Efectele consumului de alcool asupra sarcinii sau sindromul alcoolic fetal

Efectele consumului de alcool asupra sarcinii pot fi periculoase. Consumul de droguri sociale este in permanenta ascensiune atat in tara noastra, cat si in lume in ceea ce priveste nivelul si incidenta, constituind o cauza importanta a diverselor manifestari patologice la om. Patologia este evidenta atat la adulti, cat si la copii, la aceasta a doua categorie populationala simptomele fiind determinate de consumul de catre mama inainte sau in timpul sarcinii.

Efectele consumului de alcool etilic asupra sarcinii

Gruparea hidroxil face ca, in general, alcoolul sa fie molecula polara. La alcooli exista doua posibilitati de dizolvare: tendinta grupei polare -OH de a-l face solubil in apa si cea a catenei laterale de a i se opune. De aceea, etanolul, ca si metanolul si propanolul, este solubil in apa deoarece influenta gruparii hidroxil este mai puternica decat cea a catenei. Se prezinta ca un lichid incolor, cu miros si gust caracteristice, volatil, inflamabil. Se absoarbe in special la nivelul intestinului proximal (75%), restul fiind absorbit, in mai mica masura, la nivelul cavitatii bucale si, in special, in stomac, fiind prezent in sangele sistemic in circa 5 minute de la ingurgitare, atingand valoarea maxima in 30-90 minute, in functie de o serie de factori (taria bauturii, gradul de umplere al stomacului, tipul de alimente consumate etc.).

La femei si la consumatorii cronici, valoarea maxima atinsa a alcoolemiei este mai mare, iar timpul de atingere a varfului de concentratie sanguina este mai scazut (aspect pus pe seama unei concentratii mai mici de alcooldehidrogenaza prezenta in peretele gastric, dar si a inhibarii la barbat a acestei enzime de catre testosteron). La greutate egala si consum identic, femeile au o alcoolemie superioara barbatilor, datorita diferentelor de metabolism si de repartitie a grasimilor.[1]

Efectele consumului de alcool in sarcina, complicatii

Complicatiile si efectele consumului de alcool se traduc printr-o gama larga de tulburari, majoritatea avand drept substrat deturnarea cailor metabolice sau actiunea toxica direct pe structurile tisulare, mai ales la nivel hepatic si cerebral. O complicatie redutabila si din pacate foarte frecvent intalnita este sindromul alcoolic fetal (SAF) (Fetal Alcohol Syndrome, FAS), aparut la nou-nascutii din mame ce au consumat constant alcool pe perioada sarcinii. Placenta care hraneste fatul nu joaca, in cazul alcoolului, rolul de filtru. Alcoolul baut trece in sangele viitoarei mame in 45 de minute (sau 90 de minute daca este absorbit in timpul unei mese). Moleculele de alcool fiind mici, trec foarte usor bariera placentei. In cateva ore, concentratia alcoolului in sangele fatului si in lichidul amniotic este sensibil apropiata de cea a mamei.[2]

Embrionul si fetusul sunt conectati la mama prin placenta, impermeabila pentru produsi hidrosolubili si permeabila pentru produsii liposolubili.
Etanolul se inscrie printre substantele capabile sa afecteze embrionul si fetusul in toate etapele lor de dezvoltare, cu aparitia malformatiilor sau a eliminarii premature. In 1973, Jones si Smith din SUA au descoperit malformatii morfologice, psihomotorii si mintale la copiii din mame alcoolice, pe care le-au reunit sub numele de FETAL ALCOHOL SYNDROME.[3]

SAF este asociat cu:

  • malformatii cranio-faciale cu mici deficiente ale fetei: ochi mici si buza superioara subtire si aplatizata;
  • intarzierea cresterii: copilul este mult mai mic decat altii;
  • anomalii in sistemul nervos;
  • malformatii ale organelor interne si externe.

Consumul de alcool in sarcina trebuie evitat

Fiindca s-a dovedit ca alcoolul are efecte nocive chiar si in cantitati mici, trebuie sa renuntati la consumul de alcool de indata ce banuiti ca sunteti gravida. Mai mult chiar, femeile care incearca sa ramana insarcinate este bine sa renunte la consumul de alcool pe o perioada cat mai lunga de timp. In cazul in care se doreste sa se alapteze copilul, este bine sa se stie ca mici cantitati de alcool ajung si in lapte si de aici la bebelus. Studiile de specialitate demonstreaza ca bebelusii alaptati de femei care consuma alcool sunt ceva mai inceti in dezvoltarea aptitudinilor motorii (mersul in patru labute si mersul in picioare) decat copiii care nu au fost expusi la alcool. Cantitati mai mari de alcool pot sa interfereze cu expulzarea laptelui din sani. Din aceasta cauza, se recomanda femeilor care alapteaza sa renunte total la consumul de alcool in aceasta perioada. In 1973, medicul pediatru francez Paul Lemoine a semnalat, pentru prima data, legatura intre malformatiile faciale ale nou-nascutilor si faptul ca acestia sunt nascuti din mame alcoolice.

Actionand intr-un moment cand neuronii copilului sunt foarte vulnerabili, alcoolul determina distrugerea celulelor receptoare, dar si a fibrelor nervului auditiv. Acest copil, desi normal din alte puncte de vedere, va avea auzul mai slab. Ca urmare, va invata greu sau nu va invata deloc sa vorbeasca.

Efectele consumului de alcool si mecanismele acestuia

Mecanismele care stau la baza efectului nociv al consumului de alcool asupra dezvoltarii embriofetale sunt incomplet cunoscute, dar sunt incriminati atat etanolul, cat si metabolitul sau, acetaldehida. Desi concentratia alcoolului in fetus este mai mica decat in corpul matern, toxicitatea etanolului pentru embrion si fetus este mult mai mare. Printre cauzele acestei toxicitati se inscrie lipsa aproape completa a alcooldehidrogenazei (ADH) din fetus. La un fetus de 2-3 luni, activitatea ADH este de cateva procente fata de adult, dar activitatea creste cu varsta, atingand dupa varsta de 5 ani valoarea adultului. Fiind deficitar in ADH, organismul fetusului trebuie sa utilizeze caile secundare de oxidare a etanolului. S-a constatat ca sistemul microzomial de oxidare a etanolului (MEOS) este mai dezvoltat la nou-nascuti din mame care au consumat alcool (sau alti inductori).

De asemenea, din cauza stoparii procesului de “embriofuga”, eliminarea alcoolului din fetus este mai lenta decat la adult. Etanolul si acetaldehida interfera in dezvoltarea fibroblastului prin perturbarea metabolismului colagenului, component foarte important in morfogeneza si crestere, procese intens afectate in SAF. Etanolul perturba, de asemenea, sinteza proteica la nivel cerebral, ceea ce explica tulburarile functiilor SNC in SAF.[4]

Efectele consumului de alcool si modificarile sistemului nervos

Creierul este sensibil la alcool in utero, in toate stadiile sarcinii. Anatomo-patologic, la nivelul creierului se poate observa o retardare a cresterii (microencefalie) si diferite anomalii macro- si microscopice, printre care: cortex incomplet dezvoltat cu microgirie sau agirie, heterotopia tesutului neuroglial in leptomeninge, migrare dezorganizata a elementelor neuronale, hidrocefalie interna, leziuni distrofice pana la siringomielie, microdisplasie si tendinta la pierdere spongiforma de tesut in ariile talamice si hipotalamice, alteratii spongiforme ale nervului optic, anomalii structurale ale cerebelului, agenezia corpului calos, heterotipia tesutului plexurilor coroide.

Expunerea prenatala la alcool altereaza:

  • durata perioadei de generare a neuronilor corticali;
  • numarul neuronilor generati zilnic (reducere);
  • distributia neuronilor care au acelasi timp de origine.

Principalele efecte sunt:

  • microencefalie;
  • retardari ale dezvoltarii in diferite zone ale creierului;
  • descresterea numarului de celule nervoase;
  • intarzieri si dezorganizari ale stratigenezei;
  • alterari ale structurilor dendritice si axonice, cu afectarea interconexiunilor neuronale;
  • intarzieri ale mielinizarii;
  • modificari patologice ale activitatii bioelectrice a creierului.

Dismorfismul cranio-facial

Se manifesta prin microcefalie cu occipitalul aplatizat, par foarte fin sau hipertricoza, frunte ingusta si bombata. La nivelul ochilor apar: fante palpebrale scurte (blefarofimoza), microftalmie, ptoza uni- sau bilaterala, epicant (plica mongoloida), pseudohipertelorism, strabism, nistagmus pendular. La examenul fundului de ochi poate sa apara hipoplazia nervului optic.

Functional, s-au constatat tulburari de vedere in 90% din cazuri, cu scaderea acuitatii vizuale, miopie pana la moderata hiperopie.
In regiunea nasului se observa: nas scurt cu narinele rasfrante in afara, dand asa-numitul “nas de trompeta”, filtrum hipoplazic, santuri nasolabiale accentuate, distanta nasolabiala mediana marita.

La nivelul cavitatii bucale si barbiei: hipoplazie maxilara sau mandibulara, ceea ce duce la diferite aspecte de micrognatism, retrognatism sau prognatism, “buza de iepure”, dinti mici cu defecte de smalt, palat boltit.
La nivelul urechii: pavilion slab dezvoltat, diferite anomalii ale pavilionului.

Modificari morfofunctionale ale trunchiului si extremitatilor

S-au observat: stern in carena, os xifoid bifid, scolioza, luxatie a soldului, polidactilie, clinodactilie, sindactilie, incalcarea degetului 2 peste 3 etc. Pe langa malformatiile amintite ale membrelor, unii autori au descris, la copiii unor femei alcoolice, malformatii majore ca: hemimelie la membrele superioare si amelie la membrele inferioare, amelie completa la membrele superioare.

Efectele consumului de alcool si anomaliile cardio-vasculare

Au fost identificate o serie de defecte, clasificate astfel:

  • cardiopatii severe greu tolerate, care duc la moarte, ca: defecte septale ventriculare, stenoza istmului aortic, stenoza arterei pulmonare;
  • cardiopatii bine tolerate, ca defecte septale interatriale;
  • cardiopatii minore.

Anomalii uro-genitale

La fete pot sa apara: hipoplazia labiilor mici si hipertrofia clitorisului; la baieti apar: hipospadias, malformatii ale ureterului, hipoplazie renala, rinichi dublu, diverticuli vezicali.

Tulburari imunologice si hematologice

Efectele consumului de alcool se manifesta prin scaderea numarului de limfocite formatoare de rozete, scaderea raspunsului la stimulare cu mitogeni, limfocitopenie, eozinofilie, disgamaglobulinemie, scaderea IgA si IgB, hipersensibilitate cutanata.

Copiii prezinta o susceptibilitate crescuta la imbolnaviri infectioase postnatale. Se semnaleaza frecvent: bronsite, pneumonii, tuberculoza, dispepsii, gastroenterite, toxicoze, infectii ale cailor urinare, meningite, infectii virale, micoze. In cadrul simptomelor dismorfogenetice enumerate, apar si asa-numitele anomalii minore, care se bucura de o atentie crescuta din partea teratologilor.

Efectele consumului de alcool asupra metabolismelor

  • Efecte asupra metabolismului glucidic: principalul aspect al modificarii metabolismului glucidic fetal de catre alcoolizarea prenatala este dezvoltarea hipoglicemiei. Exista, de asemenea, date care atesta unele cai posibile ale dezvoltarii hipoglicemiei fetale. Astfel, dupa mai multi autori, etanolul perturba sau inhiba gluconeogeneza; se constata o scadere cantitativa a precursorilor, ca piruvatul, oxalacetatul etc. Dupa o alcoolizare indelungata, se reduce activitatea unor enzime gluconeogenetice ca fosfoenolpiruvat carboxikinaza si glucozo-6-fosfataza. Hipoglicemia fetala este pusa in legatura patogenetica cu disfunctia SNC si cu retardarea pre- si postnatala.

  • Efecte asupra metabolismului protidic: prin actiunea lui asupra barierei placentare, etanolul poate influenta, printre altele, accesul unor aminoacizi la fat, privindu-l de unii constituienti necesari sintezei proteinelor. Aminoacizii trec bariera placentara prin transport activ. Acest transport este, dupa unele observatii, inhibat in cazul consumului de etanol. Astfel, in experientele de laborator s-a constatat ca, dupa consum de etanol intre zilele 6 si 20 de gestatie, la sobolani, nivelul sanguin fetal al histidinei a fost semnificativ scazut fata de martori, iar trecerea prin bariera placentara a acidului alfa-amino-izobutiric, un aminoacid nemetabolizabil administrat animalului mama, a fost semnificativ redusa.

Alte efecte ale consumului de alcool asupra metabolismelor

O importanta deosebita o are influentarea, de catre etanol, a sintezei acizilor nucleici, avand in vedere rolul lor hotarator in sinteza proteinelor, in diviziunea celulara. Astfel, determinand cantitatea de ADN hepatic la sobolani nou-nascuti, dupa alcoolizare in timpul gestatiei, se constata o scadere a nivelului acestuia. Atat dupa alcoolizarea acuta cat si dupa cea cronica, organele controlate au o greutate semnificativ scazuta. Confruntand aceasta scadere cu datele privind concentratia ADN, autorii releva ca, probabil, scaderea in greutate a organelor se datoreaza pierderii unor componente celulare diferite de ADN.

Controlul proteinelor serice fetale in experiment acut efectuat din serul sanguin amestecat al fetilor/animal gestant a evidentiat urmatoarele modificari statistic nesemnificative: hipoalbuminemie si hiperglobulinemie. In cadrul fractiunii globulinice alfa-1, globulinele erau scazute, iar alfa-2, beta- si gama-globulinele erau crescute. In acelasi experiment, valorile privind ureea si acidul uric erau nesemnificativ crescute.

Efecte asupra metabolismului hidroelectrolitic: alcoolizarea femelelor de sobolan, intre zilele 5 si 19 de gestatie, a indus cresterea continutului in apa si Na al fetilor. Pe de alta parte, administrarea unei doze unice de etanol, in ziua a 20-a de gestatie, a avut drept consecinta, pe langa cresterea dupa 24 de ore a hidratarii fetilor, si cresterea continutului in Mg, cantitatea de Na si a altor electroliti nefiind semnificativ modificata.[5]

In concluzie, drogurile sociale – alcoolul, tutunul, cafeaua – consumate inainte sau in perioada sarcinii pot afecta, sub multiple si variate aspecte, atat functia reproductiva a femeii, cat si evolutia pre- si postnatala a copilului, motiv pentru care farmacistii, alaturi de medici, au obligatia de a contribui la prevenirea aparitiei acestui gen de patologie, cu consecinte grave si durabile atat din punct de vedere medical, cat si social.[6]

Referințe bibliografice: 

  1. AGARWAL D.P. – Molecular genetic aspects of alcohol metabolism and alcoholism, Pharmacopsychiatry, 1997, 30, 70-84.
  2. BANCIU TRAIAN – Patologie digestiva alcoolica, Editura Medicala, Bucuresti, 1991.
  3. SANDOR STEFAN (redactor), GHECIU MARIA, FAZAKAS-TODEA ILEANA, GHECIU IACOB, GARBAN ZENO – Embrio si fetopatia alcoolica, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1995.
  4. DUMONT-DAMIEN ÉVELYNE, DUYME MICHEL – Génétique et Alcoolisme, Les Éditions Inserm, Paris, 1993.
  5. PROCA MARIA, BUTNARU ELENA – Toxicologie, vol. I, Editura Timpul, Iasi, 2000.
  6. CHIRITA VASILE, SELARU MIHAI, COTRAU MARTIAN – Alcoolism si implicatii bio-sociale, Editura Psihomnia, Bucuresti, 1998.

Cuvinte-cheie: , , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.