Înțepăturile de insecte

Boli transmise prin înțepăturile de insecte

Malaria

• Cauzată de Plasmodium, un protozoar transmis prin înţepături de ţânţar din specia Anopheles;
• Este boala cu mortalitatea cea mai ridicată din lume şi cea mai răspândită în zonele tropicale;
• Cele mai grave forme de malarie sunt cauzate de Plasmodium falciparum şi Plasmodium vivax;
• Simptomele sunt: febră, astenie fizică progresivă, greaţă, cefalee, inapetenţă, iar în cazurile severe apar icterul, convulsiile şi coma;
• Simptomatologia apare de obicei la cca. 10-15 zile de la momentul înţepăturii;
• Tratamentul presupune administrarea de antimalarice, cel mai frecvent utilizate fiind: artemisinina, meflochina, lumefantrina sau sulfadoxina/pyrimethamina;
• În cazul în care antimalaricele uzuale nu sunt disponibile, se pot administra chinina şi doxiciclina;
• În ultimii ani se înregistrează o creştere a rezistenţei la medicamentele specifice, în special la clorochină (Plasmodium falciparum) sau artemisinină;
• Se recomandă administrarea preventivă de antimalarice la persoanele care urmează să călătorească în zonele endemice;
• Zone endemice pentru malarie – Africa Subsahariană, Asia, America Latină;
• Prevenţia presupune utilizarea de substanţe repelente sau plase de insecte pentru prevenirea înţepăturilor de ţânţari şi administrarea de antimalarice pe toată perioada staţionării în zona respectivă;
• Se recomandă consultul la un medic specialist de boli infecţioase înaintea deplasării într-o locaţie care este recunoscută pentru risc de malarie pentru recomandarea metodelor preventive adecvate, deoarece în prezent nu există un vaccin [3].
• Specific malariei este faptul că simptomatologia poate recidiva în cazul în care nu a fost tratată corespunzător la un interval de câteva luni sau ani [7].

Febra galbenă

• Cauzată de virusul febrei galbene din genul Flavivirus;
• Este transmisă prin înţepături de ţânţari din specia Aedes aegypti;
• Afectează doar oamenii şi primatele;
• Simptomele au evoluţie rapidă şi cuprind: febră, frisoane, inapetenţă, mialgii, artralgii, cefalee, greaţă şi/sau vărsături;
• De obicei simptomatologia durează aproximativ 5 zile, ulterior poate dispărea definitiv sau să reapară după 24 de ore de ameliorare, caz în care există risc mai mare de complicaţii redutabile ca afectarea hepatică, renală şi deces;
• Zonele endemice sunt: Africa Subsahariană, America de Sud;
• Prevenţia presupune administrarea unui vaccin împotriva febrei galbene tuturor persoanelor care urmează să călătorească în zonele endemice [3];
• Tratamentul este de obicei suportiv, simptomatic, nu unul specific.

Boala Lyme

• Este o boală infecţioasă transmisă prin intermediul căpuşelor din genul Ixodes şi produsă de bacteria Borrelia (burgdoferi, mayonii, afzelii și garinii);
• La locul înţepăturii apare, într-un interval de cca. o săptămână, o leziune mărginită la periferie de eritem circular care se extinde progresiv, denumit eritem migrator la aproximativ 20-50% dintre persoanele muşcate de căpuşe;
• Alte simptome sunt de obicei nespecifice – astenie fizică, somnolenţă, febră, cefalee;
• Tardiv, la interval de câteva săptămâni sau luni, pot apărea semnele de infecţie diseminată, care cuprind: parestezii la nivelul feţei, dureri articulare, uneori tumefacţii articulare, tulburări de somn, cefalee trenantă, fotosensibilitate, uneori dureri acute de scurtă durată pe traseul unor nervi periferici cu origine în măduva spinării;
• Evoluţia bolii presupune apariţia semnelor de infecţie diseminată, urmate de formaţiuni pseudotumorale la nivelul lobilor urechii, scrotului sau mameloanelor, aparent fără legătură cu leziunea iniţială;
• În cazul în care afecţiunea rămâne nediagnosticată şi/sau netratată, în curs de mai multe luni, pot apărea semne de complicaţii cum ar fi: dureri şi impotenţă funcţională la nivelul diferitelor segmente, aspect de polineuropatie periferică, encefalită progresivă cu afectare cognitivă, migrene, dureri cronice cu localizare la nivelul coloanei vertebrale;
• Prevenţia presupune evitarea zonelor declarate endemice sau cu vegetaţie abundentă în anotimpul cald sau purtarea unor obiecte vestimentare de culoare deschisă care permit observarea şi îndepărtarea căpuşelor înainte de ataşarea lor la piele;
• A existat un vaccin recombinat care a fost însă retras de pe piaţă în 2002, iar în prezent se cercetează noi variante de vaccinuri [3,7].

Boala Chagas

• Este cauzată de protozoarul Trypanosoma cruzi care parazitează omul după înţepătura unor insecte denumite “kissing bugs”;
• Este specifică Americii Centrale şi de Sud, preponderant în mediul rural.

Concluzii

Răspândirea largă, globală a diferitelor tipuri de insecte face ca evitarea lor completă sa fie imposibilă, de aceea este important de ştiut că există riscuri de transmitere a unor boli cu potenţial sever şi chiar mortal. În acest sens trebuie cunoscute zonele endemice, metodele de prevenţie şi trebuie raportate cazurile suspecte, pentru a se controla o răspandire în masă sau pentru a se reduce apariţia complicaţiilor.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Goddard, Jerome (2002). Physician’s guide to arthropods of medical importance. Boca Raton: CRC Press. p. 14.
2. Mosquito Bite Prevention For Travelers (Centers for Disease Control and Prevention).
3. Traveler’s Health: Avoid Bug Bites (Centers for Disease Control and Prevention).
4. Lyme Disease Treatment (Beyond the Basics) (UpToDate).
5. Zirngibl G, Burrows HL. Hymenoptera stings. Pediatr Rev. 2012 Nov. 33(11):534-5; discussion 535.
6. Doggett SL, Russell R. Bed bugs – What the GP needs to know. Aust Fam Physician. 2009 Nov. 38(11):880-4. [Medline].
7. [Guideline] Infectious Diseases Society of America. The Practice of Travel Medicine: Guidelines by the Infectious Diseases Society of America. Available at http://www.idsociety.org/uploadedFiles/IDSA/Guidelines-Patient_Care/PDF_Library/Travel%20Medicine.pdf.

Dr. Teodora Trusca

medic specialist medicină de familie, manager calitate Clinicile și Spitalul Medicover