Gestionarea alergiilor: sfaturile farmacistului

Incidenţa alergiilor creşte de la an la an, iar acest fenomen se reflectă şi în numărul tot mai mare al pacienţilor care se prezintă în farmacie cu astfel de probleme. Multe dintre alergii au forme uşoare sau medii şi sunt legate de alergeni sezonieri ori casnici. Totuşi, pentru că diagnosticul de alergie nu poate fi stabilit întotdeauna cu uşurinţă, farmaciştii au nevoie de un bagaj consistent de informaţii actualizate în domeniu.

Substanțe ce pot acționa ca alergeni

Din nefericire există sute sau chiar mii de substanțe obișnuite ce pot acţiona ca alergeni. Alături de alergeni comuni precum polenul, mucegaiul, acarienii, părul animalelor, arahidele, fructele de mare, latexul etc., la originea unor alergii cu potenţial semnificativ se înscriu veninul insectelor, o serie de agenţi medicamentoşi de tipul aspirinei, ibuprofenului sau penicilinei,  detergenţii şi chiar produsele cosmetice.

Gestionarea alergiilor

Potrivit medicului Guido Zanni, farmaciştii îi pot ajuta pe pacienţi nu doar să îşi gestioneze alergiile, ci şi să le prevină. De asemenea, o consiliere eficientă trebuie să fie specifică fiecărui pacient, deşi există şi reguli care se aplică tuturor pacienţilor.

Cele mai familiare tipuri de alergii sunt rinitele alergice, cu o pondere de circa 30% în rândul populaţiei generale. Datorită simptomelor lor tipice – prurit nazal, strănut, rinoree și congestie nazală, uneori şi iritaţii la nivelul ochilor, gâtului sau boltei palatine – acestea sunt, de regulă, uşor de identificat de către farmacist.

Alergiile alimentare

Nu la fel de simplu stau lucrurile când vine vorba, de exemplu, de alergiile alimentare, care pot fi confundate cu intoleranţele alimentare, generate nu de reacţii imune, ci de incapacitatea de a digera anumite alimente; sau de alte reacţii alergice produse de alergeni cu care pacientul nu conştientizează să fi intrat în contact. Alergiile medicamentoase pot fi şi ele asociate, în mod eronat, cu reacţiile adverse ale medicamentelor.

Indicii privind tipul de alergie

Determinarea cât mai exactă a simptomelor resimţite de pacient joacă un rol primordial în stabilirea tipului de alergie. La fel de importante sunt şi aspecte precum vârsta pacientului  – este cunoscută predispoziţia copiilor la alergii -, existenţa unui fond alergic sau a anumitor afecţiuni precum astmul, dermatita atopică, esofagita eozinofilică etc.

Chestionarea pacientului (sau a aparţinătorului acestuia) poate include întrebări cât mai ţintite precum:

  • Când au apărut primele simptome şi în ce mod s-au succedat acestea?
  • Pot fi legate de contactul cu un factor declanşator (alergeni din natură, anumite alimente, medicamente, produşi de curăţenie etc.)?
  • Este vorba de un copil sau de un adult?
  • Pacientul se știe alergic la ceva anume?
  • Există comorbidităţi?
  • Pacientul se ştie suferind de astm?
  • Pacientul a mai avut vreodată alergie la un aliment/medicament?
  • Pacientul a ingerat un aliment/medicament nou?

Alergia alimentară versus intoleranța la proteinele alimentare

De asemenea, în funcţie de tipul de alergie spre care indică simptomele descrise de pacient, întrebările pot fi şi mai specifice. De exemplu, când există erupţii pe piele, simptom posibil în mai multe tipuri de alergii, chestionarea se poate completa cu întrebări ca:

  • Iritaţia de la nivelul pielii este localizată sau generalizată?
  • Iritaţia se prezintă sub formă de eczemă, urticarie, dermatită de contact etc.?

Pe de altă parte, nu trebuie pierdute din vedere nici simptome mai puţin specifice precum oboseala (un posibil semn al unei alergii netratate), durerile de cap, greaţa şi voma (ultimele două, probabile în alergiile alimentare).

Semnale de alarmă

Gravitatea unei alergii poate varia de la o persoană la alta, iar riscul cel mai mare este cel de anafilaxie, când viaţa pacientului se află în real pericol. Simptome pronunţate, apărute în decurs de până la câteva ore după contacul cu un alergen, precum respiraţia îngreunată, umflarea limbii, dificultatea de a înghiţi sau vorbi,  hipotensiunea, paloarea sau înroşirea pielii, vărsăturile, diareea, starea de slăbiciune etc. sunt semnale de alarmă care reclamă direcţionarea pacientului către un serviciu de urgenţe medicale.

8 factori agravanți ai alergiilor

Alegerea tratamentului

Prin remediile recomandate, farmaciştii îi pot ajuta, cel mai adesea, pe pacienţi să îşi amelioreze simptomele produse de alergii. Antihistaminicele, decongestionantele şi spray-urile cu steroizi se numără printre cele mai utilizate tratamente. Totuşi, dincolo de găsirea unui remediu, este important ca farmacişii să îi consilieze pe pacienţi pentru a evita alergenii şi a preveni reacţiile alergice. Iar, când alergenul nu este clar identificat ori alergia nu răspunde optim la tratament, să îi îndrume către medic pentru efectuarea unor teste de specialitate.

Bibliografie:

  1. American College of Allergy, Asthma and Immunology – Allergies, Frequently Asked Questions; acaai.org;
  2. G.R. Zanni – Top 10 Counseling Tips for Allergies; https://www.pharmacytimes.com;
  3. Mayo Clinic – Allergies; https://www.mayoclinic.org.

Asistent de farmacie

Cuvinte-cheie: , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate