Dermatita atopica la pacientii in varsta: caracteristici particulare

Dermatita atopica (DA) este o afectiune obisnuita a pielii, inflamatorie, pruriginoasa, eczematoasa, cu manifestare cronica si recurenta, ce poate afecta doar pielea sau poate fi o manifestare de tulburare sistemica, care include, de asemenea, rinita alergica, astmul si alergiile alimentare. Este o boala in special a copilariei, dar poate aparea si la adult. Acest articol se concentreaza in special pe caracteristicile DA la adulti, inclusiv la adultii cu DA din copilarie si la cei cu debutul DA la varsta adulta, si pe diferentele care exista intre manifestarea bolii la pacientii tineri si la pacientii mai in varsta, potrivit celor mai recente si relevante articole.

Epidemiologie
Prevalenta la nivel mondial a DA a crescut de doua-trei ori in ultimii 30 de ani.  Studiile epidemiologice pe adulti (> 18 ani) cu DA sunt relativ putine. Studiile din ultimii zece ani au constatat ca prevalenta la adultii de peste 20 de ani a fost de aproximativ 2%, in timp ce prevalenta la o perioada de 1 an la adultii de peste 40 de ani a fost de 0,2%. Recent, prevalenta DA la adulti a fost evaluata in intervalul 1-3%. Prevalenta pe parcursul vietii a DA este considerabil mai mica la varstnici, comparativ cu adultii mai tineri, desi pacientii varstnici cu DA sunt in crestere in tarile industrializate. Adultii cu o durata mai lunga a educatiei scolare par sa aiba un risc mai mare la aceasta boala, dar nu au fost observate diferente de clasa sociala de-a lungul timpului. Avand in vedere raportul intre sexe, se pare ca exista o predominanta de sex feminin, cu toate ca la adultii varstnici (> 65 ani) s-a raportat dominanta masculina.

 

Manifestarea clasica a eczemelor in copilarie prezinta o ameliorare la adolescenta. Intr-un studiu din Marea Britanie, 74% dintre copii au scapat de simptome dupa varsta de 16 ani. Cu toate acestea, un studiu realizat pe copii suedezi a constatat ca 62% dintre pacientii spitalizati si 40% din cei tratati in ambulatoriu mai aveau inca dermatita. La adultii varstnici cu DA s-au observat frecvent diverse tipuri de eczeme de-a lungul vietii si o reaparitie a eczemelor dupa mai multi ani.

 

Debutul DA la adulti nu este o raritate, in special in a treia decada a vietii. Un studiu realizat de un centru tertiar pentru piele din Singapore a constatat ca 13,6% dintre pacienti au avut DA cu debut dupa varsta de 21 de ani. Din cei 2 604 pacienti care au participat la studiul dermatitei de contact la o clinica de dermatologie din Australia,  la 9% boala s-a instalat la varsta adulta. Prevalenta DA in Nigeria a fost de 8,5%, iar la 24,5% dintre pacienti boala a debutat dupa varsta de 21 de ani. In cele din urma, majoritatea adultilor (59%) au raportat inca eczeme dupa 25-38 de ani. Cele cateva studii de monitorizare efectuate pe adulti cu DA arata ca gravitatea eczemelor scade de-a lungul anilor. Eczemele pe zona cap – gat  au fost un factor de prognostic pentru persistenta bolii la adultii suedezi, intrucat investigatorii japonezi au descoperit ca valorile ridicate de imunoglobulina E serica totala (IgE) si o durata lunga a eczemelor au fost factori de prognostic nefavorabili, prezicand eczeme care persista si dupa 10 ani la adulti.

 

Prevalenta crescuta a DA la copii si observatia ca DA la majoritatea adultilor dureaza mai multi ani sugereaza ca este foarte probabil sa vedem tot mai multi pacienti cu DA in viitor.

Calitatea vietii

Calitatea vietii este compromisa la adulti cu DA, atat in ceea ce priveste severitatea bolii, cat si componentele emotionale. Printre pacientii adulti tratati in ambulatoriu cu boli de piele, evaluati folosind Indexul Dermatologic pentru Calitatea vietii, pacientii DA au fost grupul cu cel mai prost scor. DA severa poate fi considerata egala cu angina pectorala, anxietatea cronica, artrita reumatoida, scleroza multipla sau cancerul esofagian regional. DA afecteaza calitatea vietii la adulti prin cresterea stresului psihologic, pacientii sufera de oboseala, neputinta, anxietate si depresie.

 

In ceea ce priveste gradul de handicap in alegerea tipului de educatie si de munca, 38% dintre pacientii cu DA au avut retineri in privinta continuarii studiilor sau a locului de munca, din cauza DA. Potrivit numarului de concedii medicale si de pensionari anticipate din aceasta cauza, s-a demonstrat ca manifestarea in forme mai usoare sau moderate a bolii poate fi un handicap. In cele din urma, o scadere a dorintei sexuale din cauza DA s-a observat la 57,5% dintre pacienti, in timp ce 36,5% dintre parteneri au raportat ca eczemele au avut un impact negativ asupra vietii lor sexuale.
Subtipurile bolii si caracteristicile clinice

Se disting doua subtipuri de DA, extrinseca (IgE-alergic) si intrinseca (non-IgE-alergicic), ambele cu aceleasi caracteristici clinice. Un studiu recent efectuat pe 259 de pacienti adulti a descoperit faptul ca numai 5,4% indeplineau criteriile  DA intrinseci. Alte studii au clasificat 85-88% dintre pacientii adulti in subtipul extrinsec. Dintre 16 adulti in varsta cu DA, 12,5% au avut subtipul intrinsec. Aceste constatari sustin ideea ca eczemele intrinseci sunt mai putin frecvente la adultii cu DA si de aici nevoia de a continua cercetarile.

 

Mai multe criterii majore si minore reprezinta liniile directoare pentru a se ajunge la un diagnostic de DA, dar se stiu foarte putine despre valabilitatea acestor criterii la adultii cu DA. Pruritul este sever in boala activa si este prezent in toate etapele si varstele DA. Pielea uscata este o alta caracteristica ce apare la toate varstele si de obicei este inrautatita de iritarea pielii. Diagnosticul de DA la adulti necesita excluderea dermatitei alergice de contact, a dermatitei seboreice, a psoriazisului, a scabiei si a limfomului cutanat.

 

Caracteristica la adulti (>18 ani) este eczema inflamatorie cu lichenificare, care afecteaza zonele de flexiune si extensoare, maini, umeri, gat, fata si pleoape. Distributia pe cap – gat este mai frecventa la adulti decat la copii, aparand adeseori fara antecedente de eczeme in copilarie (fig. 1-2). Prevalenta dermatitei pe mana este mai frecventa la cazurile ereditare, in special la femei, iar substantele profesionale iritante si muncile casnice favorizeaza dezvoltarea acesteia. Leziunile numulare sunt o varianta morfologica non-tipica la adultii cu DA.

 

Caracteristicile DA la subiectii varstnici raman neclare si toate articolele relevante sunt din Japonia. Termenul de DA tip senil a fost folosit prima data pentru a se referi la varste peste 50 de ani, dar nu este utilizat pe scara larga.  DA la subiectii varstnici (> 65 ani) a aratat un raport barbat – femeie de 3 : 1.  Caracteristicile clinice par sa semene cu faza adultilor, doar ca lichenificarile la cot si genunchi sunt mai putin frecvente. Manifestari clinice importante au avut eritrodermia eczematoasa  (62,5%) si eczemele cronice neclasificate (31,3%). Diferentele dintre DA la copii si la adulti sunt prezentate in tabelul I.

 

Figura 1 Leziuni tipice ale dermatitei atopice la adulti, pe brat.

 

Figura 2 Leziuni tipice ale dermatitei atopice la adulti, pe gat.

 

Tabelul 1 Diferentele epidemiologice si clinice intre dermatita atopica la varste mai tinere si la varste mai inaintate (trimiterile prezentate cu caractere cursive)

 

Parametru Copilarie Adult
Prevalenta 1-20 (25) 0,2 – 3 (2,3)
Clasa sociala Important (1) Neimportant (6)
Dominanta de sex Usor feminina (1) Femei (8,15)/ Varstnici:barbati (10)
Aspecte clinice Legate de varsta (25) Zone flexoare, cap-gat, maini (15,24)/ Varstnici: eritroderm, lichenificari mai putin in zonele flexoare (5, 10)
Subtip alergic, % 44 (69) 85-95 (12,13)/ Varstnici:87,5 (10)

 

 

Patogeneza
Factori genetici

Factorii genetici sunt un puternic factor de risc pentru DA. La adultii europeni, mutatiile nule in bariera epidermica a genei care determina formarea proteinei numita filagrina​​ si care se afla in complexul de diferentiere epidermica (1q21) au fost un factor predispozant pentru eczeme persistente inca de la debut si la subtipul alergic. Investigatorii japonezi au descoperit ca polimorfismul genei promotor al interferonului gama receptor 1 reprezinta un factor de risc genetic de dezvoltare a cataractei in DA.

Disfunctia barierei epidermice


Semnul distinctiv al DA este disfunctia barierei epidermice, datorata pierderii transepidermice crescute de apa, ducand la penetrarea pielii de alergeni, microorganisme si substante iritante. Mutatiile genei care produce proteina ​​filagrina si scaderea lipidelor (ceramide) din stratul cornos sunt principalii factori care duc la disfunctia barierei. Pielea cu aspect normal in functie de varsta este deficitara in ceramide, comparativ cu cea mai tanara si sanatoasa a celor din grupul de control. Astfel, scaderea lipidelor, in special a ceramidelor, in stratul cornos, pare a fi un factor etiologic major pentru pielea atopica uscata si pielea imbatranita.

Dereglarea imunitara

Faza inflamatorie acuta a DA este dominata de activarea celulelor T helper tip 2 (Th2) si inducerea producerii de IgE, in timp ce raspunsurile celulelor citokine Th1 care sunt responsabile de hipersensibilitatea intarziata sunt mai dominante in faza cronica. Proteinele pielii eliberate in urma zgarierii, alimentatiei, contactului cu alergenii din aer si cu produsele cu agenti patogeni infectiosi pot induce anticorpi alergen-IgE specifici (slgE) la pacientii cu DA. In plus, au fost observate reactii eczematoase intarziate dupa aplicarea locala de alergeni atopici (testare patch atopica APT) si alergeni de contact. Raspunsurile de hipersensibilitate la adulti, in comparatie cu copiii cu DA, sunt prezentate in tabelul 2.

 

In cele din urma, pielea cu DA este caracterizata de raspunsurile cutanate imune la microorganisme. Productia de peptide antimicrobiene este scazuta la pielea cu DA. Deoarece vitamina D este implicata in acest tip de aparare, nivelurile reduse de vitamina D la pacientii in varsta ar putea creste predispozitia la infectii.

 

Tabelul 2 Sensibilizare la alergeni la pacientii cu dermatita atopica (numarul de referinta este prezentat in caractere cursive)

 

Reactii pozitive Copii Adulti
Autoanticorpi
% IgE proteine din piele 80 (copii) (31) 25(31)
Alimente
% Alimente-sIgE sau testul prick 37(copii)- 18 (69) 24-66(35)/Varstnici:62,5 (10)
% APT pentru grau, telina, albus de ou 15,12,11 (36) 8,8,11 (36)
% OFC 46 – 60 (37) Slab, dar neconcludent (38)
% OFC fara IgE specific pentru alimente 10 – 25 (37) 59(37)
OFC pentru alimentele care ar putea contine polen, % pacienti alergici la  mesteacan 33 (37) 46(39)
Aeroalergeni
% Aeroalergeni sIgE sau testul prick 18 (copii) -67(69) 65(44), 80-83(35)/ Varstnici:86(10)
% Acarieni de praf sIgE sau testul prick 20-60(70),81 (41) 59(44),45-83(35),98(41)/ Varstnici:86(10)
% APT la acarienii de praf 30-50(70),44-64 (71) 44(44), 45(43), 56(46),
Microorganisme
% Superantigen-sIgE Staphylococcus aureus 34(49) 57(49),
% Malassezia sIgE sau test prick 17(72),12.5,(41) 29(15), 51(53),46-53(52),65(41)
% APT la Malassezia 24(46), 38(53), 49(52),
Alergeni de contact
% Testul patch standard 43 (73) 40(24,56)

APT – testul patch atopic tip plasture

OFC – testul alimentelor; sIgE, IgE specific

 

Mecanismele de declansare a DA


Stresul psihologic

Interactiunile complexe psiho-neuro-imunologice sunt implicate in aparitia eczemelor. Stresul afecteaza functia bariera a pielii, raspunsurile celulei T imunitare, imunitatea antimicrobiana si provoaca aparitia pruritului, ceea ce duce la deteriorarea suplimentara a pielii datorata scarpinarii. Pacientii cu DA sufera de stres legat de exacerbari, iar stresul este unul dintre factorii cei mai importanti in declansarea eczemelor. Interventiile psihologice de reducere a stresului imbunatatesc manifestarile eczemelor la nivelul pielii si duc la o stare generala de bine a pacientilor.

 

Alergenii alimentari si din aer

Alergenii alimentari si cei din aer (aeroalergeni) pot juca rolul de factori de declansare a DA la adulti. Sensibilizarea este de obicei demonstrata la adultii cu DA, inclusiv adultii varstnici, in special in etapa moderat-severa a bolii. In ceea ce priveste relevanta clinica, s-a descoperit recent  ca APT  are o mai mare specificitate pe baza istoricului, in comparatie cu alergen-sIgE sau testul prick, la copiii si adultii cu DA. Alergia alimentara clasica are o importanta clinica mai mica la adulti cu AD, in comparatie cu copiii.

 

Cu toate acestea, produsele alimentare pot juca un rol „non-clasic”  in eczeme. In urma testului de sensibilitate la polenul de mesteacan realizat pe adultii care nu se stiau alergici s-a constatat ca alimentele care interactioneaza la polenul de mesteacan pot declansa DA. Cei mai multi dintre copiii cu DA au reactionat pozitiv la testul prick realizat pe piele sau sIgE, dar acest lucru nu este valabil pentru adulti. In cele din urma, anumite alimente (alcoolul, aditivii alimentari) pot provoca exacerbarea eczemelor prin mecanisme non-imune, iar o imbunatatire clinica a fost observata la 63% din pacientii adulti dupa 6 saptamani de dieta scazuta in pseudoalergeni. Nivelurile totale de IgE  si aeroalergeni sIgE sunt cele mai ridicate din DA, in comparatie cu alte boli atopice, si nu au fost inregistrate scaderi odata cu inaintarea in varsta.

 

Adultii cu DA moderat-severa, refractara, au avut teste prick cutanate pozitive la aeroalergeni multipli. Anticorpul dominant IgE la adultii cu DA este acarianul de praf, indiferent de nivelul seric total de IgE. Dintre pacientii varstnici, 86% au avut aeroalergeni sIgE, mai ales la acarienii de praf, apoi la polen. Dintre cei 115 pacienti adulti 54% au avut unul sau mai multe APT pozitive  la aeroalergeni, comparativ cu 6% din cei sanatosi din grupul de control. Pe baza studiilor APT efectuate pe adulti, acarianul de praf este alergenul cel mai frecvent si relevant clinic, in timp ce pozitivitatea este cea mai ridicata pe zona cu eczeme pe cap – gat (56%) si subtip intrinsec (67%).

Microorganismele pielii

Dermatita atopica predispune la infectii ale pielii, colonizari  microbiene pe piele si sensibilizarea pielii la microorganisme. Microorganismele pot fi un factor de declansare a reactiilor eczematoase la pacientii  cu predispozitie pentru DA. Colonizarea cu Staphylococcus aureus este ridicata la adulti (86%) si este asociata cu severitatea eczemelor sIgE impotriva toxinelor S. aureus cu proprietati superantigene a fost detectata la mai mult de jumatate dintre pacientii adulti si se coreleaza cu severitatea eczemelor. Cea mai mare prevalenta (92%) de anticorpi IgE impotriva enterotoxinei S. aureus a fost observata la pacientii adulti cu nivelurile de IgE totale>2000 IU/mL. Staphylococcus aureus α-toxina produce raspunsuri imune care duc la eczeme cronice, iar 34% dintre  pacientii adulti au avut o toxina producatoare de tulpini izolate de piele.

Colonizarea cu levuri Malassezia este mai des intalnita la adulti comparativ cu copiii cu DA. Prevalenta anticorpilor sIgE in cazurile de Malassezia furfur este, de asemenea, mult mai frecventa la pacientii adulti. Anticorpi IgE impotriva speciilor de Malassezia au fost gasiti la cea mai mare parte a pacientilor adulti cu niveluri crescute de IgE total. Sensibilizarea la Malassezia sympodialis este specifica pentru DA intrinseca si extrinseca, iar adultii cu eczeme in curs de desfasurare si cei cu eczeme pe cap – gat sunt predispusi la sensibilizare. Dintre cei 132 de pacienti adulti, 51% au avut  test pozitiv de piele si 38% APT pozitiv la M. sympodialis, in comparatie cu 55% si 41% din cei cu eczeme pe cap-gat. Adultii cu eczeme intrinseci au avut  atat IgE-mediat  pozitiv (36-50%), cat  si APT (38%) reactii la M. sympodialis.

 

Alergenii de contact si iritantii

Relatia dintre atopie si alergie de contact ramane neclara. DA este un factor de risc pentru sensibilizarea alergica de contact, potrivit unui studiu scandinav efectuat pe adulti. Alergia de contact se dezvolta odata cu varsta la cazurile atopice. Cel putin un test pozitiv patch (plasture) la seria standard a fost intalnit la aproximativ 40% dintre pacientii cu DA cu varsta de 15 ani sau mai mult. Nichelul, compusii produselor cosmetice si tratamentele topice sunt alergenii de contact relevanti. Dermatita atopica este agravata de factori iritanti. Spalarea excesiva, sapunurile si detergentii pot duce la DA. DA este cea mai frecventa cauza a dermatitelor profesionale si dubleaza riscul de a dezvolta dermatite iritante, mai ales in meserii care presupun munca in mediu umed. La adultii atopici, dermatita ocupationala de contact  poate grabi generalizarea eczemei dupa modelul DA. Eczema poate persista chiar si dupa schimbarea locului de munca. Astfel, se recomanda consiliere inainte de angajare la adultii si adolescentii cu eczema atopica.

Tratament
Indiferent de varsta, abordarea cu succes in DA necesita o combinatie de interventii si tratamente. Obiectivele tratamentului sunt de a identifica, elimina si preveni factorii specifici si nespecifici de declansare, prevenind totodata deteriorarea  pielii si imbunatatind functia barierei de aparare.

 

Tratamentul topic

Emolientii ar trebui sa fie aplicati pe pielea cu sau fara probleme si trebuie continuat mult timp dupa ce alte tratamente au fost oprite. Baile in apa bogata in saruri pot avea un rol terapeutic, imbunatatind astfel functia bariera a pielii. Pentru a reduce incarcatura bacteriana si fungica pot fi aplicate antiseptice, antifungice si antibiotice topice. Cu toate acestea, au fost intalnite si tulpini de S. aureus rezistente la antibiotice topice.
Este recomandata folosirea steroizilor locali pentru cazurile acute, impreuna cu inhibitori calcineurina topici de intretinere. Tacrolimus topic este mai eficace decat pimecrolimus la adultii cu leziuni moderat severe de DA, dar ambele medicamente au un profil de siguranta similar si pot fi aplicate pe zonele cu piele sensibila, subtire (fata, pleoape). La adultii cu DA, tacrolimus unguent a fost eficace si bine tolerat, de la 2 la 4 ani. Adultii cu DA refractara beneficiaza de tratament de 7 zile cu bandaje umezite cu steroizi diluati.

Tratamentul sistemic

Antihistaminicele sedative pot reduce mancarimile in timpul recidivelor, dar  afecteaza abilitatile de conducere si nu ar trebui sa fie combinate cu alcool sau antidepresive. Pentru eruptiile acute sunt recomandate cure scurte cu steroizi orali (20-40 mg prednisolon). Pacientii mai in varsta trebuie sa fie atent monitorizati pentru cresterea glicemiei, cresterea tensiunii arteriale si efecte secundare la nivel ocular. Adultii cu DA moderata, dintr-un mic grup de studiu placebo, beneficiaza de suplimente zilnice de iaurturi bogate in probiotice.

 

In infectiile cutanate bacteriene pe scara larga, sunt eficiente eritromicina, claritromicina, penicilina semisintetica sau cefalosporinele, administrate timp de 7-10 zile, dar recolonizarea apare la scurt timp dupa tratament. Staphylococcus aureus este universal rezistent la penicilina la adulti. La adultii cu hipersensibilitate IgE la levurile pielii si culturile pozitive, ketoconazolul administrat pe cale orala a imbunatatit aspectul eczemelor, dar lipsesc studiile pe termen lung.
Fototerapia este o a doua optiune de tratament pentru pacientii adulti si adolescenti cu DA, iar asocierea UVB cu UVA este cea mai eficienta. In DA severa este eficienta ciclosporina A. Eficienta s-a dovedit a fi similara la adulti si copii, cu toate ca toleranta a fost mai mare la copii. Ar trebui sa fie utilizata in mod limitat la pacienti din cauza efectelor secundare grave, cu monitorizarea atenta a creatininei serice si a tensiunii arteriale. Interferon 7 si infliximab au fost testate in cazurile severe, dar sunt prea putine studii bine realizate care sa justifice utilizarea lor la adulti. In cele din urma, un studiu recent controlat placebo la adulti cu DA sensibili la acarieni a demonstrat ameliorarea gradului de severitate dupa 4 luni de imunoterapie specifica cu acarieni de praf, mai ales la pacientii cu DA.

References

1 Williams HC. Epidemiology of atopic dermatitis. Clin Exp Dermatol 2000; 25: 522-529

 

2 Herd RM, Tidman MJ, Prescott. RJ, Hunter JA. Prevalence of atopic eczema in the community: the Lothian Atopic Dermatitis Br J Dermatol 1996; 135: 18-19

 

3 Schmitt J, Bauer A, Meurer M. Atopic .exzema in adulthood. 2008; 59: 841-852, Article in German

 

4 Wolkewitz M, Rothenbacher D, Low M et al. Lifetime prevalence of self-reported atopic diseases in a population-based sample of elderly subjects: results of the ESTHER study Br J Dermatol 2007; 156: 693-697

5 Tanei R. Atopic dermatitis in the elderly. Inflamm Allergy Drug Targets 2009; 8: 398-404

 

6 Bergmann RL., Edenharter G, Bergmann KE, Lau S. Wahn U. Socioeconomic status is a risk factor for allergy in parents but not in their children. Clin E.xp Allergy 2000; 30: 1740-1745

 

7 Rystedt I. Long-term follow-up in atopic dermatitis. Acta Dermatol Venereol Suppl (Stockh) 1985; 114: 117-120

 

8 Bannister MJ, Freeman S. Adult-onset atopic dermatitis. Australas Dermatol 2000; 41: 225-228

 

9 Sandstrom MH, Faergemann J. Prognosis and prognostic factors in adult patients with atopic dermatitis: a long-term follow-up questionnaire study. Br J Dermatol 2004; 150: 103-110

 

10 Tanei R, Katsuoka K. Clinical analyses of atopic dermatitis in the aged. J Dermatol 2008; 35: 562-369

 

11 Williams HC, Strachan DP. The natural history of childhood eczema: observations from the 1958 birth cohort study. Br J Derrnatol 1998; 139: 834-839

 

12 Kulthanan K, Samutrapong P., Jiamton S, Tuchinda P. Adult-onset atopic dermatitis: a cross-sectional study of natural history and clinical manifestation. Asian Pac J Allergy Immunol 2007; 25: 207-214

 

13 Tay YK, Khoo BP, Goh CL. The profile of atopic dermatitis in a tertiary dermatology outpatient clinic in Singapore. Int J Dermatol 1999; 38: 689-692

 

14 Nnoruka EN. Current epidemiology of atopic dermatitis in south-eastern Nigeria. Int J Dermatol 2004; 43: 739-744

 

15 Sandstrom Falk MH, Faergemann J. Atopic dermatitis in adults: does it disappear with age? Acta Derm Venereol 2006; 86: 135-139

 

16 Katoh N, Hirano S, Kishimoto S. Prognostic factor of adult patients with atopic dermatitis. J Dermatol 2008; 35: 477-483

 

17 Holm EA, Wulf HC, Stegmann H, Jernec GB. Life quality assessment among patients with atopic eczema. Br J Dermatol 2006; 154: 719-725

 

18 Finlay AY, Khan GK, Dermatology Life Quality Index DLQ1).- a simple practical measure for routine clinical use. Clin Exp Dermatol 1994; 19: 210-216

 

19 Schmitt J, Meurer M, Klon M, Prick KD. Assessment of health state utilities of controlled psoriasis and atopic eczema: a population-based study. Br J Dermatol 2008; 138: 331-359

 

20 Evers AW, Lu Y, Duller P, van der Valk PG, Kraairnaat FW, van de Kerkhof PC. Common burden of chronic skin diseases? Contributors to psychological distress in adults with psoriasis and atopic dermatitis. Br J Derrnatol 2005; 152: 1275-1281

 

21 Holm EA, Esmann S. Jemec GB. The handicap caused by atopic dermatitis-sick leave and job avoidance. J Eur Acad Dermatol Venereol 2006; 20: 255-259

 

22 Misery L, Finlay AY, Martin N et al. Atopic dermatitis: impact on the quality of life of patients and their partners. Dermatology 2007; 215: 123-129

 

23 Folster-Holst R, Pape M, Buss YL, Christophers E, Weichenthal M. Low prevalence of the intrinsic form of atopic dermatitis among adult patients. Allergy 2006; 61: 629-632

 

24 Ponyai G, Hidvegi B, Nemeth I, Sas A, Temesyari E, Karpati S. Contact and aeroallergens in adulthood atopic dermatitis. J Eur Acad Dermatol Venereol 2008; 22: 1346-1355

 

25 Akdis CA, Akdis M, Bieber T et al. Diagnosis and treatment of atopic dermatitis in children and adults: European Academy of Allergology and Clinical Immunology American Academy of Allergology, Asthma and Immunology/ PRACTALL Consensus Report. Allergy 2006; 61: 969-987

 

26 Kawashima T, Kobayashi S, Miyano M,. Ohya Naruse C, Tokuda Y. Senile type atopic dermatitis. Nippon Hifuka Gakkai Zasshi 1989: 99: 1095-1103 (Article in Japanese)

 

27 Barker JNWN, Palmer CNA, Zhao Y at al. Null mutations in the filaggrin gene (FLG) determine major susceptibility to early-onset atopic dermatitis that persists into adulthood. J Invest Dermatol 2007; 127: 564-367

 

28 Weidiager S, Rodriguez E, Stahl C et al. Filaggrin mutations strongly predispose to early-onset and extrinsic atopic dermatitis. J Invest Dermatol 2007; 127: 724-726

 

29 Matsuda .A, Ebihara N, Kumagai N et al. Genetic polymorphism in the promotor of the interferon gamma receptor 1 gene are associated with atopic cataracts. Invest Ophthalmol Vis Sci 2007; 48: 583-589

 

30 Jin K, Higaki Y, Takagi Y et al. Analysis of beta-glucocerebrosidase and ceramidase activities in atopic and aged dry skin. Acta Germ Venereol 1994; 74: 337-340

 

31 Bonness S, Bieber T. Molecular basis of atopic dermatitis. Curr Opin Allergy Clin Immunol 2007; 7: 382-386

 

32 Schauber J, Dorschner RA, Coda AB et al. Injury enhances TLR2 function and antimicrobial peptide expression through a vitamin D-dependent mechanism. J Clin Invest 2007; 117: 803-811

 

33 Arndt J, Smith N, Tausk F. Stress and atopic dermatitis. Curr Allergy Asthma Rep 2008; 8: 312-317

 

34 Mediaty A, Neuber K. Total and specific serum IgE decreases with age in patients with allergic rhinitis, asthma and insect sting allergy but not in patients with atopic dermatitis. Immun.Ageing 2005; 2: 9

 

35 Salt BH, Boguniewicz M, Leung DYM. Severe refractory atopic dermatitis in adults is highly atopic. J Allergy Clin Immunol 2007; 119: 508- 509

 

36 Darsow U, Laifaoui J, Kerschenlohr K et al. The prevalence of positive reactions in the atopy patch test with aeroallergens and food allergens in subjects with atopic eczema: a European multicenter study. Allergy 2004; 59: 1313-1325

 

37 Werfel T, Breuer K. Role of food allergy in atopic dermatitis. Curr Opin Allergy Clin Immunol 2004; 4: 379-385

 

38 Worm M, Forschner K, Lee HH et al. Frequency of atopic dermatitis and relevance of food allergy in adults in Germany. Acta. Germ Venereol 2006; 86: 119-122

 

39 Reekers R, Busche M, Wittmann M, Kapp A, Werfel T. Birch pollen-related foods trigger atopic dermatitis in patents with specific cutaneous T cell responses to birch pollen antigens. J Allergy Clin Immunol 1999; 104: 466-472

 

40 Worm M, Ehlers I, Sterry W, Zuberbier T. Clinical relevance of food additives in adult patients with atopic dermatitis. Clin Exp Allergy 2000; 30: 407-414

 

41 Scalabrin DMF, Bavbek S, Perzanowski MS, Wilson BB, Platts-Mills TAE, Wheatley LM. Use of specific IgE in assessing the relevance of fungal and dust mite allergens to atopic dermatitis: a comparison with asthmatic and nonasthmatic control subjects. J Allergy Clin Imrnunol 1999; 104: 1273-1279

 

42 Reefer Al, Satinover SM, Wilson BB, Woodfolk JA. The relevance of microbial allergens to the IgE antibody repertoire in atopic and nonatopic eczema. J Allergy Clin Immunol 2007; 120: 156-163

 

43 Samochocki Z, Owczarek W, Zabielski S. Can atopy patch tests with aeroallergens be an additional diagnostic criterion for ample dermatitis? Eur J Dermatol 2006; 16: 131-154

 

44 Darsow U, Vieluf D, Ring J, for the Atopy Patch Test Study Group. Evaluating the relevance of aeroallergen sensitization in atopic eczema with the atopic patch test: a randomized, double-blind multicenter study. J Am Dermatol 1999; 40: 137-195

 

45 Ingordo V, D’Andria C. D’.Andria C, Tortora A. Results of atopy pach tests with house dust mites in adults with –intrinsic and extrinsic atopic dermatitis. J Eur .Acad Dermatol Venereol 2002; 16: 450-454

 

46 Ramirez. de Knott HM, McCormick TS, Kalka K et al. Cutaneous hypersensitivity to Malasezia sympodialis and dust mite in adult atopic dermatitis with a textile pattern. Contact Derm 2006; 54: 92-99

 

47 Gilani 5, Gonzalez M, Hussain I, Finaly AY, Patel GK. Staphylococcal aureus re-colonization in ample dermatitis: beyond the skin. Clin Exp Dermatol 2005; 30: 10-13

 

48 Roll A, Cozzio A, Fischer B, Schmid-Grendelmeier P. Microbial colonization and atopic dermatitis. Curr Opin Allergy Clin immunol 2004; 4: 373-378

 

49 Lever R. Microbiology of atopic dermatitis. In Bieber T, Leung DYM, eds, Atopic Dermatitis. Marcel Dekker, New York-Basel, 2002: 220-227

 

50 Breuer K, Wittmann M, Kempe K et al. Alpha-toxin is produced by skin colonizing Staphylococcus aureus and induces T helper type 1 response in atopic dermatitis. Clin Exp Allergy 2005; 35: 1088-1095

 

51 Takahata Y, Sugita T, Kato H, Nishikawa A, Hiruma M, Muto M. Cutaneous Malassezia flora in atopic dermatitis differs between adults and children. Br J Dermatol 2007; 157: 1178-1182

 

52 Casagrande BF, Fluckiger S, Linder MT et al. Sensitization to the yeast Malassezia sympodialis is specific for extrinsic and intrinsic atopic eczema. J Invest Dermatol 2006; 126: 2414-2421

 

53 Johansson C, Sandstrom MH, Bartosik J et al. Atopy patch test reactions to Malassezia allergens differentiate subgroups of atopic dermatitis patients. Br J Dermatol 2003; 148: 479-488

 

54 Dotterud LK, Smith-Sivertsen T. Allergic contact sensitization in the general adult population: a population-based study from Northern Norway. Contact Derm 2007; 56: 10-15

 

55 Lamminitausta K, Kalimo K, Fageriund VL. Patch test reactions in atopic patients. Contact Derm 1992; 26: 234-240

 

56 De Groot AC. The frequency of contact allergy in atopic patients with dermatitis. Contact Derm 1990; 22: 273-277

 

57 Dickel H, Bruckner TM, Schmidt A, Diepgen TL. Impact of atopic skin diathesis on occupational skin disease incidence in a working population. J Invest Dermatol 2003; 121: 37-40

 

58 Williams J, Cahill J, Nixon R. Occupational autoeczematization or atopic eczema precipitated by occupational contact dermatitis? Contact Derm 2007; 56: 21-26

 

59 Proksch E, Nissen HP, Bremgartner M, Urquhart C. Bathing in a magnesium-rich Dead Sea salt solution improves skin barrier function, enhances skin hydration, and reduces inflammation in atopic dry skin. Int J Dermatol 2005; 44: 151-157

 

60 Paller AS, Lebwohl M, Fleischer AB Jr et at. Tacrolimus ointment is more effective than pimecrolimus cream with a similar safety profile in the treatment of atopic dermatitis: results from 3 randomized, comparative studies. J Am Acad Dermatol 2005; 52: 810-822

 

61 Fleischer AB Jr, Abramovits W, Breneman D, Iaracz E; US/Canada Tacrolimus Ointment Study Group. Tacrolimus ointment is more effective than pimecrolimus cream in adult patients with moderate to very severe atopic dermatitis. J Dermatotog Treat 2007; 18: 151-157

 

62 Reitamo S, Ortonne J-P, Sand C et al. Long term treatment with 0.1% tacrolimus ointment in adults with atopic dermatitis; results of a two-year, multicenter, non-comparative study. Acta Derm Venereol 2007; 87: 406-412

 

63 Hanifin JM, Pallet AS, Eichenfield L et al. US Tacrolimus Ointment Study Group. Efficacy and safety of tacrolirnus ointment for up to 4 years in patients with atopic dermatitis. J Am Acad Dermatol 2005; 53(Suppl. 2): S186-S194

 

64 Oranje AP, Devillers AC, Kunz B et al. Treatment of patients with atopic dermatitis using wet-wrap dressings with diluted steroids and/or emollients. An expert panel’s opinion and review of the literature. J Eur Acad Dermatol Venereol 2006; 20-1277-1286

 

65 Matsumoto M, Aranami: Ishige A. Watanabe K. Benno Y. LKM512 yogurt consumption improves the intestinal environement and induces the T -helper type 1 cytokine in adult patients with intractable atopic dermatitis. Clin Exp Allergy 2007; 37:358-370

 

66 Lintu P, Savolainen J, Kortekangas- Savolainen O, Kalimo K. Syistemic ketoconazole is an effective treatment of atopic dermatitis with IgE-mediated hypersensitivity to yeasts. Allergy 2001: 56: 512-317

 

67 Schmitt J, Schakel K, Schmitt N, Meurer M. Systemic treatment of severe atopic eczema: a systematic review. Acta Derm Venereol 2007; 87: 100-111

 

63 Werfel T, Breuer K, Rueff F et al. Usefulness of specific immunotherapy in patients with atopic drnatitis and allergic sensitization to house dust mites: a multi-centre, randomized, dose response study. Allergy 2006; 61: 202-205

 

69 Kusel MMH, Holt PG, de Klerk N, Sly PD. Support for 2 variants of eczema. J Allergy Clin lmmunol 2005; 116: 1067-1072

 

70 Varela P, Selores M, Gomes E et al. Immediate and delayed hypersensitivity to mite antigens in atopic dermatitis. Pedeiatr Dermatol 1999; 16: 1-5

 

71 Giusti F, Seidenari S. Reproducibility of atop- patch tests with Dermatophagoide: a study on 85 patients with atopic dermatitis. Contact Derm 2004; 50: 18-21.

 

72 Lange L, _Alter N, Keller T, Rietschel E. Sensitization to Malassezia in infants and children with atopic dermatitis: prevalence and clinical characteristics. Allergy 2008; 63: 486-487

 

73 Giordatio-Labadie F, Rance F, Pellegrin F, Bazex J, Dutau C, Schwarze HP. Frequency of contact dermatitis in children with atopic dermatitis: results ot a prospective study of 137 cases. Contact Derm 1999; 40: 192-195

 

A Katsarou, MC Armenaka

Department of Dermatology, University of Athens, “A. Sygros” Hospital, Athens, and Department of Medicine, Aristotle University of Thessalonik, Thessalonik, Greece Correspondence: A Katsarou. E-mail: [email protected]

Cuvinte-cheie: ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate