Alergia alimentară versus intoleranța la proteinele alimentare

Alergiile alimentare reprezintă reacții adverse mediate din punct de vedere imunologic față de anumite alimente. Orice proteină alimentară poate reprezenta un trigger al unui răspuns alergic și/sau al unei reacții alergice la un număr mare de alimente, dar totuși doar un număr mic de alimente vor da aceste reacții. Alimentele cel mai des incriminate sunt ouăle, laptele, arahidele, nucile, soia, peștele, fructele de mare și grâul.

Semne și simptome

Semnele și simptomele șocului anafilactic la anumite alimente sunt:

  • prurit orofaringian;
  • angioedem;
  • stridor/disfonie/tuse/dispnee;
  • wheezing/greață/vărsături/diaree/eritem facial/urticarie;
  • congestie nazală/prurit nazal/rinoree/strănut;
  • durere abdominală;
  • colaps cardiovascular.

Fiziopatologie

De cele mai multe ori, reacțiile cutanate reprezintă cele mai comune manifestări clinice ale alergiilor la un aliment sau aditiv alimentar. Simptomele/semnele pot porni de la o urticărie acută (cea mai comună) spre eritem generalizat, angioedem și dermatită atopică. Alergia alimentară este rar cauză a urticariei cronice sau angioedemului.

Dermatita atopică

Studiile demonstrează că pacienții care prezintă dermatită atopică cronică au dobândit-o în proporție de 35-40% în urma alergiei alimentare mediate de imunoglobulinele IgE. Reacțiile alergice alimentare mediate de IgE și mecanismele celulare sunt responsabile de inflamația cronică eczematoasă. Se indică de cele mai multe ori să se înlăture factorul alergen – în acest caz alimentul/aditivul alimentar – și uneori reintroducerea alimentului poate exacerba o dermatită atopică. Reintroducerea alimentului se realizează strict sub supraveghere medicală deoarece există cazuri când apar reacții alergice și mai accentuate.

Boala celiacă

Reprezintă o afecțiune care survine în urma răspunsului imun al organismului la glutenul din cereale.

Dermatita herpetiformă

Reprezintă o formă de hipersensibilitate mediată de celulele non-IgE, care este legată de boala celiacă. Este caracterizată de apariția de vezicule care se asociază cu un rash cutanat – prurit accentuat și cu distribuție simetrică. Eliminarea glutenului din dietă poate duce la regresia bolii.

Alergiile alimentare gastrointestinale mediate de IgE

Aceste reacții alergice alimentare includ reacția imediată de hipersensibilitate și sindromul alergiei polen-aliment (sindrom alergic oral). Simptomele gastrointestinale specifice includ greață, vărsături, durere abdominală și crampe abdominale. Diareea se întâlnește foarte rar.

Sindromul alergic oral

Pacienții care dezvoltă acest sindrom prezintă prurit localizat la nivel bucal, de exemplu la nivelul buzelor, limbii, palatului și gâtului, secundar ingestiei anumitor alimente. În mai puțin de 3% din cazuri, simptomele progresează către reacții sistemice precum edem laringean și/sau hipotensiune arterială. Acest sindrom este cauzat de o reacție încrucișată între anumite forme de polen și alergeni alimentari. De exemplu, unii indivizi cu alergie la ambrozie pot experimenta simptome orofaringeene în urma ingestiei de banană sau pepene; iar alți pacienți cu alergie la mesteacăn pot dezvolta simptome după ingestia de morcovi cruzi, țelină, cartofi, măr, piersică sau alune.

Alergia alimentară gastrointestinală mediată de IgE mixte sau non-IgE (esofagita/gastroenterita eozinofilică)

Simptomele pot varia în funcție de eozinofile. Simptomele tipice includ greață postprandială, durere abdominală, senzație rapidă de sațietate. Esofagita eozinofilică se poate manifesta prin simptome de reflux și disfagie. La copil poate să survină scăderea ponderală sau malnutriția. Se recomandă endoscopia/biopsia pentru a preleva o mostră din intestin astfel încât să se demonstreze dacă apar eozinofile la nivelul intestinului. Pe lângă dietă se poate recomanda terapia cu corticosteroizi.

Alergia alimentară gastrointestinală mediată de non-IgE

Proteinele din alimente induc un sindrom tipic de enterocolită manifestat în primele luni de viață prin vărsătură severă în jet, diaree, malnutriție. Triggerii sunt reprezentați de laptele de vacă și formule din proteine de soia. Mai poate fi cauzată de orez respectiv ovăz. Când alergenul este eliminat din alimente, se observă o rezolvare a simptomelor. Copiii cu această alergie pot fi letargici, deshidratați. Sugarii pot prezenta în scaun mucus și sânge. Excluderea și la mamă a acestor alergeni poate rezolva problema.

Sfaturi pentru un stil de viață sănătos

Stabilirea diagnosticului

Studiile de laborator care pot ajuta sunt:

  • testarea specifică pentru anticorpii IgEtotuși rezultatele pozitive denotă sensibilitate și pot să nu confirme din punct de vedere clinic alergia;
  • teste de eliberare a histaminei bazofile sunt destul de limitate;
  • teste cutanate;
  • dieta – identifică de multe ori alergenul.

Management

S-a demonstrat că în acest moment singurul ajutor în cazul alergiilor alimentare este eliminarea alergenului alimentar din dietă. Din acest considerent se recomandă:

  • educarea pacientului și aparținătorilor în vederea citirii corecte a etichetelor de pe alimente pentru a putea identifica ușor prezența alergenilor alimentari;
  • eliminarea alimentelor care pot produce alergie;
  • anticiparea posibililor triggeri care pot să ducă la reacții încrucișate aliment-alergen (ex. arahide cu lupin/ lapte vacă cu lapte de oaie).

Se poate administra medicație de urgență:

  • epinefrină injectabilă – principalul tratament când apare reacția anafilactică;
  • antihistamină – utilizată în tratamentul simptomelor moderate;
  • corticosteroizi – terapie adjuvantă;

  • fluide i.v. pentru hipotensiune;
  • glucagon pentru anafilaxie refractară.

În formele severe de anafilaxie poate fi necesară ventilația mecanică. Anul acesta, FDA (Food and Drug Administration) a aprobat prima imunoterapie în cazul alergiei la arahide.

Intoleranța alimentară

Cunoscută și ca intoleranță proteică survine ca răspuns al organismului față de anumite proteine alimentare, astfel încât să se formeze anticorpi împotriva acestora. În timpul copilăriei mici, cea mai frecventă formă de intoleranță este cea la proteinele din lapte de vacă.

La vârsta școlară poate să survină intoleranța la proteina din ou. De-a lungul timpului atât la copii cât și la adulți s-au raportat reacții față de anumite proteine alimentare. Doar câteva astfel de reacții au fost mediate de IgE. Pe acest considerent se utilizează mai frecvent termenul de „intoleranță la proteinele alimentare” în loc de „alergie la proteinele alimentare”. La copil, cele mai frecvente simptome sunt cele gastrointestinale cu o frecvență de 50-80%, urmate de simptome cutanate – 20-40% și simptome respiratorii – 4-25%. Cei mai frecvenți alergeni alimentari identificați sunt cei din lapte, ouă, arahide, nuci, pește, soia, grâu, crustacee, fructe de mare, responsabili de 90% din cele mai semnificative reacții. Intoleranța la proteinele alimentare poate fi mediată de IgE sau non-IgE. Studii morfologice au demonstrat rolul limfocitelor T gastrointestinale în patogeneza alergiilor alimentare gastrointestinale. În acest moment, se pare că un rol important în răspunsul sistemului imun îl are microbiomul (comunitatea de bacterii, virusuri, ciuperci).

Sfaturi pentru un stil de viață sănătos

Reacții care nu sunt mediate din punct de vedere imun

  • Tulburări legate de procesul de absorbție la nivel digestiv al unor proteine:
  • malabsorbția glucoză-galactoză;
  • deficitul de lactază;
  • deficitul de sucrază – isomaltoză;
  • deficitul de enterokinază.
  • Reacții farmacologice:
  • tiramina din brânza mucegăită;
  • histamina – ex. căpșune, cofeină.
  • Reacția idiosincratică:
  • aditivii alimentari;
  • coloranții alimentari.
  • Erorile înnăscute de metabolism:
  • fenilcetonuria;
  • intoleranța ereditară la fructoză/tirozinemia/galactozemia/intoleranța la proteina lisinurică.
  • Reacții mediate imun – alergii alimentare
  • Mediate de IgE:
  • sindrom alergic oral;
  • hipersensibilitate gastrointestinală imediată.
  • Mediate ocazional de IgE:
  • esofagita eozinofilică;
  • gastrită eozinofilică;
  • gastroenterita eozinofilică.
  • Non-mediate de IgE:
  • enterocolite/enteropatii;
  • proctocolite/constipație cronică.
  • Reacții autoimune:
  • reacții imune înnăscute sau adaptate – boala celiacă.

Din punct de vedere clinic simptomele care survin pot fi consecința intoleranțelor la anumite proteine alimentare. Cele mai frecvente manifestări sunt cele din sfera gastrointestinală.

Sindromul oral alergic

Este o formă mediată de IgE, se manifestă în special la nivelul orofaringelui și apare secundar ingestiei de fructe proaspete și legume. Poate afecta adulții care prezintă alergie la polen – în special ambrozie, mesteacăn – și se manifestă ca urmare reacțiilor încrucișate între anticorpii IgE din polen și proteinele din anumite fructe/legume. Simptomele caracteristice pot fi prurit, rash, angioedem localizat la nivelul buzelor, limbii, palatului și gâtului. Simptomele pot fi accentuate în perioada ambroziei.

Hipersensibilitate gastrointestinală imediată

Anafilaxia gastrointestinală este definită precum o reacție gastrointestinală mediată de IgE, care deseori se asociază cu manifestări alergice la nivelul anumitor organe, precum tegument sau/și plămâni. Reacția survine de cele mai multe ori de la câteva minute după ingestia alergenului până la 2 ore. Între 1-2 ore, pacientul poate dezvolta greață, durere abdominală și vărsături. După 2 ore apare diareea.

Gastroenterita eozinofilică

Este caracterizată de infiltrarea eozinofilelor în mucoasa tractului gastrointestinal. Diagnosticul se realizează pe o simptomatologie gastrointestinală și biopsie de la nivel intestinal care poate demonstra infiltrația eozinofilică. Se pare că acest tip poate precede sindromul de intestin iritabil.

Enteropatia sensibilă la gluten

Este descrisă în detaliu în legătură cu boala celiacă. Simptomele dermatologice care pot surveni sunt urticaria, angioedemul, rashul și dermatita atopică. Simptomele respiratorii includ rinita și astmul.

Testele de laborator realizate sunt predominant teste cutanate care pot demonstra existența anticorpilor IgE în special în cazul alergiilor alimentare mediate de IgE. Totuși majoritatea intoleranțelor la proteinele alimentare nu sunt mediate de IgE.

Derivatele cerealiere: valoare nutritivă și elemente de toleranță

Se mai pot realiza teste precum:

  • ELISA/testarea leucocitelor fecale/testarea panelului atopic.

Se poate trece și la dieta prin eliminare care poate fi pe o perioadă de 2-4 săptămâni sau chiar mai mult. În cazul în care vorbim de intoleranță, la 14 zile se poate realiza testarea la alergenii alimentari, în cazul unei reacții anafilactice este contraindicată testarea alergenilor alimentari. Se va reintroduce treptat alimentația în cantitate foarte mică și se vor aștepta 48 ore pentru a se observa dacă apar simptome.

Ca proceduri medicale de investigație se poate realiza endoscopia/colonoscopia/biopsia. Din punct de vedere al tratamentului, în prim plan va rămâne adoptarea dietei prin eliminarea alergenilor alimentari. Terapia medicamentoasă va fi formată din clasa corticosteroizilor, antihistamine și bronhodilatatoare inhalantorii. În cazuri de anafilaxie se va administra epinefrină intramuscular.

Bibliografie:

  1. https://emedicine.medscape.com/article/135959-overview;
  2. https://emedicine.medscape.com/article/135959-overview.

 

Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Oradea

Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate