Anemiile la adulți și copii

Rezumat:

Anemiile se definesc prin scăderea numărului de hematii şi/sau a hemoglobinei, aspect ce conduce la reducerea capacității de a transporta fierul. Acestea reprezintă fie afecțiuni de sine stătătoare, fie sunt secundare altor boli. Se numără printre cele mai frecvente afecțiuni la nivel global, cu o prevalență de cca. 4-8% în cadrul populației adulte, cu variații mai mari la copii (necesar nutrițional crescut în primii ani de viață). Clasificarea anemiilor este variată, în funcție de mecanismul de producere, indicii eritrocitari, în funcție de sex, etnie, comorbidități sau factori de risc. Cel mai frecvent se utilizează clasificarea în funcție de indicii eritrocitari – microcitară, normocitară, macrocitară, cu utilizarea de teste suplimentare pentru elucidarea etiologiei. Tratamentul se individualizează pe grupe de vârstă în funcție de necesarul de fier sau factorii de risc prezenți.

Cuvinte-cheie: anemii, hematii, hemoglobină

Abstract:

Anemia is represented by lower red blood cell number/lower hemoglobin levels that can lead to a diminished oxygen transport capacity. Anemias can be unique diseases or secondary to other diseases. They have a prevalence of 4-8% in general adult population, but these values can be different in children (due to specific nutritional needs and depending on the age of tha patient). The classification can be done taking into consideration various parameters like the production mechanism, specific red blood cells indicators, age, sex, ethnic groups, other diseases or risk factors. Usually, the most frequent classification model depends on the red blood cells indicators – microcytic, normocytic, macrocytic, with the help of supplementary blood tests for diagnosis. The treatment is specific, depending on the risk factors, appearance mechanism, age, iron deficiency.

Keywords: anemia, red blood cells, hemoglobin

Cuprins

Definiție

Cauzele anemiilor

Anemia aparentă

Anemia la copii

Tratament

Anemia la adulți

Diagnostic

Bibliografie

Definiție

Anemia reprezintă scăderea numărului total de hematii, a hemoglobinei sau o scădere a capacității de a transporta oxigenul.

Clasificarea în funcție de mecanismul de apariție:

  • anemie hemoragică;
  • anemie prin producție medulară scăzută;
  • anemie hemolitică.

Clasificarea morfologică:

  • se apreciază mărimea, forma şi gradul de încărcare cu hemoglobină;
  • anemie normocitară – VEM = 80-94;
  • anemie microcitară – VEM = < 80;
  • anemie macrocitară – VEM = > 94;
  • anemie hipocromă – HEM = < 27 pg;
  • anemie normocromă – HEM = 30-34 pg.

Clasificarea funcțională:

  • se ține cont de producția eritrocitară la nivelul măduvei osoase (reticulocitoza);
  • anemie regenerativă – cu indice de producție reticulocitară > 3, apare prin mecanism periferic de obicei;
  • anemie hiporegenerativă sau aregenerativă – cu indice de producție reticulocitară < 2, apare prin mecanism central.

Producția eritrocitară poate fi evaluată prin corelarea reticulocitozei cu raportul granulo-eritroblastic medular.

Clasificarea după severitate:

  • anemie uşoară – Hb = 9-11 mg/dl;
  • anemie medie – Hb = 7-9 mg/dl;
  • anemie severă – Hb = < 6-7 mg/dl.

Incidență:

  • afectează cca. 1/3 din populație;
  • este mai frecventă la femei decât la bărbați;
  • pe grupe de vârstă – mai frecventă la copii, gravide şi vâstnici.

Durerile de dinți la copii

Cauzele anemiilor

Producție deficitară:

  • aplazie medulară;
  • anemie aplastică – afectează toate liniile celulare medulare (ex. anemia Fanconi);
  • insuficiența renală cronică – cu afectarea producției de eritropoietină;
  • disfuncții endocrine.

Afectarea proliferării și maturării eritroblaştilor:

  • anemie megaloblastică;
  • anemie feriprivă;
  • talasemii;
  • anemii congenitale;
  • anemia la prematuri, în inflamațiile cronice.

Distrucția celulară crescută (anemiile hemolitice):

  • anomalii intracorpusculare – sferocitoza ereditară, deficite enzimatice (piruvatkinaza, G6PDH), hemoglobinopatii;
  • anomalii extracorpusculare – autoimune (anemie hemolitică prin aglutinare la rece), posttransfuzional, incompatibilitate Rh;
  • traumatisme celulare – în microangiopatii, coagulare intravasculară diseminată, parazitoze (malarie), chirurgie cardiacă, hemodializă.

Anemii prin pierderea de sȃnge:

  • posttraumatică, postoperatorie;
  • anemiile din hemoragiile digestive – apar lent, progresiv şi sunt bine tolerate;
  • de cauză ginecologică – metroragii, menoragii abundente, post-partum;
  • în parazitoze intestinale.

Anemia aparentă

Este o falsă anemie care apare în situații de hipervolemie, cȃnd supraîncărcarea volumului circulant duce la apariția unei scăderi a concentrației hemoglobinei. Cauzele posibile pot fi: exces de sare sau aport crescut lichidian cu retenție intravasculară, sau în sarcină (anemie prin hemodiluție).

Anemia la copii

Spre deosebire de adulți, la copii există o variație a valorilor hematocritului şi hemoglobinei în diferite etape de vȃrstă.

Intervalul 0-3 luni:

  • cea mai comuna cauză de anemie este fiziologică, prin scăderea abruptă a eritropoiezei după naştere;
  • valorile normale ale Hb sunt > 14 mg/dl, imediat post-partum şi scad pȃnă la 11 g/dl după prima lună;
  • în primele 3 luni de viață definim ca anemie – valori ale Hb < 13-13,5 mg/dl imediat post-partum sau Hb < 9 mg/dl după prima lună, asociate cu semne clinice – icter prelungit, urine hipercrome, iritabilitate, inapetență;
  • cauzele anemiei la nou-născuți: incompatibilitatea de Rh sau de grup sangvin, infecțiile congenitale, anemiile congenitale (deficit de G6PDH, sferocitoză ereditară, talasemie), hemoragii – naşteri laborioase, utilizarea de metode adjuvante cu apariția hematoamelor, abruptio placentae [5].

Intervalul 3-6 luni:

  • anemia care apare în acest interval de vârstă poate avea cel mai adesea drept cauze hemoglobinopatiile congenitale; de asemenea, în acest interval se diagnostichează frecvent aplazii medulare congenitale.

Intervalul > 1 an şi adolescenți:

  • cea mai frecventă cauză de anemie este deficitul de fier;
  • se recomandă screeningul deficitar de fier la toți copiii > 9 luni;
  • profilaxia deficitului de fier la categoriile cu risc: prematuri, deficiențe alimentare, comorbidități. Doza necesară este de 1 mg/kg corp/zi [4].

Odată cu vârsta poate apărea o variație a frecvenței în funcție de sex, astfel încât în perioada pubertății creşte frecvența la fete din cauza pierderii de sȃnge menstrual. Din punct de vedere al anemiilor congenitale, există variații în funcție de istoricul rasial: talasemiile sunt mai frecvente la rasa mediteraneeană sau asiatică; deficitul de G6PDH este mai frecvent la populațiile din Grecia, Filipine, la evrei sau rasa neagră.

Factori de risc:

  • prematuritatea;
  • alimentația deficitară;
  • bolile cronice inflamatorii – hipotiroidism, boala celiacă, deficite enzimatice;
  • mame consumatoare de droguri;
  • anemii congenitale – microsferocitoza, talasemie;
  • deficitul de G6PDH – este mai frecvent la băieți;
  • infecții – în special în cazul prezenței unor deficite enzimatice, şi pot produce anemii hemolitice sau aplazie medulară.

În majoritatea cazurilor, simptomatologia este frustă; în funcție de etiologie pot apărea paloarea și icterul. De asemenea, pot să apară somnolența sau adinamia, iritabilitatea, scăderea capacității de efort, palpitațiile, tahipneea, glosita, încetinirea creşterii, sângerări în scaun.

Teste de laborator:

  • hemoleucograma completă – se utilizează nivelurile Hb, Ht, VEM pentru aprecierea gravității şi a riscului de anemie;
  • feritina – este un indicator al depozitelor de fier;
  • sideremia;
  • numărul de reticulocite – normal sau scăzut în cazurile de afectare medulară;
  • transferina – indicator al anemiei feriprive;

Alte teste suplimentare pentru determinarea etiologiei:

  • coagulograma;
  • hemoragii oculte în scaun;
  • electroforeza Hb – pentru diagnosticul hemoglobinopatiilor;
  • bilirubina;
  • testele hepatice [4,5].

După obiectivarea clinică și biologică, se trece la diagnosticul etiologic.

Test Anemie feriprivă Inflamație Talasemie Anemia sideroblastică
Frotiu Hipo, micro Norm, hipo, micro Micro, hipo, țintă Variabil
Sideremie < 30 < 50 N sau ↑ N sau ↑
CTLF mcg/dl > 360 < 300 N N
Saturație < 10% 10-20% 30-80% 30-80%
Feritină < 15 30-200 50-300 50-300
Hemoglobină N N Anormală N

Frotiul de sânge periferic:

  • este util pentru depistarea anomaliilor morfologice ale hematiilor sau anomaliilor asociate unor boli cronice ereditare;
  • microsferocite – în sferocitoza ereditară;
  • poikilocitoza – anemie feriprivă, talasemii;
  • celule „în semn de tras la țintă”;
  • corpi Heinz intracelulari – deficit de G6PDH;
  • neutrofile multisegmentate – deficit de B12 sau acid folic;
  • prezența de leucocite imature în număr mare – suspiciune de afectare medulară în leucemii sau limfoame.

Examenul clinic:

  • paloare;
  • icter;
  • hepatomegalie;
  • splenomegalie.

Provocările vaccinurilor nazale

Cuvinte-cheie: , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.



Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Politica de confidentialitate