Efectele alimentelor de origine vegetală asupra sănătății

shutterstock_307443251Considerații generale asupra rolului alimentației în profilaxia bolilor cronice

 

Dr. Corina-Aurelia Zugravu, UMF „Carol Davila”

 Rezumat:

Bolile cronice degenerative afectează substanțial sănătatea omului modern. Studiile arată că aceste afectiuni pot fi influențate pozitiv de corectarea unor greșeli alimentare și de substituția în dietă a unor alimente de origine animală cu produse de origine vegetală. Dintre cele mai frecvente situații în care vegetalele pot acționa profilactic amintim bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, obezitatea și neoplaziile.

Cuvinte-cheie: boli cronice, alimente vegetale, profilaxie

Abstract:

Non-communicable diseases are important causes of diseases for modern men. Studies have shown that they can be positively influenced by correcting diet mistakes and by substituting animal foods with vegetable ones. Among the most frequent advantages are found in cardiovascular diseases, diabetes, obesity and neoplasms.

Keywords: non-communicable diseases, vegetable foods, profilaxy

Speranța de viață a omului contemporan este din ce în ce mai mare. Trăim mult, cu mult mai mult decât trăiau bunicii sau străbunicii noștri. Asta lasă timp suficient greșelilor alimentare să își arate consecințele nefavorabile. Când ai toate șansele să decedezi din cauza unei febre tifoide până la 40 de ani sau să ai probleme mari la naștere și să mori din cauza unei infecții puerperale, nu este foarte important dacă ai mâncat corect și nu ai exagerat des cu ingestia de alimente. La aceasta se adaugă și faptul că înaintașii noștri făceau foarte mult efort fizic, ceea ce compensa pentru efectele metabolice negative ale unor excese. Trebuie să ne amintim și de faptul că excesele sunt, mai degrabă, o noțiune legată de alimentația omului modern, ele fiind în trecut rare sau ocazionale pentru cea mai mare parte din populație. Așadar, dacă ne putem mândri cu o longevitate deosebită, e cazul să fim atenți să adăugăm nu numai „ani vieții, ci și viață anilor” (Ralph Paffenbarger Jr.). Pentru că, nu-i așa, calitatea vieții este și ea extrem de importantă. Nu este totuna dacă suntem octagenari cu o bună mobilitate, un aparat cardiovascular funcțional în parametri acceptabili și cu funcții cognitive păstrate sau dacă suntem țintuiți la pat, cu multiple probleme care reprezintă o povară substanțială pentru aparținători, dar și pentru sistemul național de sănătate.

Și pentru că este mai ușor să previi decât să tratezi, ştiința nutriției a căpătat în fine importanța pe care o merită. Comunitatea medicală, dar și oamenii obișnuiți au înțeles că bolile cronice, degenerative, principalele cauze de morbiditate și mortalitate de astăzi, beneficiază de pe urma adoptării unui stil de viață sănătos, care înglobează deopotrivă suficient efort fizic și o dietă echilibrată și bogată în nutrienți utili. Acesta este contextul în care numeroase studii s-au concentrat pe avantajele unei alimentații preponderent vegetale, deci în care cele mai multe alimente provin din livadă, grădină sau holdă, și nu din abator sau fermă. Într-adevăr, există două categorii de elemente care recomandă din plin abundența de produse vegetale în dietă: întâi, compoziția alimentelor vegetale, cu caracteristicile ei clar sanogenetice, în al doilea rând, faptul că ele au o acțiune pozitivă pur și simplu pentru că pot lua locul unor alimente cu adevărat dăunătoare.

În acest context, alimentele vegetale sunt recomandate în profilaxia primară și secundară a unui mare număr de îmbolnăviri, pe primul loc aflându-se cele ale aparatului cardiovascular. Desigur, nimic nu este alb sau negru în domeniul nutriției și hiperbolizarea valorii sanogenetice a alimentelor vegetale este dăunătoare, pentru că apar astfel așteptări care nu sunt întotdeauna îndeplinite. De exemplu, cunoaștem fructe și legume care conțin antioxidanți din abundență, substanțe despre care s-a dovedit experimental că încetinesc multiplicarea celulelor canceroase sau ameliorează mortalitatea indiferent de cauză. Dar coeficientul de utilizare digestivă al antioxidanților e mic, ei se absorb puțin și chiar și mai puțini ajung direct la țesuturi și celule pentru a-și exercita efectele benefice. Alimentele au matrici complexe și substanțele ce le alcătuiesc nu se comportă în farfurie ca în laborator. Pe de altă parte, nu știm încă sigur de ce unele alimente au anumite efecte pe unii oameni, iar în cazul altora, efectele sunt inexistente sau, și mai rău, opuse. Probabil epigenetica ne va lămuri în deceniile ce urmează. Indiferent de context, alimentele de origine vegetală reprezintă o opțiune foarte sănătoasă și în cele ce urmează vom urmări câteva aspecte legate de compoziția lor și acțiunea asupra organismului.

De remarcat că ar fi de așteptat ca cele mai valoroase informații să vină din marile studii de cohortă (EPIC-Oxford, Adventist Health Study – AHS), unde au fost, evident, prezenți și vegetarieni sau vegani. Din păcate, incerta clasificare a celor care optează pentru aceste tipuri de alimentație, ca și faptul că efectele unui anumit gen de dietă au nevoie de timp (de regulă, mult) pentru a se manifesta îngreunează tragerea unor concluzii irefutabile. Alimentele acționează cu certitudine asupra organismului, dar nu atât de rapid ca medicamentele. Nu ajută dacă tipul de alimentație adoptat este efemer și, de multe ori, studiile nu iau în seamă aceste detalii. În plus, puține au fost studiile (Heidelberg Study, Oxford Vegetarian Study) care să urmarească grupuri mai mari de vegetarieni sau vegani (1). Iar acolo unde sunt avute în obiectiv dietele exclusiv vegane, cu o alimentație formată numai din alimente de origine vegetală (2), se observă că subiecții au întotdeauna un indice de masă corporală mic, o tensiune arterială mai mică, o colesterolemie redusă, toate indicând un risc mai mic de boală cardiovasculară.

Boli cronice influențate de alimentele de origine vegetală; modalități de acțiune

Ca premise generale, amintim urmatoarele direcții în care alimentele vegetale pot interveni profilactic:

  • Bolile cardiovasculare – este probabil cea mai clară direcție de acțiune benefică a alimentelor de origine vegetală. Prezența lor în alimentație ia, de obicei, locul alimentelor animale, bogate în grăsimi saturate și colesterol. Plantele nu au niciodată colesterol și cel mai ades au puține lipide, și acelea predominant nesaturate. În plus, aduc niveluri ridicate de fibre, care scad biodisponibilitatea lipidelor alimentare și ajută la eliminarea colesterolului (chiar și a celui endogen) (3, 4). Studiile arată că o dietă bogată în fibre și săracă în colesterol duce la o diminuare importantă a colesterolemiei (5, 6). Mai mult, o astfel de dietă, combinată cu renunțarea la fumat, cu efectuarea de efort fizic și cu un bun management al stresului, poate conduce chiar la reversia leziunilor aterosclerotice (7,8). Acest lucru nu a fost niciodată observat în cazul dietelor omnivore, chiar și atunci cand s-au consumat numai lactate și carne degresate. Într-o astfel de situație, efectele au fost doar de încetinire a progresiei leziunilor vasculare. Deși am aștepta efecte spectaculoase în dietele exclusiv vegetale (vegane), acestea au fost în cel mai bun caz acceptabile, probabil datorită faptului că mulți vegani au o homocisteinemie crescută din cauza insuficienței suplimentării cu vitamina B12 (9, 10, 11). Recent, o meta-analiză (12) indică totuși faptul că normalizarea homocisteinemiei ar avea un efect limitat în profilaxia bolilor cardiovasculare.
  • Hipertensiunea arterială – tensiunea arterială crescută reprezintă un factor de risc important pentru inimă și vasele sangvine. Încă de la începutul secolului 20 s-a observat că oamenii care nu mâncau carne aveau o tensiune areterială mai mică (13). O dietă vegetariană putea să scadă rapid valorile tensionale, chiar dacă aportul de sare nu era redus (14). Este bine cunoscut faptul că vegetarienii au o tensiune arterială mai mică (15, 16), deși nu există explicații științifice clare pentru acest fenomen. În orice caz, diete de tip DASH (Diet Approach to Stop Hypertension) (17) sunt bogate în legume și fructe, care, la rândul lor, au un nivel redus de sodiu și crescut de potasiu, ceea ce creează premisele reducerilor tensionale.
  • Diabetul zaharat – Un review publicat de curând arată că diabetul de tip 2 răspunde cel mai bine la o dietă formată din alimente de origine vegetală. A fost urmărită acceptabilitatea și eficiența acestui tip de dietă, constatându-se ameliorarea sensibilității la insulină, reducerea necesarului de antidiabetice orale și scăderea lipidelor totale și a colesterolemiei (18). Acest ultim review vine ca o confirmare a faptului deja cunoscut că diabetul de tip 2, non-insulinodependent, poate fi controlat mult mai bine cu o dietă vegetariană hipolipidică, însoțită de un program de exerciții fizice adecvat (19). Un studiu recent arată că un grup de diabetici care a consumat exclusiv alimente de origine vegetală timp de trei luni a avut o diminuare marcată a hemoglobinei glicozilate, în comparație cu diabeticii care au consumat o dieta clasică pentru diabetici, ceea ce indică un control superior al glicemiei (20). O dietă săracă în grăsimi, bogată în fibre și carbohidrați complecși asigură o eficiență mai mare a activității insulinei, deci o echilibrare mai facilă a glicemiei. La persoanele cu diabet de tip 1, insulino-dependent, dieta cu alimente vegetale nu poate în niciun caz elimina necesitatea administrării insulinei, dar există dovezi empirice care arată că există efecte pozitive.
  • Obezitatea – Diferitele studii de cohortă care au inclus vegetarieni și vegani confirmă faptul că aceștia au întotdeauna un indice de masă corporală mai mic decât non-vegetarienii. Explicațiile sunt simple: alimentele de origine vegetală au mult mai puține calorii decât cele de origine animală, conțin mai puține lipide și mai multe fibre. Acest fapt este, în sine, un avantaj deosebit, dacă ținem seama de actuala epidemie mondială de obezitate. Un review recent arată că o dietă bazată pe alimente de origine vegetală ameliorează biomarkerii care sunt asociați cu inflamația ce însoțește obezitatea. Cercetătorii au analizat 29 de studii ce au urmărit biomarkerii de inflamație conectați cu bolile cardiovasculare, cu diabetul de tip 2 și cu cancerul, la 2 689 indivizi (21) și au găsit valori mai mici în contextul unei diete pe bază de vegetale. Efecte antiinflamatoare pot avea acizii grași Omega-3, ca și diferitele substanțe fitochimice din lumea vegetală. Astfel, alimentele de origine vegetală nu numai că fac profilaxia primară a obezității, ci și pe cea secundară, ajutând la deperdiția ponderală și la ameliorarea verigilor patogenice (inflamația) care determină sau agravează multe din afecțiunile asociate obezității.
  • Prevenirea cancerului – este un capitol important și controversat, deoarece studiile cu privire la etiologia și etiopatogenia neoplasmelor oferă rezultate adesea conflictuale. Totuși, dietele vegetariene, bogate în alimente de origine vegetală, sunt sărace în grăsimi saturate, bogate în fibre și în substanțe fitochimice antioxidante, par a proteja împotriva maladiei canceroase. Veganii au, în general, un nivel mai mic de IGF-1, față de omnivori sau vegetarieni, datorită absenței din dietă a proteinelor animale și acest lucru pare oferi un grad de protecție față de unele tipuri de cancer (sân, prostată). Studii de cohortă efectate în Anglia și Germania arată că vegetarienii au un risc cu aproximativ 40% mai mic de a face cancer, în comparatie cu omnivorii (22, 23, 24). Studiul Adventist Health a urmărit populații din Statele Unite și a observat că riscul de cancer este mai mic la indivizii care evită consumul de carne (25, 26). Efectele par diferite și în funcție de localizarea neoplaziei. În ceea ce privește cancerul de sân, nu s-au constatat diferențe semnificative statistic (27), pe când pentru cancerul de prostată, beneficiile au fost evidente (28). Atât studiul EPIC-Oxford, cât și AHS-2 confirmă protecția față de cancerul de colon, care beneficiază din plin de o dietă bogată în fibre ce determină o viteză mare a tranzitului intestinal și un contact scurt al bolului fecal purtător de eventuale substanțe cancerigene cu peretele colonic. Explicațiile pentru protecția anticanceroasă sunt multiple, de la aportul redus de lipide saturate și proteine animale, la aportul abundent de fibre, substanțe fitochimice și vitamine antioxidante și cu efect antiinflamator. Numeroase alte studii au explorat direcții diferite în care alimentele de origine vegetală pot acționa profilactic. Rezultatele au fost ceva mai puțin convingătoare, dar cercetările se derulează în continuare, în ciuda dificultăților ridicate, în general, de evaluarea influenței alimentelor asupra sănătății.

În concluzie, alimentația bogată în alimente de origine vegetală, corect planificată, poate fi un avantaj deosebit în tabloul mai larg de profilaxie a celor mai importante boli cronice degenerative.

Bibliografie:

  1. Key TJ, Fraser GE, et al. Mortality in vegetarians and nonvegetarians: detailed findings from a collaborative analysis of 5 prospective studies. Am J Clin Nutr. 1999 Sep;70(3 Suppl):516S-524S.
  2. Craig W Health effects of vegan diets, Am J Clin NutrMay 2009 vol. 89 no. 5 1627S-1633S.
  3. Bradbury KE, Crowe FL, Appleby PN, Schmidt JA, Travis RC, Key TJ. Serum concentrations of cholesterol, apolipoprotein A-I and apolipoprotein B in a total of 1694 meat-eaters, fish-eaters, vegetarians and vegans. Eur J Clin Nutr. 2013 Dec 18. [Epub ahead of print].
  4. Sacks FM, Castelli WP, Donner A, Kass EH. Plasma lipids and lipoproteins in vegetarians and controls. N Engl J Med. 1975;292:1148-1152.
  5. Barnard RJ, Inkeles SB. Effects of an intensive diet and exercise program on lipids in postmenopausal women. Women’s Health Issues. 1999;9:155-161.
  6. Barnard ND, Scialli AR, Bertron P, Hurlock D, Edmonds K, Talev L. Effectiveness of a low-fat vegetarian diet in altering serum lipids in healthy premenopausal women. Am J Cardiol. 2000;85:969-972.
  7. Ornish D, Brown SE, Scherwitz LW. Can lifestyle changes reverse coronary heart disease? Lancet. 1990;336:129-133.
  8.  Esselstyn CB Jr, Ellis SG, Medendorp SV, Crowe TD. A strategy to arrest and reverse coronary artery disease: a 5-year longitudinal study of a single physician’s practice. J Fam Pract. 1995;41:560-568.
  9. Mezzano D, Munoz X, Martinez C, Cuevas A, Panes O, Aranda E, Guasch V, Strobel P, Munoz B, Rodriguez S, Pereira J, Leighton F. Vegetarians and cardiovascular risk factors: hemostasis, inflammatory markers and plasma homocysteine. Thromb Haemost. 1999 Jun;81(6):913-7.
  10. Mezzano D, Kosiel K, Martinez C, Cuevas A, Panes O, Aranda E, Strobel P, Perez DD, Pereira J, Rozowski J, Leighton F. Cardiovascular risk factors in vegetarians. Normalization of hyperhomocysteinemia with vitamin B(12) and reduction of platelet aggregation with n-3 fatty acids. Thromb Res. 2000 Nov 1;100(3):153-60.
  11. Krajcovicova-Kudlackova M, Blazicek P, Kopcova J, Bederova A, Babinska K. Homocysteine levels in vegetarians versus omnivores. Ann Nutr Metab. 2000;44(3):135-8.
  12. Martí-Carvajal AJ, Solà I, Lathyris D, Karakitsiou DE, Simancas-Racines D. Homocysteine-lowering interventions for preventing cardiovascular events. Cochrane Database Syst Rev. 2013 Jan 31;1:CD006612.
  13. Salie F. Influence of vegetarian food on blood pressure.Med Klin. 1930;26:929-931.
  14. Donaldson AN. The relation of protein foods to hypertension.Calif West Med. 1926;24:328-331.
  15. Appleby PN, Davey GK, Key TJ. Hypertension and blood pressure among meat eaters, fish eaters, vegetarians and vegans in EPIC-Oxford. Public Health Nutr. 2002;5:645-654Abstract.
  16. Yokoyama Y, Nishimura K et al. Vegetarian diets and blood pressure: a meta-analysis. JAMA Intern Med.2014 Apr;174(4):577-87.
  17. ***DASH diet: Healthy eating to lower your blood pressure disponibil la http://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/dash-diet/art-20048456, accesat la 10 august 2016.
  18. Rinaldi S, Campbell EE, Fournier J, O'Connor C, Madill J. A comprehensive review of the literature suporting recommendations from the Canadian Diabetes Association for the use of a plant-based diet for management of type 2 diabetes. Can J Diabetes. Published online July 28, 2016.
  19. Nicholson AS, Sklar M, Barnard ND, et al. Toward improved management of NIDDM: A randomized, controlled, pilot intervention using a low-fat, vegetarian diet.Prev Med. 1999;29:87-91.
  20. Lee YM, Kim SA, et al Effect of a Brown Rice Based Vegan Diet and Conventional Diabetic Diet on Glycemic Control of Patients with Type 2 Diabetes: A 12-Week Randomized Clinical Trial. PLoS One. 2016 Jun 2;11(6):e0155918.)
  21. Eichelmann F, Schwingshackl L, Fedirko V, Aleksandrova K. Effect of plant-based diets on obesity-related inflammatory profiles: a systematic review and meta-analysis of intervention trials. Obes Rev. Published online July 13, 2016.
  22. Thorogood M, Mann J, Appleby P, McPherson K. Risk of death from cancer and ischaemic heart disease in meat and non-meat eaters. Br Med J. 1994;308:1667-1670.
  23. Chang-Claude J, Frentzel-Beyme R, Eilber U. Mortality patterns of German vegetarians after 11 years of follow-up. Epidemiology. 1992;3:395-401.
  24. Chang-Claude J, Frentzel-Beyme R. Dietary and lifestyle determinants of mortality among German vegetarians. Int J Epidemiol. 1993;22:228-236.
  25. Tantamango-Bartley Y, Jaceldo-Siegl K, Fan J, Fraser G. Vegetarian diets and the incidence of cancer in a low-risk population. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2013 Feb;22(2):286-94.
  26. Barnard ND, Nicholson A, Howard JL. The medical costs attributable to meat consumption.Prev Med. 1995; 24:646-655.
  27. Penniecook-Sawyers JA, Jaceldo-Siegl K, et al. Vegetarian dietary patterns and the risk of breast cancer in a low-risk population. Br J Nutr. 2016 Mar 18:1-8.
  28. Tantamango-Bartley Y, Knutsen SF, et al. Are strict vegetarians protected against prostate cancer? Am J Clin Nutr. 2015 Nov 11.

Cuvinte-cheie: , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate