Acasă » Practică medicală » Criza de gută: factori alimentari declanșatori și managementul durerii la schimbările climatice

Practică medicală

Criza de gută: factori alimentari declanșatori și managementul durerii la schimbările climatice

Raluca Catana, Farmacist Specialist Laborator farmaceutic

Data publicarii: 29/09/2026Data ultimei actualizari: 01/10/2026

Guta este o afecțiune inflamatorie asociată cu acumularea cristalelor de urat monosodic la nivelul articulațiilor și al țesuturilor din jurul acestora. Aceste cristale se pot forma atunci când nivelul acidului uric din sânge rămâne crescut o perioadă îndelungată, condiție cunoscută sub denumirea de hiperuricemie. Manifestarea caracteristică este criza de gută, un episod acut însoțit de durere intensă, umflare, roșeață și sensibilitate locală.

Criza de gută – introducere

Guta afectează cel mai frecvent articulația de la baza degetului mare de la picior, însă manifestările pot apărea și la nivelul altor articulații, precum glezna, genunchiul, încheietura mâinii sau cotul. Criza de gută debutează adesea brusc, uneori în timpul nopții, iar durerea poate deveni intensă în primele ore. Articulația poate fi atât de sensibilă încât chiar și o atingere ușoară provoacă disconfort.

Apariția unei crize de gută poate fi influențată de numeroși factori, iar identificarea acestora este importantă pentru prevenirea unor noi episoade. Alimentația, consumul de alcool, hidratarea și anumite obiceiuri de viață se numără printre aspectele care trebuie luate în considerare.

Factori alimentari declanșatori

Alimentația poate influența concentrația acidului uric, deoarece acesta rezultă din metabolizarea purinelor, substanțe prezente în mod natural în organism, dar și în diferite alimente. Deși dieta nu reprezintă singura cauză a gutei, consumul frecvent sau în cantități mari al anumitor alimente și băuturi poate favoriza criza de gută, în special la persoanele cu hiperuricemie.

Organele, precum ficatul și rinichii, au un conținut ridicat de purine și este recomandată limitarea lor. Și carnea roșie furnizează cantități importante de purine. Nu este obligatorie eliminarea completă a acesteia, însă frecvența consumului și dimensiunea porțiilor sunt importante. Mesele foarte bogate în carne pot crea condiții favorabile pentru criza de gută.

Anumite tipuri de pește și fructe de mare conțin, de asemenea, cantități crescute de purine. Sardinele, anșoa, heringul și midiile sunt câteva exemple. Consumul frecvent sau în cantități mari al acestor alimente poate contribui la creșterea nivelului de acid uric și, implicit, la apariția unei crize de gută.

Alcoolul reprezintă un alt factor important. Berea și băuturile spirtoase pot influența metabolismul și eliminarea acidului uric. În plus, consumul excesiv de alcool favorizează deshidratarea, astfel încât asocierea dintre alcool și o masă abundentă poate preceda o criză de gută.

Băuturile îndulcite cu fructoză și produsele cu mult zahăr adăugat necesită, la rândul lor, atenție. Metabolizarea fructozei poate contribui la creșterea producției de acid uric. Limitarea acestor băuturi și înlocuirea lor cu apă reprezintă o măsură utilă pentru persoanele care au prezentat o criză de gută.

Rolul hidratării și necesarul de lichide

Hidratarea este deosebit de importantă, deoarece rinichii participă la eliminarea acidului uric. În zilele călduroase sau în timpul activității fizice, pierderile de apă prin transpirație cresc. Dacă lichidele nu sunt înlocuite corespunzător, deshidratarea poate crea un context favorabil pentru criza de gută.

Necesarul de lichide diferă în funcție de temperatură, activitate fizică și starea de sănătate. Persoanele cu afecțiuni cardiace sau renale pot avea recomandări specifice privind consumul de apă și trebuie să respecte indicațiile medicului, inclusiv pentru prevenirea unei crize de gută.

Perioadele de post sau dietele

Postul prelungit, dietele foarte restrictive și scăderea rapidă în greutate pot determina modificări metabolice care influențează temporar uricemia. Dacă este necesară reducerea greutății corporale, aceasta trebuie realizată progresiv, prin modificări sustenabile ale stilului de viață, pentru a nu favoriza criza de gută.

Diagnosticul de gută

Diagnosticul de gută nu presupune însă eliminarea tuturor alimentelor care conțin purine. Legumele, cerealele integrale și produsele lactate cu un conținut redus de grăsimi pot fi incluse într-o dietă echilibrată. Prevenirea unei crize de gută presupune adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, nu restricții exagerate.

Un jurnal alimentar poate fi util pentru identificarea factorilor individuali. Pot fi notate mesele, consumul de alcool, hidratarea și momentul apariției simptomelor. Dacă o criză de gută apare repetat după anumite excese, aceste informații pot ajuta la adaptarea alimentației.

Totuși, dieta nu înlocuiește tratamentul medicamentos atunci când acesta este indicat. O persoană poate respecta recomandările alimentare și poate continua să aibă valori crescute ale acidului uric. În această situație, prevenirea unei noi crize de gută poate necesita tratament pentru reducerea uricemiei.

Managementul durerii la schimbările climatice

Schimbările de temperatură și umiditate pot fi asociate, în cazul unor persoane, cu variații ale intensității durerii și disconfortului articular. Au fost investigate temperatura, umiditatea și alți factori meteorologici în relație cu atacurile de gută, însă schimbările vremii nu pot fi considerate o cauză directă pentru criză de gută. Ele pot influența însă indirect anumite condiții favorizante.

Periodele cu temperaturi ridicate

În perioadele cu temperaturi ridicate, transpirația abundentă poate favoriza deshidratarea, iar aportul insuficient de lichide poate influența eliminarea acidului uric din organism. Menținerea unei hidratări adecvate devine astfel deosebit de importantă în zilele călduroase. În zilele caniculare, hidratarea regulată poate limita unul dintre factorii care favorizează o criză de gută.

Expunerea la temperature scăzute

Expunerea la temperaturi scăzute poate fi însoțită, în cazul unor persoane, de accentuarea rigidității și a disconfortului articular. Menținerea confortului termic poate fi utilă, însă nu reprezintă un tratament pentru criza de gută.

Măsuri specifice pentru controlul durerii

Dacă apare inflamația acută, aceasta necesită măsuri specifice pentru controlul durerii. În timpul episodului, articulația afectată trebuie protejată de presiune și suprasolicitare. Repausul poate fi util cât timp durerea este intensă, iar membrul poate fi menținut într-o poziție ușor ridicată. În cazul unei crize de gută, mersul sau încălțămintea strâmtă pot accentua durerea atunci când este afectat piciorul.

Aplicarea locală a unei comprese reci poate diminua temporar durerea și senzația de căldură. Sursa rece nu trebuie aplicată direct pe piele, ci învelită într-un material textil. Această metodă poate fi folosită ca măsură complementară în timpul unei crize de gută.

Tratamentul medicamentos urmărește reducerea inflamației și a durerii. În funcție de situația pacientului, pot fi recomandate antiinflamatoare nesteroidiene, colchicină sau corticosteroizi. Alegerea tratamentului pentru criza de gută trebuie să țină cont de funcția renală, bolile asociate, celelalte medicamente utilizate și eventualele contraindicații.

Intervenția precoce

Intervenția precoce poate contribui la reducerea intensității și duratei simptomelor. Persoanele diagnosticate anterior pot primi de la medic un plan pentru gestionarea episoadelor acute. Atunci când apare criza de gută, este important ca medicamentele să fie utilizate conform recomandărilor primite.

Dacă pacientul urmează deja un tratament pentru scăderea acidului uric, acesta nu trebuie întrerupt din proprie inițiativă. Apariția unei crize de gută nu reprezintă automat un motiv pentru oprirea terapiei de fond, iar modificările tratamentului trebuie discutate cu medicul.

Schimbările de anotimp pot fi un moment potrivit pentru reevaluarea obiceiurilor zilnice. Vara este importantă prevenirea deshidratării, în timp ce perioadele cu mese festive pot fi asociate cu un consum crescut de carne și alcool. Asocierea mai multor factori poate favoriza o criză de gută la persoanele susceptibile.

Criza de gută sau altă problemă?

Este important de avut în vedere că durerea articulară poate avea cauze diferite și nu indică întotdeauna prezența gutei. O articulație foarte dureroasă, roșie și umflată poate avea și alte cauze, inclusiv o infecție. Dacă apar febră, frisoane sau alterarea stării generale, este necesară evaluarea medicală rapidă. La apariția primei crize de gută, este recomandată evaluarea medicală pentru stabilirea diagnosticului și excluderea altor afecțiuni care pot determina simptome asemănătoare.

Episoade frecvente de crize de gută?

Episoadele frecvente pot indica faptul că nivelul acidului uric nu este controlat suficient. Analizele periodice și reevaluarea tratamentului permit adaptarea strategiei terapeutice. Repetarea unei crize de gută nu trebuie considerată inevitabilă, deoarece controlul uricemiei poate reduce în timp frecvența episoadelor.

Prevenția crizelor de gută

Prevenția presupune mai mult decât evitarea anumitor alimente. Menținerea unei greutăți adecvate, hidratarea, limitarea alcoolului, alimentația echilibrată și respectarea tratamentului contribuie împreună la reducerea riscului de criză de gută, indiferent de anotimp.

Concluzii

Criza de gută poate fi favorizată de alimentație, deshidratare și de alți factori care influențează nivelul acidului uric. Adoptarea unor obiceiuri alimentare echilibrate, hidratarea corespunzătoare și respectarea tratamentului recomandat pot contribui la controlul bolii. În același timp, identificarea factorilor declanșatori și intervenția precoce atunci când apare criza de gută pot ajuta la reducerea frecvenței și intensității episoadelor.