Cogniția, starea de spirit la menopauză și sănătatea ovarelor

Tranziția la menopauză este un eveniment fiziologic normal, ce afectează femeile din punct de vedere mintal, fizic, emoțional, spiritual. Menopauza este un proces neuro-endocrinologic, o stare de tranziție a reproducerii, dar și o tranziție neurologică, dovadă fiind faptul că multe simptome ale menopauzei sunt de natură neurologică (tulburările de cogniție, schimbările de dispoziție, uitarea, ceața cerebrală, bufeurile, perturbările de somn). Aceste simptome debutează la nivelul creierului, nu în ovare. Sănătatea ovarelor este legată de cea a creierului și viceversa. Datele științifice arată că tulburările cognitive și modificările stării de spirit, care însoțesc oscilațiile hormonale feminine din timpul tranziției la menopauză, sunt temporare, reducându-se odată cu trecerea timpului, în perioada de postmenopauză, când variațiile hormonale devin mai stabile.

Introducere

În vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la menopauză și etapele ei, precum și pentru a sprijini opțiunile de îmbunătățire a sănătății și bunăstării femeilor de vârstă mijlocie și nu numai, Societatea Internațională de Menopauză organizează anual, pe data de 18 octombrie, Ziua Mondială a Menopauzei. Tema Zilei Mondiale a Menopauzei din 2022 a fost: ,,Funcția cognitivă și starea de spirit din menopauză”. De asemenea, Federația Mondială pentru Sănătatea Mintală sărbătorește anual, pe data de 10 octombrie, Ziua Mondială a Sănătății Mintale, subiectul central al anului 2022 fiind ,,Sănătatea mintală pentru toți. Mai multe investiții – Acces mai larg”. Scopul organizatorilor acestor evenimente mondiale este de a face mai cunoscute peste tot în lume problemele de sănătate mintală și nevoia investițiilor, studiilor și educației medicale în acest sens.

Menopauza naturală apare între 45 și 55 de ani pentru femeile din întreaga lume, confirmă studiile făcute de OMS [1]. Grupul științific al OMS pentru cercetarea menopauzei (1981) definește perimenopauza ca fiind perioada imediat anterioară menopauzei, când își au debutul modificările endocrinologice, biologice și clinice ale apropierii menopauzei. Menopauza reprezintă încetarea permanentă a menstruației, ca rezultat al pierderii activității foliculare ovariene (la 12 luni după ultima menstruație), iar postmenopauza este perioada următoare celor 12 luni de amenoree spontană [2]. Din diverse cauze, unele femei experimentează mai devreme în viață aceste etape (din cauza anumitor tipuri de intervenții chirurgicale, tratamente sau din motive genetice).

Atât perimenopauza, cât și menopauza se pot manifesta cu simptome de schimbări de dispoziție și ceață cerebrală, lipsă de concentrare, anxietate, bufeuri, depresie. Este posibil ca aceste simptome să persiste timp de câțiva ani, înainte ca menstruația să se oprească complet, ceea ce poate avea un impact mare asupra calității vieții, a relațiilor interumane, precum și asupra performanței de la locul de muncă. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la simptomele mintale ale perimenopauzei și menopauzei este, prin urmare, vitală.

Funcția cognitivă și ceața cerebrală la menopauză

Cogniția este definită ca „toate formele de cunoaștere și conștientizare, cum ar fi perceperea, conceperea, amintirea, raționamentul, judecata, imaginarea și rezolvarea problemelor” [3].

Tulburările funcției cognitive sunt frecvente la femeile de vârstă mijlocie și sunt asociate cu scăderea calității vieții. Plângerile cognitive ale femeilor aflate în perioada de tranziție la menopauză sunt validate și documentate. Studiile de bază și clinice arată un rol al estradiolului în medierea modificărilor cognitive legate de menopauză. Cel mai adesea, pacientele acuză dificultăți în a-și aminti cuvintele și numerele, dificultăți de concentrare (distractivitate mai accentuată), uitarea anumitor programări, respectiv întâlniri și evenimente [3].

Ceața cerebrală din menopauză și etapele ei sunt reprezentate de tabloul de simptome cognitive experimentate de femei în preajma menopauzei, care se manifestă cel mai frecvent prin dificultăți de memorie, atenție, implicând dificultăți de reamintire a anumitor nume, cuvinte, povești, poezii, numere, dificultăți de concentrare, uitarea intențiilor (motivul pentru care se intră într-o anumită încăpere), dificultate de a comuta între sarcini [3].

Mai mulți factori influențează apariția ceții cerebrale din etapele menopauzei: procesele fiziologice (reducerea cantității de oxigen ce ajunge la neuroni, din cauza încetinirii treptate a circulației sangvine pe parcursul procesului de îmbătrânire), modificările hormonale (schimbarea dinamicii hormonale feminine, prin reducerea nivelurilor de progesteron și estrogen). Fiind parte integrantă a transmisiei interne a semnalelor creierului, organismul reacționează la modificările conținutului de estrogen din sânge, cu o scădere a puterii creierului, carență de nutrienți (studiile au evidențiat că deficiența unor vitamine – A, B12, D, E și a anumitor antioxidanți reduce performanța creierului), factori ai stilului de viață (oboseala, surmenajul, lipsa de somn, depresia, stresul cronic, sindromul cuibului gol, dificultățile din viața de cuplu, sprijinirea copiilor adulți, îngrijirea părinților în vârstă, probleme la locul de muncă – tensiunea emoțională rezultată din aceste situații afectează negativ performanța mintală) [4].

În cazul unor femei, capacitatea de a procesa informații și de a rezolva probleme pare să se deterioreze peste noapte. Femeile se pot simți neîndemânatice în viața de zi cu zi, în ceea ce privește condusul mașinii, orientarea, efectuarea anumitor comisioane, uitarea anumitor cuvinte și expresii uzuale [5]. Severitatea acestor simptome diferă considerabil de la o femeie la alta și cel mai adesea se află într-un interval ușor [3]. Vestea bună este că asemenea majorității simptomelor menopauzei, și ceața cerebrală este temporară și există anumite măsuri benefice pentru reducerea efectelor ei deranjante.

Specialiștii menționează și existența anumitor semne de avertizare (neglijarea igienei personale, incapacitatea înțelegerii sau urmăririi anumitor instrucțiuni, dificultăți în desfășurarea activităților zilnice de bază, rătăcirea în locuri cunoscute, uitarea cuvintelor, repetarea întrebărilor sau răspunsurilor de mai multe ori) nu este de neglijat, consultarea unui medic fiind absolut necesară [4].

În urma unei analize transversale realizate pe o cohortă de femei aflată în timpul tranziției la menopauză (N = 230), 62% dintre acestea au raportat probleme cognitive subiective: dificultate în regăsirea cuvintelor sau numerelor, uitarea scopului unei acțiuni (intrarea într-o cameră, neștiind de ce), pierderea firului gândirii și trecerea cu vedere a întâlnirilor sau anumitor evenimente [6].

În cazul studiilor clinice transversale, la testele cognitive ale femeilor aflate la pre-, peri- și postmenopauză s-au evidențiat scoruri în limitele normale. Dificultăți cognitive mai subiective s-au constatat în cazul grupurilor de femei aflate în perimenopauză, comparativ cu cele în pre-, respectiv postmenopauză. Rezultate mai scăzute ale testelor obiective la doamnele aflate în peri-menopauză au fost corelate cu dificultăți cognitive subiective: cele care au semnalat uitare frecventă au prezentat scoruri mai mici (dar încă în limite normale) la nivelul atenției [6].

Într-o cohortă longitudinală mare (N ≈ 2000), s-a subliniat scăderea temporară a vitezei de procesare cognitivă, codificare verbală (reamintire imediată a paragrafelor) și memorie episodică verbală (reamintirea întârziată a paragrafelor) în timpul perimenopauzei, cu soluționare până în perioada de postmenopauză. Cercetătorii au remarcat o legătură independentă cu o performanță cognitivă mai slabă în timpul tranziției la menopauză în cazul bufeurilor măsurate în mod obiectiv, anxietății mai mari, simptomelor depresive subclinice și depresiei clinice [6].

Pentru a înțelege ce domenii cognitive sunt afectate în tranziția la menopauză, este necesară efectuarea unor studii longitudinale neuropsihologice, într-o cohortă mare de femei, începând din perioada de premenopauză și până la postmenopauză [3]. Plângerile cognitive ale pacientelor aflate în perioada de tranziție la menopauză au fost validate de studii științifice. Frecvent prezente sunt dificultățile de învățare și memoria verbală, mai ales în perioada perimenopauzei, când ciclurile menstruale devin neregulate sau absente perioade mai lungi. Doar aproximativ 11 – 13% dintre femei prezintă o afectare cognitivă semnificativă din punct de vedere clinic, chiar dacă simptomele sunt deranjante pentru majoritatea femeilor. Simptomele cognitive debutează în perimenopauză și se normalizează de obicei în postmenopauză. În principiu, modificările cognitive din perioada de tranziție la menopauză sugerează o etiologie legată de modificările hormonilor steroizi sexuali și de apariția simptomelor menopauzei, și nu de o fază incipientă a unei demențe, reducând astfel  îngrijorarea femeilor că dificultățile lor cognitive sunt semnul unei tulburări cognitive iminente, precum boala Alzheimer [3].

Cogniția și influențele anumitor factori legați de menopauză 

În urma mai multor studii longitudinale s-a observat faptul că scăderea nivelului de estradiol (E2) poate contribui la modificările memoriei verbale și ale memoriei de lucru. De asemenea, prin măsurarea obiectivă (cu dispozitive portabile) a simptomelor menopauzei, s-a remarcat contribuția acestora la dificultăți de memorie în cazul doamnelor de vârstă mijlocie. Studiile au evidențiat și faptul că problemele de memorie, care persistă atunci când se controlează dificultățile de somn autoraportate, sunt puternic legate de frecvente simptome vasomotorii, prezente în etapele menopauzei. Problemele cognitive la menopauză sunt strâns legate de starea de spirit scăzută, precum și de dificultățile de somn, subliniază cercetările. În mod asemănător, manifestările de anxietate și depresie au fost asociate cu tulburările cognitive în etapele menopauzei, fără a elucida încă dacă tratarea acestora poate determina revenirea memoriei [3].

Între anii 2015 și 2020, la Weill Cornell Medicine (WMC) și NYU School of Medicine, s-a realizat un studiu non-randomizat, fără tratament. S-au înrolat bărbați sănătoși și participanți de sex feminin, normali din punct de vedere cognitiv, cu vârste cuprinse între 40 și 65 de ani, în diferite stadii de menopauză [7]. În urma acestui studiu multimodal de neuroimagistică, dr. Lisa Mosconi, director al Women’s Brain Initiative/Departamentul de Neurologie, profesor asociat Neuroștiințe – Neurologie și Radiologie, și director asociat al Clinicii de Prevenire a Alzheimerului/Departamentul de Neurologie al Colegiului Medical Weill Cornell, New York, afirmă că multe dintre simptomele menopauzei (bufeuri, transpirații nocturne, insomnie, pierderi de memorie, depresie, anxietate) nu sunt cauzate direct de ovare, ci sunt simptome neurologice, doar că până mai recent nu s-a gândit nimeni la ele ca atare [8]. După cum se știe, hormonii joacă un rol important în funcționarea creierului. Modul în care creierul îmbătrânește este, în mare parte, dependent de sănătatea sistemului reproducător al femeilor. Dr. Lisa Mosconi subliniază faptul că această conexiune a fost trecută cu vederea în mod sistematic de zeci de ani. Creierul este conectat la sistemele de reproducere prin axa hipotalamo-hipofizo-gonadică (axa HPG), printr-un mecanism de control important, implicat în principal în dezvoltarea și reglarea sistemului reproducător, sistemului imunitar, în procesul de îmbătrânire. Ca și în cazul altor axe legate de hipotalamus și hipofiză, reglarea se face prin feedback negativ. Hipotalamusul are rol în reglarea temperaturii corpului, dar și în producerea de hormoni (estrogen și progesteron). La femei, axa HPG este implicată în principal în reglarea ciclului menstrual și ovarian [8]. Cantitatea de hormoni estrogeni începe să se reducă la vârsta mijlocie, în perioada de tranziție la menopauză, nefiind lipsită de simptome. În această etapă a vieții, femeile acuză bufeuri (cel mai frecvent simptom al menopauzei),  transpirații nocturne, depresie, anxietate, foarte frecvent: ceață cerebrală și pierderi de memorie. Dr. Lisa Mosconi susține că aceste simptome nu încep în ovare, ci în creier.

Sănătatea ovarelor este legată de sănătatea creierului și invers, accentuează omul de știință, dr. Lisa Mosconi. Estrogenii nu au rol numai în reproducere, ci și în buna funcționare a creierului. Când nivelul de estrogen scade, hipotalamusul nu este activat în mod corespunzător; ca urmare, temperatura corpului nu va putea fi reglată corect (așa se explică apariția bufeurilor). Problemele de somn/trezire își fac apariția când trunchiul cerebral nu este activat corect de estrogen, ca urmare a cantității reduse a acestuia. Schimbările de dispoziție și tulburările de memorie devin prezente probabil în momentul în care nivelul de estrogen se reduce în centrul emoțional al creierului, în amigdală [8].

Studiul de neuroimagistică efectuat indică diferențe substanțiale în structura creierului, conectivitatea și metabolismul energetic în etapele menopauzei (premenopauză, perimenopauză și postmenopauză). Determinările prin comparație cu bărbații de vârstă egală au concluzionat că aceste efecte au implicat regiuni ale creierului care deservesc procese cognitive de ordin superior, fiind specifice mai degrabă îmbătrânirii endocrine la menopauză, decât îmbătrânirii cronologice [7]. După cum evidențiază cercetările, simptomele din toate etapele menopauzei sunt foarte probabil cauzate de schimbările energetice din interiorul creierului. Rol cheie în producerea de energie în creier are estradiolul. La nivel celular, estrogenul împinge literalmente neuronii să ardă glucoza pentru a produce energie. În urma scăderii cantității de estradiol, neuronii încep să îmbătrânească mai repede. Înainte de menopauză, femeile prezintă o bună energie a creierului, care începe să scadă treptat pe măsură ce procesul de tranziție la menopauză înaintează. Pe parcursul cercetărilor sale, dr. Lisa Mosconi a constatat că acest aspect se întâmplă independent de vârsta femeilor (indiferent dacă femeile aveau 40, 50 sau 60 de ani), cel mai important aspect fiind faptul că femeile se aflau în perioada de menopauză [8]. Dr. Lisa Mosconi consideră că este deosebit de important ca femeile să acorde o atenție aparte sănătății hormonale, deoarece aceasta are efecte foarte puternice asupra bunei funcționări a creierului [8].

Cercetătorii au menționat faptul că după menopauză, biomarkerii creierului s-au stabilizat în mare măsură, iar în regiuni cheie ale creierului pentru îmbătrânirea cognitivă, volumul materiei cenușii a fost recuperat. Păstrarea performanței cognitive postmenopauză, prin presupuse procese compensatorii adaptative, a fost corelată cu recuperarea volumul materiei cenușii și producția de ATP în mitocondriile cerebrale in vivo [7].

La femeile aflate în perimenopauză și postmenopauză, purtătoare ale genotipului apolipoproteinei E-4 (APOE-4), factorul de risc genetic major pentru boala Alzheimer cu debut tardiv, depunerea de amiloid β s-a dovedit mai pronunțată, comparativ cu genotipul masculin potrivit [7].

,,Datele studiului arată că menopauza umană este o tranziție neurologică dinamică, ce are un impact semnificativ asupra structurii creierului, a conectivității și a profilului metabolic, în timpul îmbătrânirii endocrine a creierului feminin” afirmă dr. Lisa Mosconi [7].

Terapia de substituție hormonală și cogniția în etapele menopauzei

Ca urmare a faptului că nu există studii clinice randomizate pentru medicația de substituție hormonală sau despre contraceptivele orale asupra cogniției la femeile în perimenopauză și nici asupra cogniției la femeile cu simptome vasomotorii moderate până la severe, efectul medicației de substituție hormonală în aceste două situații este necunoscut [3].

În cadrul mai multor studii clinice mari, s-a studiat efectul medicației de substituție hormonală  asupra cogniției la femeile aflate în postmenopauză timpurie și târzie, observându-se efecte neutre asupra cogniției în cazul femeilor aflate în postmenopauză timpurie [3].

În cazul femeilor aflate la menopauză chirurgicală, cercetările au arătat beneficiile aduse memoriei de terapia cu estrogeni, însă în cazul femeilor în vârstă, efectele estrogenilor asupra cogniției s-au dovedit a fi neutre [3].

Ghidurile curente nu recomandă utilizarea medicației de substituție hormonală la nicio vârstă, pentru tratarea problemelor cognitive la menopauză sau pentru prevenirea declinului cognitiv sau demenței [3].

Infecția prelungită cu virusul SARS-CoV-2 versus ceață cerebrală, probleme de memorie și concentrare la menopauză

Simptomele menopauzei și ale infecției prelungite cu virusul SARS-CoV-2 sunt atât de asemănătoare, încât pot duce la stabilirea unui diagnostic greșit. Dificultăți cognitive persistente sunt observate atât în etapele menopauzei, cât și în urma infecției cu virusul SARS-CoV-2. Infecția prelungită cu virusul SARS-CoV-2 prezintă ca simptome frecvente dificultăți de respirație, oboseală/epuizare, tulburări de somn/insomnie, pe lângă care apar transpirații nocturne și dereglarea temperaturii. Vaccinarea și infecția acută cu virusul SARS-CoV-2 determină dereglări ale ciclului menstrual (întrerupere pe termen scurt a funcției hormonilor steroizi sexuali, ceea ce poate determina agravarea simptomelor perimenopauzei și postmenopauzei). În urma unui studiu realizat în Regatul Unit, au fost raportate deficite de memorie și atenție în urma infecției cu virusul SARS-CoV-2, cea mai puternică asociere a infecției fiind cu disfuncția executivă. Cu toate că disfuncția executivă poate fi un simptom al tranziției la menopauză, studiile longitudinale nu arată o schimbare sigură în acel domeniu cognitiv, în această perioadă a vieții feminine. În prezent, nu există date suficiente pentru a se face o distincție între problemele cognitive provocate de menopauză și problemele cognitive cauzate de infecția cu virusul SARS-CoV-2. Disfuncția executivă pare a fi totuși o caracteristică proeminentă a SARS-CoV-2 și nu a menopauzei [3].

Diferențele culturale și etnice

Studiile despre cogniție și menopauză realizate până în prezent s-au axat, în principiu, pe observațiile din societățile occidentale. Există femei care trăiesc altfel, ca urmare a diferențelor etnice și culturale. Dovezile deținute în prezent nu pot fi generalizate la femeile din toate societățile globului. Există numeroși factori care influențează performanța cognitivă de la o cultură la alta: vârsta la menopauză și menopauza chirurgicală, severitatea simptomelor menopauzei, nivelul de educație, nutriția, trauma copilăriei timpurii, sănătatea mintală, sănătatea fizică, evenimentele stresante din viață [3]. Intervenții în stilul de viață, axate pe sănătatea cardiometabolică, dietă, relațiile sociale și activitatea fizică, pot constitui o orientare din partea specialiștilor medicali în cazul femeilor care trăiesc în țările cu venituri mici și medii (LMIC) [3].

Factori de risc modificabili, ce influențează funcția cognitivă și starea de spirit în perioada de tranziție la menopauză

Există o serie de factori de risc, care cu puțină voință, pot fi modificați în favoarea îmbunătățirii sănătății cognitive și a dispoziției din etapele menopauzei. În acest sens, utilitate deosebită prezintă consilierea pacientelor de către specialiști cu privire la importanța gestionării greutății corporale și a exercițiilor fizice (pentru a reduce riscul de demență), evaluarea periodică și tratarea hipertensiunii arteriale (menținând-o pe cât posibil la un nivel de 120/80 mmHg, pentru a optimiza sănătatea creierului), controlul dislipidemiei și diabetului, tratarea deficiențelor de auz, a depresiei (menținerea angajamentelor sociale, îndeosebi dacă se cunosc antecedente de depresie), evitarea consumului excesiv de alcool și a fumatului, pentru a optimiza sănătatea creierului. Încurajarea doamnelor aflate în etapa de schimbare a vieții, în efectuarea anumitor regimuri de exerciții fizice (îndeosebi activitate fizică aerobă de intensitate moderată), cel puțin 150 de minute pe săptămână, poate fi un plus important adus sănătății mintale și stării de spirit feminine [3].

Recomandări generale pentru optimizarea sănătății mintale feminine din menopauză

În urma cercetărilor făcute asupra creierului feminin, dr. Lisa Mosconi consideră că simptomele pe care le prezintă femeile în toate etapele menopauzei ar putea fi evitate prin anumite măsuri de precauție, adoptând un stil de viață benefic, iar în caz de nevoie, prin administrarea anumitor remedii naturale sau medicamente. Cercetătoarea este de părere că societatea este absolut nepregătită pentru a confrunta provocările perioadei de schimbare a vieții, specialiștii medicali fiind insuficient pregătiți pentru a ajuta cu adevărat femeile și cuplurile aflate în perioada de tranziție [8].

Antrenarea permanentă a creierului

Stimularea abilităților mintale are o importanță vitală pentru optimizarea sănătății feminine din menopauză. Dacă se neglijează antrenarea permanentă a creierului, asemenea mușchilor, performanța acestuia va avea de suferit și va scădea treptat. Se recomandă încorporarea în activitățile zilnice a unor stimuli ce provoacă creierul (învățarea unei limbi străine, a anumitor pași de dans, rezolvarea puzzle-urilor, cititul), și executarea lor în mod regulat, în așa fel încât să devină obiceiuri plăcute și utile [9].

Ceața cerebrală poate fi gestionată deschizând terenuri noi prin îmbunătățirea neuroplasticității, cu ajutorul exercițiilor pentru creier, cum ar fi scrabble, șah, cântat, puzzle [5]. Aceste forme de activitate ajută și mai mult în compania prietenilor.

Importanța exercițiilor fizice nu este de neglijat! Exercițiile fizice stimulează creierul, pot provoca formarea de noi celule nervoase și vase de sânge în creier și ajută la creșterea producției de substanțe chimice, care promovează regenerarea neuronilor. De asemenea, prin practicarea exercițiilor fizice se îmbunătățește indirect starea de spirit și calitatea somnului, se reduce stresul și anxietatea [9].

Nenumărate avantaje prezintă antrenamentul cu intervale de mare intensitate (HIIT): durează doar 10 – 15 minute pe zi, stimulează arderile, pierderile de grăsime, crește performanța hipocampului (centrul creierului pentru memoria verbală și învățare), scade nivelul de cortizol (hormonul stresului) și eliberează endorfine (hormonii bucuriei), favorizând echilibrul mintal și crescând performanța mentală [9].

Alimentația

O dietă bogată în alimente care conțin estrogeni sub formă de fitoestrogeni (semințe de in, semințe de susan, caise uscate, leguminoase, anumite fructe, ciocolată neagră), având acțiune de estrogeni blânzi în corp, susține sănătatea cognitivă și buna dispoziție a femeilor. Femeile care urmează această dietă au un risc mult mai mic de declin cognitiv, depresie, boli de inimă, accident vascular cerebral, cancer, de asemenea și mai puține bufeuri [8].

Pentru buna funcționare a creierului, este recomandată ingerarea zilnică de alimente cu nutrienți benefici îmbunătățirii performanțelor mintale, precum:

  • nuci – susțin funcția creierului prin prezența proteinelor, vitaminelor și mineralelor, cresc activitatea neurotransmițătorilor datorită acidului alfa-linolenic (ALA), îmbunătățind abilitățile cognitive, iar serotonina din nuci îmbunătățește starea de spirit;
  • broccoli – ajută la dezvoltarea unor noi neuroni, datorită conținutului de colină, contribuie la îmbunătățirea memoriei prin vitamina K și la utilizarea optimă a energiei prin conținutul de vitamina B, în timp ce vitamina E intervine în prevenirea deteriorării mintale, iar β-carotenul stimulează memoria;
  • pește (somonul, heringul, macroul și sardinele) – conținutul de acizi grași Omega-3 joacă un rol remarcabil în protejarea și hrănirea membranelor celulelor nervoase și ale neuronilor, conținutul ridicat de proteine contribuie la menținerea unei bune dispoziții și stimulează producția de serotonină și dopamină, iar vitamina B12 are un efect benefic asupra sistemului nervos;
  • roșii – datorită licopenului, antioxidant care neutralizează radicalii liberi, reduc riscul dezvoltării unui accident vascular cerebral, reduc stresul și protejează nervii prin prezența triptofanului;
  • afine – prin intermediul flavonoidelor cu acțiune antioxidantă, protejează neuronii de deteriorare, îmbunătățesc memoria și procesele de învățare;
  • spanac – potasiul prezent în spanac ajută la îmbunătățirea gândirii și a memoriei, antioxidanții protejează celulele creierului, iar ca sursă bogată de fier, este esențial pentru conținutul de hemoglobină din sânge. Spanacul conține nutrienți esențiali, precum magneziu, acid folic, vitamina E și vitamina K, care contribuie la protecția nervilor și la menținerea funcțiilor cognitive sănătoase;
  • turmenic – cunoscut ca antidepresiv natural, datorită conținutului ridicat de antioxidanți contribuie la funcționarea sănătoasă a creierului, curcumina din turmenic intervenind în procesul de creare a unor noi nervi și prevenind moartea celulelor creierului, reducând astfel riscul de a dezvolta boala Alzheimer;
  • ciocolată neagră – feniletilamina și triptofanul din compoziție au efect de îmbunătățire a stării de spirit și de menținere a funcțiilor cognitive, cofeina conținută joacă un rol important în menținerea vigilenței mintale, flavonoidele stimulează circulația sângelui în creier, iar magneziul are acțiune de calmare a stresului. Ciocolata neagră mărește și producția de endorfine în organism, susține memoria pe termen scurt, prelungește durata de viață a celulelor creierului și ajută la prevenirea declinului mintal la bătrânețe [10].

Hidratarea corespunzătoare

Creierul uman este format în proporție relativ mare (75%) din apă. În cazul în care nu se acordă o atenție cuvenită hidratării normale, în creier se pot acumula toxine cu efecte dăunătoare asupra funcțiilor cognitive. Din cauza scăderii nivelului de hormoni estrogeni și progesteron (cu rol în reglarea fluidelor din organism), în timpul menopauzei, deshidratarea își face apariția destul de frecvent. Din acest motiv, specialiștii recomandă consumul zilnic a cel puțin a 1,5 până la 2 litri de lichide pe zi, de preferat apă plată. Eficiență bună prezintă și consumul de ceai verde – optimizează funcțiile cognitive ale creierului și prezintă efect revigorant mai îndelungat decât cel al cafelei (datorită absorbției mai lente a cofeinei) [9].

Somnul de calitate

O necesitate deosebit de însemnată în viața fiecărui om este somnul. În vederea îmbunătățirii sănătății mintale feminine din menopauză, un somn de calitate se poate obține prin combinarea mai multor metode: timp petrecut în aer curat, dietă corectă, sănătoasă, exerciții fizice regulate, respectarea igienei somnului. Un somn bun contribuie la regenerarea tuturor celulelor corpului, îmbunătățește concentrarea și alte funcții ale creierului, funcția sistemului imunitar și starea de spirit [9].

Combaterea stresului

Reducerea stresului este cu adevărat importantă deoarece ajută la buna funcționare a creierului. ,,Stresul poate fura literalmente estrogenii” afirmă dr. Lisa Mosconi. Cortizolul (principalul hormon de stres) funcționează în echilibru cu estrogenii. În momentul creșterii nivelului de cortizol,  nivelul estrogenilor scade, iar la reducerea cortizolului, estrogenii cresc din nou [8].

În timpul etapelor menopauzei, viața femeilor este adesea afectată de stări de anxietate (gânduri, întrebări, griji pentru toată lumea și pentru orice, anticipând adesea cel mai rău rezultat posibil). În perioada perimenopauzei, de exemplu, chiar și cele mai puțin anxioase femeie se pot trezi din coșmaruri noaptea. Anxietatea provocă îndoieli și neliniște sufletească. Printr-o informare precoce și recunoaștere că anxietatea este un simptom al menopauzei și nimic mai mult, este posibilă o mai bună redobândire a controlul asupra gândurilor. O bună gestionare a anxietății din menopauză și a stării de stres este indicată de specialiști a se face prin respirații profunde și meditație regulată [5].

Grupurile de sprijin, de relaxare pot veni în ajutorul femeilor aflate la menopauză, rezultatele unui studiu efectuat la Universitatea Harvard arătând că femeile care au participat în mod regulat la grupuri de relaxare organizate au experimentat o reducere cu 30% a simptomelor care afectează performanța mintală, precum și o reducere a frecvenței bufeurilor și a depresiei [4].

De comun acord cu medicul curant sau farmacistul, se pot utiliza diferite uleiuri esențiale relaxante, potrivite pentru starea fiecărei paciente în parte, anumite ceaiuri cu acțiune calmantă, suplimente nutritive. Printre plantele medicinale cu acțiune benefică asupra sistemului nervos se numără: lavanda (Lavandula angustifolia), valeriana (Valeriana officinalis), teiul (Tilia cordata), talpa-gâștei (Leonurus cardiaca) și salvia (Salvia officinalis).

Homeopatia, gemoterapia, fitoterapia oferă soluții naturale și non-invazive. În vederea unui tratament benefic, personalizat, consultarea medicului specialist este obligatorie. Pentru ca tratamentul să fie eficient, cu rezultate de lungă durată, schemele terapeutice pot include unul sau mai multe preparate din fiecare categorie și se individualizează pentru fiecare pacientă în parte.

Masajul și băile calde prezintă avantaje în obținerea unei stări de relaxare corespunzătoare.

Recomandarea cea mai importantă a specialiștilor, în ceea ce privește optimizarea sănătății mintale feminine din menopauză, este de a conștientiza că acest proces este temporar, ,,lupta” nu trebuie dusă în singurătate, deoarece există întotdeauna sprijin în oamenii din jur, la care să nu ezite să apeleze. Nu este o rușine luarea în considerare a ajutorului specializat pentru gestionarea tulburărilor cognitive și a stării de spirit din menopauză, precum și pentru sănătatea propice a ovarelor, în vederea trecerii cu succes prin această perioadă normală și naturală a vieții, care poate aduce multe beneficii și schimbări eficace în viața fiecărei femei.

Concluzie

Sănătatea mintală feminină din etapele menopauzei are adesea de suferit din cauza schimbărilor concentrațiilor de estradiol (E2), simptomelor vasomotorii, somnului și oscilațiilor stării de spirit. Tratarea acestor simptome poate aduce beneficii cognitive, deși nu sunt încă disponibile date din studii clinice pentru a recomanda definitiv această abordare. Modificările cognitive la menopauză nu trebuie confundate cu demența, care este rară înainte de vârsta de 64 de ani. Pentru majoritatea femeilor, performanța cognitivă rămâne în limitele normale în timpul tranziției la menopauză. În postmenopauză, se rezolvă dificultățile de memorie pentru multe femei, dar pot persista în cazul femeilor cu vulnerabilități cognitive din cauza educației scăzute, a disparităților sociale și a altor factori. O consiliere clinică favorabilă a femeilor ar trebui să se concentreze pe o abordare pe mai multe direcții, unii factori de risc modificabili (obezitatea, hipertensiunea, diabetul, activitatea fizică, fumatul, activitatea cognitivă, interacțiunea socială, depresia) fiind legați în mod direct de o mai bună dispoziție și sănătate cognitivă prielnică.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografie:

  1. WHO Scientific Group on Research on the Menopause in the 1990s (‎1994: Geneva, Switzerland)‎ & World Health Organization. (‎1996)‎. Research on the menopause in the 1990s: report of a WHO scientific group. World Health Organization;
  2. World Health Organization (WHO). (1981) Research on the Menopause. WHO Technical Report Series No. 670. Geneva: World Health Organization;
  3. Maki P and Jaff N, 2022. Brain fog in menopause: a health-care professional’s guide for decision-making and counseling on cognition. Climacteric, pp.1-9;
  4. Inci V, 2022. Változokor: az agyad elhagyod. | Változókor Klub. [online] Változókor Klub | Információs és életmód weboldal a változókor megkönnyítéséhez, a női egészség megőrzéséhez. Available at: http://www.valtozokorklub.hu/valtozokor-az-agyad-elhagyod/;
  5. Napidoktor, 2022. 5 dolog, amit soha senki nem mond el a menopauzáról – Napidoktor. [online] Available at: https://napidoktor.hu/noi-egeszseg/5-dolog-amit-soha-senki-nem-mond-el-a-menopauzarol/;
  6. Greendale G, Karlamangla A, and Maki P, 2020. The Menopause Transition and Cognition. JAMA, 323(15), p. 1495;
  7. Mosconi L, Berti V, Dyke J, Schelbaum E, Jett S, Loughlin L, Jang G, Rahman A, Hristov H, Pahlajani S, Andrews R, Matthews D, Etingin O, Ganzer C, de Leon M, Isaacson R, and Brinton R, 2021. Menopause impacts human brain structure, connectivity, energy metabolism, and amyloid-beta deposition. Scientific Reports, 11(1);
  8. org. 2021. Lisa Mosconi: How Does Menopause Affect The Brain? [online] Available at: https://www.npr.org/transcripts/973805003;
  9. Inci V, 2022. Amikor leszáll az agyi köd. | Változókor Klub. [online] Változókor Klub | Információs és életmód weboldal a változókor megkönnyítéséhez, a női egészség megőrzéséhez. Available at: https://www.valtozokorklub.hu/amikor-leszall-az-agyi-kod/;
  10. Inci V, 2022. Agyserkentő ételek változókorban (is) | Változókor Klub. [online] Változókor Klub | Információs és életmód weboldal a változókor megkönnyítéséhez, a női egészség megőrzéséhez. Available at: <http://www.valtozokorklub.hu/agyserkento-etelek-valtozokorban-is/>.

Farmacist rezident
Specializarea Farmacie generală, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”, Timișoara

Cuvinte-cheie: , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.