Dermatita seboreică la nou-născut sau la sugar

Dermatita seboreică infantilă reprezintă o afecțiune cutanată frecventă și autolimitată, caracterizată prin apariția unor plăci eritematoase acoperite cu scuame gălbui, seboreice, localizate la nivelul regiunilor bogate în glande sebacee. Această boală afectează predominant scalpul, pavilioanele auriculare, regiunea centrală a feței și regiunile intertriginoase ale sugarilor.

Dermatita seboreică infantilă este o afecțiune benignă care se rezolvă spontan în majoritatea cazurilor. Manifestarea cea mai cunoscută este reprezentată de prezența „crustelor de lapte”, care apar frecvent pe scalpul nou-născuților și sugarilor în primele luni de viață.

Dermatita seboreică la nou-născut: Epidemiologie

Prevalența dermatitei seboreice prezintă variații semnificative în funcție de vârsta sugarului. Afecțiunea se manifestă tipic între vârsta de 3 săptămâni și 12 luni, cu o distribuție caracteristică pe parcursul acestei perioade [1].

Incidența atinge apogeul la vârsta de 3 luni, când aproximativ 70% dintre sugari pot prezenta diferite grade de manifestare a bolii. După această perioadă de vârf, prevalența scade progresiv, afectând doar 7% dintre copiii cu vârsta între 1 și 2 ani [1,2].

Această distribuție temporală sugerează o corelație strânsă cu modificările hormonale și dezvoltarea glandelor sebacee în perioada postnatală. Nu există diferențe semnificative de incidență între sexe, iar factorii geografici sau etnici nu par să influențeze prevalența bolii [1].

Dermatita seboreică la nou-născut: Fiziopatologie

Mecanismele exacte care stau la baza dezvoltării dermatitei seboreice infantile rămân incomplet elucidate, însă cercetările actuale indică o etiologie multifactorială complexă.

Hormonii materni

            Transferul transplacentar al androgenilor materni reprezintă un factor patogenic important. Acești hormoni stimulează activitatea glandelor sebacee ale nou-născutului, creând un mediu propice pentru dezvoltarea dermatitei seboreice infantile. Cu toate acestea, prezența glandelor sebacee active reprezintă o condiție necesară, dar nu suficientă pentru apariția bolii, sugerând și o implicare a altor factori în fiziopatologia dermatitei seboreice infantile [1].

Colonizarea cu Malassezia

            Rolul Malasseziei, o ciupercă lipofilă, care se găsește în mod normal pe pielea umană, rămâne controversat. Studiile au demonstrat prezența acestui microorganism atât la sugarii cu dermatită seboreică, cât și la cei cu alte afecțiuni dermatologice sau chiar la sugarii sănătoși. Astfel, ca urmare a distribuției frecvente a Malasseziei, nu poate fi determinat cu certitudine rolul patogenic direct sau o posibilă implicare secundară sau oportunistă [1,3].

Factori imunologici și inflamatori

            Răspunsul imun al sugarului la diverși stimuli, inclusiv la colonizarea microbiană, poate juca un rol în dezvoltarea inflamației caracteristice dermatitei seboreice. Imaturitatea sistemului imun în primele luni de viață poate contribui la răspunsul inflamator inadecvat observat în această afecțiune [1].

Tabloul clinic

Crustele de lapte

Semnul cel mai frecvent întâlnit în dermatita seboreică infantilă este prezența crustelor de lapte, caracterizate prin acumularea asimptomatică și neinflamatorie a unor scuame gălbui, grase, la nivelul scalpului. Vertexul și regiunea frontală sunt cel mai frecvent afectate. Scuamele aderă strâns la scalp și se pot forma plăci groase, care acoperă zone extinse [1,2].

Afectarea facială

Erupția poate debuta sau se poate extinde pe față, manifestându-se prin plăci eritemato-scumoase, de culoare roz-somon. La sugarii cu piele închisă la culoare, dermatita seboreică se poate prezenta sub formă de pete hipopigmentate, acoperite de scuame fine [1].

Fruntea, pliurile retroauriculare, sprâncenele, pleoapele, obrajii și șanțurile nazolabiale sunt frecvent implicate [1,2].

Distribuția corporală

Dermatita seboreică poate afecta și alte regiuni ale corpului:

• zona scutecului – afectarea acestei regiuni poate mima dermatita de contact iritativă, dar în mod caracteristic, sunt vizate pliurile cutanate;
• trunchiul – cu predilecție pentru regiunea ombilicală, unde pot apărea plăci eritematoase bine delimitate, cu scuame gălbui, seboreice;
• regiunile intertriginoase – în pliurile regiunii cervicale, axilare și inghinale, leziunile au un aspect umed, lucios, fără descuamare vizibilă, și tind să devină confluente [1,2].

Formele extinse

În cazurile mai severe, zone extinse ale trunchiului pot fi afectate, cu plăci eritemato-scuamoase bine delimitate, distribuite la nivelul abdomenului inferior, regiunii pubiene și inghinale, precum și a feselor. Rar, dermatita seboreică se poate prezenta ca o erupție eritrodermică la sugari, necesitând evaluare și tratament individualizat [1,2].

În general, dermatita seboreică infantilă este asimptomatică. Sugarul rămâne cu o stare generală bună, alimentația și somnul nu sunt perturbate, iar în majoritatea cazurilor pruritul este minim sau absent. Manifestările clinice prezintă un caracter fluctuant, iar majoritatea cazurilor se rezolvă spontan în câteva săptămâni sau luni. Persistența simptomelor după vârsta de 12 luni este rară și necesită reconsiderarea diagnosticului [1,2].

Diagnosticul diferențial

Diagnosticul diferențial se face cu alte afecțiuni dermatologice infantile, care pot prezenta aspecte clinice similare.

Dermatita atopică

            Dermatita atopică reprezintă principala afecțiune care trebuie diferențiată de dermatita seboreică. Dermatita atopică se caracterizează prin prurit sever care afectează pofta de mâncare și somnul sugarului. Leziunile sunt eritemato-scumoase, cu scuame imprecis delimitate, localizate cu precădere la nivelul obrajilor, scalpului și suprafețelor extensoare ale membrelor. Zona scutecului este de obicei respectată. Prezența unui istoric familial pozitiv de eczemă, astm sau rinită alergică susține diagnosticul de dermatită atopică [1].

Dermatita de scutec

            Dermatita de scutec apare ca urmare a mediului umed și prezenței scutecului. Din punct de vedere clinic, pliurile cutanate nu sunt afectate, spre deosebire de cazul dermatitei seboreice. Când este complicată cu o suprainfecție candidozică, prezintă un aspect roșu intens, lucios, uneori cu eroziuni superficiale, afectând pliurile cutanate. Pot fi observate pustule tranzitorii la marginile leziunilor și leziuni satelite caracteristice [1].

Psoriazisul vulgar

            Deși este rar la această vârstă, psoriazisul poate mima dermatita seboreică, în special când afectează regiunile flexurale sau zona scutecului. Plăcile de psoriazis sunt bine delimitate, lucioase, de culoare roșu intens, cu scuame alb-sidefii caracteristice în regiunile non-intertriginoase [1].

Histiocitoza cu celule Langerhans

            Această afecțiune este rară, dar important de exclus. Histiocitoza cu celule Langerhans poate debuta ca o dermatită seboreică refractară la tratament sau ca o dermatită de scutec cu ulcerații și eroziuni. Prezența papulelor și nodulilor bruni, violacei pe scalp, în regiunile retroauriculare, axilare și în pliurile inghino-crurale trebuie să ridice suspiciunea acestui diagnostic. Pentru confirmare este necesară biopsia cutanată [1].

Tinea capitis

            Tinea capitis se poate prezenta la sugari ca o dermatită eritemato-scumoasă cu inflamație minimă. Plăcile alopecice sunt în general prezente, deși uneori sunt dificil de identificat. Examenul micologic și culturile fungice confirmă diagnosticul. Tinea capitis este o afecțiune rară la sugari [1].

Tratamentul și managementul bolii

Dermatita seboreică infantilă prezintă o evoluție autolimitată, motiv pentru care abordarea terapeutică inițială trebuie să fie conservatoare, cu accent pe educarea și liniștirea părinților, precum și pe măsuri simple de îngrijire a pielii.

            Tratamentul inițial al crustelor de lapte include:

• aplicarea emolientelor, precum vaselina sau uleiul pentru bebeluși – se aplică pe scalp, eventual peste noapte, pentru a înmuia scuamele. Acestea sunt apoi îndepărtate delicat, cu o perie cu peri fini.
• șamponarea frecventă – utilizarea unui șampon blând pentru bebeluși, urmată de îndepărtarea delicată a scuamelor.

            În cazurile mai extinse sau persistente, se recomandă:

• corticosteroizi topici de potență scăzută – sunt recomandați când există o componentă inflamatorie predominantă [1,4].
• ketoconazol 2% (șampon sau cremă) – reprezintă o alternativă în cazurile difuze sau ca alternativă la  aplicarea corticosteroizilor [1,4].

Cazurile recalcitrante la tratament

În cazurile în care dermatita seboreică nu se ameliorează după o săptămână de tratament cu corticosteroizi topici sau două săptămâni de tratament antifungic, diagnosticul trebuie reconsiderat. Este importantă excluderea histiocitozei cu celule Langerhans și a altor afecțiuni care pot mima dermatita seboreică [1].

Evoluție și prognostic

Dermatita seboreică infantilă are un prognostic excelent, cu rezoluție spontană în majoritatea cazurilor. Durata medie a afecțiunii este de câteva săptămâni până la câteva luni, cu dispariție completă înainte de vârsta de un an în majoritatea cazurilor [2].

Persistența simptomelor după vârsta de 12 luni este neobișnuită și trebuie să determine o reevaluare atentă a diagnosticului.

Concluzii

Dermatita seboreică infantilă reprezintă o afecțiune cutanată comună și benignă a sugarilor, cu manifestări clinice caracteristice și evoluție favorabilă. Diagnosticul se bazează pe recunoașterea tabloului clinic tipic și excluderea altor afecțiuni dermatologice infantile.

Managementul terapeutic trebuie individualizat în funcție de extensia și severitatea leziunilor, începând cu măsuri conservatoare și progresând către tratamente farmacologice doar când este necesar. Educarea părinților și monitorizarea atentă a evoluției sunt componente esențiale ale îngrijirii acestor pacienți.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Sasseville, D. Cradle cap and seborrheic dermatitis in infants. In: UpToDate. Levy, M. L., Fowler, J., editors. Waltham (MA): UpToDate Inc.; 2025 [updated 2023 Aug 24; cited 2025 Sep 28]. Available from: https://www.uptodate.com/contents/cradle-cap-and-seborrheic-dermatitis-in-infants;
2. Sachdeva, M., Kaur, S., Nagpal, M., Dewan, S.P. Cutaneous lesions in new born. Indian J Dermatol Venereol Leprol. 2002; 68(6):334–337;
3. Foley, P., Zuo, Y., Plunkett, A., Merlin, K., Marks, R. The frequency of common skin conditions in preschool-aged children in Australia: seborrheic dermatitis and pityriasis capitis (cradle cap). Arch Dermatol. 2003; 139(3):318–322;
4. Falusi, O. O. Seborrhea. Pediatr Rev. 2019; 40(2):93–95.

Foto: Shutterstock

Andreea Diana Anghel

Medic rezident dermatovenerologie
Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr.Carol Davila”