Complicaţiile colecistitei acute litiazice

Dr. Iuliana Dogaru¹, Dr. Florin Muşat², Dr. Vitalie Moroşan¹, Dr. Gheorghe Zastavniţchi¹

1. Secţia Chirurgie 2, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa

2. Secţia Gastroenterologie, Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa

Rezumat:

Colecistita acută litiazică reprezintă una din cele mai frecvente complicaţii ale litiazei veziculare. Neglijată sau incorect tratată, ea se poate manifesta tardiv, mai ales ȋn cazul pacienţilor vârstnici, imunodeprimaţi, cu riscuri anestezico-chirurgicale majore pentru tratamentul chirurgical.

Cuvinte-cheie: colecistită acută, complicaţii, litiază

Abstract:

Acute cholecystitis is one of the most common complications of gallblader stones. A delayed treatment, especially in elderly or immunosuppressed patients has high risks.

Keywords: acute cholecystitis, complications, lithiasis

Introducere

Deşi este considerată o afecţiune frecventă, litiaza veziculară poate îmbrăca forme clinice mai puţin evidente, ce pot întârzia prezentarea la medic şi, implicit, tratamentul. Cea mai întâlnită complicaţie a litiazei veziculare o reprezintă colecistita acută, manifestată clinic prin prezenţa durerilor colicative la nivelul hipocondrului drept, asociate cu greaţă, varsături, cefalee, febră şi frisoane.

Diagnosticul imagistic al colecistitei acute litiazice de primă intenţie este cel ecografic, decelând prezenţa materialului litiazic şi a peretelui vezicular cu grosime de peste 4 mm. Ecografia poate fi completată de alte investigaţii precum tomografia computerizată de abdomen superior cu substanţă de contrast sau RMN abdominal/ColangioRMN. Tratamentul este reprezentat de colecistectomie, efectuat prin chirurgie deschisă sau laparoscopică.

Material şi metodă

Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 75 de ani, cunoscut cu patologie neurologică (accident vascular cerebral ischemic minor şi boala Parkinson) şi cardiologică (stenoză aortică strânsă, HTA, BCI), care se prezintă ȋn UPU pentru dureri la nivelul epigastrului şi hipocondrului drept, greaţă, vărsături şi oligurie, simptomatologie apărută în urmă cu cca. 3 zile, după un prânz colecistokinetic, ce s-a accentuat progresiv.

Examenul local abdominal evidenţiază abdomen moderat destins de volum, mobil cu respiraţia, discret dureros la palpare în hipocondrul drept, fără semne de iritaţie peritoneală.

Analizele de laborator la internare evidenţiază leucocitoză marcată (25360/microl), insuficienţă renală acută (uree = 98.97 mg/dl, creatinină = 3.14 mg/dl), proteină C reactivă = 36.52 mg/dl, GGT=77U/l.

Tomografia computerizată decelează colecist cu conţinut neomogen prin prezenţa unei formaţiuni cu densităţi calcare, intraluminală, ce are diametrul de 7 mm, precum și o altă formaţiune cu diametrul de 8 mm localizată în aria de proiecţie a ductului cistic; se observă o îngroşare parietală circumferenţială ce asociază densificarea difuză în benzi a grăsimii din adiacenţă ce îl acolează la flexura colică dreaptă, cu îngroşare parietală circumferenţială a acestuia; CBP cu diametrul de 13 mm ce se decalibrează supravaterian în dreptul unei formaţiuni cu densităţi calcare cu diametrul de 7 mm.

Figura 1. CT abdominal

Se practică iniţial ERCP cu vizualizarea unui coledoc de cca. 12 mm cu două imagini lacunare, mobile, sugestive pentru litiază, la nivel preampular. Se extrag 2 calculi duri, ovalari, de maximum 10 mm.

Pacientul se transferă pe Secţia Chirurgie pentru tratamentul chirurgical al litiazei veziculare. Din cauza patologiei cardiace (stenoză aortică strânsă), dar şi aspectului imagistic al afecţiunii se contraindică laparoscopia, motiv pentru care se intervine chirurgical prin incizie subcostală dreaptă cu evidenţierea unui plastron pericolecistic ce acolează la faţa viscerală hepatică şi colecistul unghiul hepatic colonic şi duodenul prin aderenţe extrem de strânse, cu iminenţa de fistulă colecisto-colică şi colecisto-duodenală.

După disecţia dificilă se descoperă colecistul cu pereţi mult îngroşaţi, cangrenoşi, conţinând bilă purulentă şi 2 calculi cu diametrul de cca. 1 cm. Se practică cu dificultate colecistectomie anterogradă, decelându-se abces în patul hepatic, urmată de toaleta cavităţii, lavaj şi drenaj subhepatic.

Evoluţia pacientului este favorabilă, cu reluarea toleranţei digestive şi a tranzitului intestinal; externarea în ziua 6 postoperator.

Concluzii

Complicaţiile litiazei veziculare pot fi extrem de grave, mai ales la pacienţii vârstnici, imunodeprimaţi, cu patologii multiple asociate.

Referințe bibliografice:

  1. A Bedilri, O Sakrak, EM Sozuer, M Kerek, I Guler – Factors effecting the complications in the natural history of acute cholecystitits; Hepato-gastroenterology (2001); 48(41): 1275-1278;
  2. A Abou-Saif, F H Al-Kawas – Complications of gallstone disease: Mirizzi syndrome, cholecystocholedochal fistula and gallstone ileus; American Journal of Gastroenterology (2002); 97, 249-254;
  3. Chau et al – Laparoscopic cholecystectomy versus open cholecystectomy in enderly patients with acute cholecystitis: retrospective study; Hong Kong Med J (2002), vol 8, no 6, 394-398;
  4. JC Rodriguez-Sanjuan, A Arruabarrena, Laura Sanchez-Moreno, F Gonzales-Sanchez, LA Herrera, M Gomez-Fleitas – Acute cholecystitis in high surgical risk patients: percutaneous cholecystectomy or emergent cholecystectomy?; The American Journal of Surgery (2004); issue 1, 54-59.

Cuvinte-cheie: , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.



Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Politica de confidentialitate