pilory, enterovirusuri;
  • Tratament – dietă, medicamentos (antiacide, inhibitori ai pompei de protoni), chirurgical.

Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori

Afecțiunile digestive funcționale la copil

Regurgitarea

  • Returul involuntar al conţinutului stomacului (alimente sau salivă) în esofag, cavitate bucală şi nas, fără efort de vărsătură;
  • Frecventă în primul an de viaţă;
  • Prognostic – foarte bun;
  • Nu necesită tratament [4].

Vărsăturile ciclice

  • Episoade repetate de vărsături cu durata de ore sau zile, de obicei în acelaşi interval orar, alternând cu perioade complet asimptomatice;
  • Complicaţii – dezechilibre hidroelectrolitice, tahicardie, tulburări de alimentaţie.

Colicile sugarului

  • Definite ca modificări ale comportamentului sugarului în primele luni de viaţă, caracterizate prin episoade de plâns prelungit, inconsolabil;
  • Caracteristice în perioada 0 – 4 luni cu dispariţie ulterioară.

Diareea funcţională

  • Existenţa zilnică a minimum 3-4 scaune neformate, reduse cantitativ, uneori cu alimente nedigerate, în condiţiile unei curbe ponderale satisfăcătoare;
  • Caracteristice perioadei de sugar/copil mic;
  • Remitere spontană în perioada de preşcolar şi şcolar [3,4].

Constipaţia funcţională

  • Defecaţie dureroasă şi cu frecvenţa mai mică de 2 scaune/săptămână asociată cu incontinenţă fecală sau refuzul defecaţiei;
  • Cauze – sociale, de mediu sau psihologice.

Afecțiunile digestive structurale la copii

Unele sunt prezente de la naştere – imperforaţie anală, atrezia de esofag.

Afecţiuni autoimune

Boala celiacă

  • Cauze – intoleranţa la gluten;
  • Diagnosticată după vârsta de 6 luni, când începe diversificarea şi sugarul primeşte alimente care conţin gluten;
  • Simptome – diaree persistentă, malabsorbţie, deficit de creştere sau stagnare staturo-ponderală;
  • Se poate asocia cu alte boli autoimune – diabetul zaharat, tiroidita Hashimoto;
  • Tratament – dieta fără gluten;
  • Complicaţii – limfom intestinal, adenocarcinom, ulceraţii jejunale, malabsorbţie cu scădere ponderală, adinamie, anemie feriprivă, osteopenie.

Intoleranța la gluten: știți care sunt simptomele?

Intoleranţa la lactoză

  • Cauza – deficitul lactazei intestinale;
  • Primară – cantitatea de lactază scade cu vârsta;
  • Secundară – în cadrul afecţiunilor inflamatorii care interesează şi intestinul subțire sau după anumite infecţii de la acest nivel;
  • De dezvoltare – apare de obicei la sugarii prematuri şi se ameliorează cu vârsta;
  • Congenitală – foarte rară, cu deficit complet de lactază încă de la naştere;
  • Cea mai frecventă – intoleranţa la lactoză primară – cu debut în copilărie sau la vârsta adultă;
  • Prevalenţa – 65-70% din populaţia adultă, datorită reducerii progresive a enzimei cu vârsta;
  • Simptome – dureri abdominale, flatulenţă, diaree, balonament, greaţă – care se ameliorează semnificativ după eliminarea lactozei din dietă.

Bolile inflamatorii intestinale

Reprezintă un grup de afecţiuni caracterizate prin inflamaţia cronică a tractului digestiv la diferite niveluri, cu apariţia unor leziuni specifice.

Boala Crohn

  • Afectează mai frecvent intestinul subtire;
  • Inflamaţia este prezentă în toate straturile peretelui intestinal, cu leziuni dispuse în insule înconjurate de zone de mucoasă normală.

Colita ulcerativă

  • Afectează mai frecvent colonul cu punct de plecare la nivelul rectului;
  • Porţiunea afectată a mucoasei este continuă;
  • Inflamaţia afectează doar mucoasa colonului;
  • Simptome – diaree persistentă, durere abdominală, rectoragii sau scaune cu sânge, scădere ponderală, astenie fizică;
  • Cauze – nu sunt complet cunoscute, dar s-a observat că poate exista o predispoziţie genetică în cazul celor cu istoric familial de boli inflamatorii intestinale;
  • Răspuns imun declanşat de factori externi, cu apariţia inflamaţiei intestinale persistente;
  • Epidemiologie – vârsta de debut între 15-35 ani;
  • Sex ratio = 1:1 aproximativ;
  • Mai frecvente în zonele urbane dezvoltate;
  • Tratament – antiinflamator (sulfasalazina, mesalazina, balsalazina), în special pentru colita ulcerativă;
  • Corticosteroizi – pentru perioade scurte de timp în prezenţa unor simptome agresive;
  • Imunomodulatoare – azathioprina, metotrexat – pentru pacienţii care nu au răspuns favorabil la alte tratamente;
  • Tratament biologic – adalimumab, certolizumab pegol, infliximab;
  • Tratament chirurgical – pentru complicaţii în special în cazul pacienţilor cu boala Crohn;
  • Complicaţii – risc de neoplasm de colon de obicei în primii 8-10 ani după diagnosticare, risc de tromboză, colangita sclerozantă în 1-5% din cazuri [6,7].

Prevenția bolilor digestive

Bolile digestive pot fi prevenite sau controlate printr-o serie de măsuri.

Dieta

  • Evitarea alimentelor intens procesate sau acide;
  • Consumul regulat de fructe şi legume, cereale integrale, pentru menţinerea mobilităţii normale a tractului digestiv şi prevenirea balonării sau a constipaţiei;
  • Igiena preparării hranei;
  • Reducerea consumului de alcool şi băuturi carbogazoase.
  • Exerciţiul fizic regulat.
  • Renunţarea la fumat.

Referințe bibliografice:

  1. Yamada T; Alpers DH; et al. (2009). Textbook of gastroenterology (5th ed.). Chichester, West Sussex: Blackwell Pub. pp. 2774–2784;
  2. Nicki R. Colledge; Brian R. Walker; Stuart H. Ralston, eds. (2010). Davidson’s principles and practice of medicine. Illustrated by Robert Britton. (21st ed.). Edinburgh: Churchill Livingstone/Elsevier;
  3. Hyams JS et al. Functional Disorders: Children and Adolescents. Gastroenterology. 2016 Feb 15;
  4. Rasquin A et al. Childhood functional gastrointestinal disorders: child/adolescent. Gastroenterology. 2006;
  5. https://gut.bmj.com/content/45/suppl_2/II60;
  6. https://my.clevelandclinic.org/health/articles/7040-gastrointestinal-diseases;
  7. https://www.dmu.edu/medterms/digestive-system/digestive-system-diseases.

Cuvinte-cheie: , , , , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.