Diareea călătorului: ce este, opțiuni terapeutice, ghid de prevenție

Diareea călătorului reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate întâlnite de persoanele care călătoresc în țări cu standarde diferite de igienă și siguranță alimentară. Deși, în majoritatea cazurilor, afecțiunea este autolimitată și se remite în câteva zile, simptomele pot afecta semnificativ confortul, planurile de vacanță sau activitatea profesională. Din acest motiv, este important ca fiecare persoană care călătorește să cunoască principalele cauze, modalitățile de tratament și măsurile prin care diareea călătorului poate fi prevenită.

Apariția diareii călătorului este determinată cel mai frecvent de consumul de alimente sau apă contaminate cu bacterii, virusuri ori paraziți. Organismul intră în contact cu microorganisme față de care nu are imunitate, iar rezultatul este apariția simptomelor digestive. Riscul este mai mare în anumite regiuni din Asia, Africa, America Latină și Orientul Mijlociu, însă diareea călătorului poate apărea în orice destinație în care regulile de igienă alimentară nu sunt respectate.

Diareea călătorului, cauze şi simptome frecvente

Cea mai frecventă cauză pentru diareea călătorului este bacteria Escherichia coli enterotoxigenă (ETEC), însă pot fi implicate și alte bacterii, precum Campylobacter, Salmonella sau Shigella. În unele situații, infecția este produsă de virusuri, cum ar fi norovirusul, sau de paraziți intestinali, în special atunci când simptomele persistă mai multe săptămâni.

Manifestările caracteristice pentru diareea călătorului apar, de regulă, în primele zile după sosirea la destinație, însă pot debuta și după întoarcerea acasă. Cele mai frecvente simptome includ scaune diareice repetate, crampe abdominale, balonare, greață, vărsături și stare generală de disconfort. Uneori poate apărea și febra, iar în cazurile severe se observă sânge în scaun, situație care necesită evaluare medicală cât mai rapidă.

Intensitatea simptomelor din diareea călătorului diferă de la o persoană la alta. Unele persoane prezintă doar câteva scaune moi pe parcursul unei zile, în timp ce altele pot avea numeroase episoade diareice care favorizează deshidratarea. Copiii mici, persoanele vârstnice și pacienții cu boli cronice sunt mai vulnerabili la complicații în ce priveşte diareea călătorului și necesită o atenție deosebită.

Diareea călătorului, diagnostic

Diagnosticul de diareea călătorului este stabilit, în cele mai multe cazuri, pe baza istoricului de călătorie și a simptomelor. Investigațiile suplimentare nu sunt necesare atunci când manifestările sunt ușoare și se remit rapid. Totuși, dacă simptomele persistă mai mult de câteva zile, sunt însoțite de febră mare, sânge în scaun sau semne de deshidratare, medicul poate recomanda analize ale scaunului pentru identificarea agentului infecțios.

Opțiuni terapeutice în diareea călătorului

Tratamentul pentru diareea călătorului urmărește, în primul rând, prevenirea deshidratării. Pierderea de apă și electroliți reprezintă cea mai importantă consecință a episoadelor diareice repetate din diareea călătorului, motiv pentru care hidratarea adecvată este esențială. Se recomandă consumul de apă îmbuteliată, soluții de rehidratare orală și alte lichide sigure, administrate în cantități mici și repetate.

În formele ușoare de diareea călătorului, alimentația trebuie adaptată temporar. Sunt preferate alimentele ușor digerabile, precum orezul, cartofii fierți, bananele, pâinea prăjită, covrigeii sau supa clară. În schimb, alimentele foarte grase, condimentate, prăjite sau bogate în fibre pot accentua simptomele și este recomandat să fie evitate până la remiterea episodului.

În anumite situații, medicul poate recomanda administrarea unor medicamente antidiareice simptomatice pentru reducerea numărului de scaune. Acestea pot ameliora disconfortul asociat cu diareea călătorului, însă nu sunt indicate în toate cazurile, în special atunci când există febră mare sau scaune cu sânge, deoarece pot întârzia eliminarea agentului infecțios.

Tratamentul antibiotic în diareea călătorului

Atunci când diareea călătorului este produsă de anumite bacterii și simptomele sunt moderate sau severe, medicul poate decide inițierea tratamentului antibiotic. Alegerea antibioticului depinde de regiunea în care a avut loc călătoria, de rezistența bacteriană și de particularitățile pacientului. Administrarea antibioticelor fără recomandare medicală nu este indicată în diareea călătorului, deoarece poate favoriza apariția rezistenței bacteriene și poate expune pacientul la reacții adverse inutile.

Probioticele sunt utilizate frecvent ca adjuvant în managementul diareii călătorului. Deși rezultatele studiilor sunt variabile, anumite tulpini pot contribui la refacerea florei intestinale și la scurtarea duratei simptomelor. Totuși, acestea nu înlocuiesc măsurile de hidratare și nici tratamentul recomandat de medic atunci când situația o impune.

Diareea călătorului, prevenţie

Un aspect esențial în controlul diareii călătorului îl reprezintă prevenția. Respectarea regulilor de igienă alimentară reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire. Este recomandat consumul exclusiv de apă îmbuteliată sigilată sau apă fiartă şi răcită, evitarea cuburilor de gheață de proveniență incertă și folosirea apei sigure inclusiv pentru periajul dinților în zonele cu risc crescut.

Pentru prevenirea diareii călătorului, fructele și legumele crude trebuie consumate doar dacă pot fi curățate personal de coajă. Salatele preparate din ingrediente crude, alimentele păstrate la temperatura camerei și produsele cumpărate de la comercianți ambulanți prezintă un risc mai mare de contaminare.

Carnea, peștele, fructele de mare și ouăle trebuie consumate numai dacă sunt preparate termic corespunzător. Preparatele insuficient gătite reprezintă o sursă importantă de microorganisme implicate în diareea călătorului. De asemenea, laptele și produsele lactate nepasteurizate ar trebui evitate în timpul deplasărilor în zone cu risc crescut.

Igiena mâinilor rămâne una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a diareii călătorului. Spălarea mâinilor cu apă și săpun înainte de masă și după utilizarea toaletei reduce considerabil transmiterea microorganismelor. Atunci când apa nu este disponibilă, soluțiile pe bază de alcool pot reprezenta o alternativă utilă.

Trusa de călătorie

Persoanele care suferă de boli inflamatorii intestinale, diabet, imunodeficiențe sau alte afecțiuni cronice ar trebui să discute cu medicul înainte de plecare. În anumite situații, acesta poate recomanda măsuri suplimentare pentru reducerea riscului de diareea călătorului, inclusiv pregătirea unei truse medicale adaptate destinației. O pregătire corespunzătoare înainte de călătorie poate reduce semnificativ probabilitatea apariției diareii călătorului.

Trusa de călătorie este util să conțină soluții de rehidratare orală, un termometru, medicamente simptomatice recomandate de medic și produse pentru igiena mâinilor. Pentru anumite destinații, medicul poate decide prescrierea unui antibiotic care să fie utilizat doar în condițiile clar stabilite înainte de plecare, dacă apare diareea călătorului cu simptome severe.

Solicitarea unui consult medical este necesară dacă diareea călătorului durează mai mult de trei-patru zile, dacă apar febră înaltă, sânge în scaun, vărsături persistente sau semne evidente de deshidratare, precum sete intensă, amețeli, urinări rare sau stare de confuzie. Copiii, femeile însărcinate și persoanele vârstnice trebuie evaluate mai rapid, deoarece pot dezvolta complicații într-un timp scurt.

Trebuie reținut faptul că diareea călătorului este o afecțiune frecventă, dar în majoritatea situațiilor poate fi gestionată eficient prin hidratare corespunzătoare, alimentație adecvată și tratament recomandat de medic atunci când este necesar. Respectarea regulilor de igienă alimentară și pregătirea înaintea deplasării reduc considerabil riscul de îmbolnăvire. O bună informare și aplicarea măsurilor preventive permit desfășurarea călătoriilor în condiții de siguranță și contribuie la evitarea complicațiilor asociate cu diareea călătorului.

Bibliografie:

1. https://wwwnc.cdc.gov/travel/page/travelers-diarrhea
2. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/diarrhoeal-disease
3. https://www.istm.org/
4. https://www.idsociety.org/practice-guideline/infectious-diarrhea/
5. https://www.idsociety.org/practice-guideline/infectious-diarrhea/
6. https://www.msdmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/gastroenteritis/travelers-diarrhea 

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Foto: Shutterstock