Mituri despre demenţă, a patra cauză de deces la nivel mondial

Statisticile ne arată că la fiecare 3 secunde, la nivel mondial, o persoană dezvoltă o formă de demenţă. În întreaga lume, peste 50 de milioane de oameni suferă de demenţă, iar în aproximativ 20 de ani este de aşteptat ca numărul să se dubleze, ajungând la 100 de milioane. La ora actuală, demenţa reprezintă a patra cauză de deces, pe tot globul. În România sunt 300.000 de bolnavi diagnosticați cu forma de demenţă Alzheimer, mult peste media europeană, la care se adaugă cei care sunt îngrijiți de familie și sunt nediagnosticați. O adevărată problemă de sănătate publică, demenţa a născut o sumedenie de mituri pe care le vom demonta în acest articol.

Mit: Pierderile de memorie înseamnă 100% demenţă Alzheimer

Pentru că pierderile de memorie reprezintă unul dintre primele semne ale bolii Alzheimer apare acest mit, din teamă. Dacă o persoană uită ocazional anumite lucruri, cum ar fi unde şi-a pus cheile sau telefonul, acest lucru nu înseamnă că suferă de demenţa Alzheimer. Când însă astfel de întâmplări devin dese şi se referă la situaţii în care, de exemplu, persoana în cauză nu mai ştie unde locuieşte, trebuie cerut ajutor de specialitate.

Mit: Demenţa înseamnă sfârşitul rapid al unei vieţi active

Evident, un diagnostic de demenţă nu este o veste plăcută. Dar acest lucru nu înseamnă în niciun caz o viaţă petrecută în pat, fără activitate. Din fericire, la ora actuală, persoanele diagnosticate cu forme mai uşoare de demenţă au o viaţă activă. Abia mult mai târziu, când boala avansează, efectele acesteia pot deveni mult mai vizibile. În orice condiţii, contează foarte mult ca pacientul să nu fie supus stigmatizării şi izolării.

Somnolența pe parcursul zilei, semn de Alzheimer

Mit: Demenţa şi Alzheimer sunt acelaşi lucru

De fapt, nu. Alzheimer este o formă de demenţă, cea mai răspândită, având un procent între 60 şi 80% dintre toate cazurile de demenţă. Alte tipuri de demenţă sunt demența vasculară, demența cu corpi Lewy, demența frontotemporală şi demența asociată infecției cu HIV.

 

Mit: Demenţa se transmite 100% ereditar

Un motiv de stres teribil, care nu este însă adevărat. Foarte multe persoane consideră că vor suferi de demență, dacă un membru al familiei se confruntă sau s-a confruntat cu această problemă. Acest lucru nu este însă adevărat. Demenţa are o componentă genetică, dar aceasta nu este principalul motiv al apariţiei. Factorul de risc cel mai important este vârsta dar, atenţie totuşi la cazurile în care demenţa se instalează la un membru al familiei înainte de 65 de ani. În aceste condiţii, riscul genetic este crescut. De exemplu, în cazul demenței frontotemporale cazurile de transmitere ereditară nu depăşesc 15%, conform Societăţii de Alzheimer din Marea Britanie.

Mit: Toată lumea face demenţă

Această afirmaţie nu este adevărată. Un studiu ne arată că 17% dintre persoanele între 75 şi 84 de ani fac o formă de demenţă, procentul crescând după vârsta de 85 de ani (32%). Chiar dacă luăm în calcul şi cazurile nediagnosticate, afirmaţia că după o vârstă toată lumea dezvoltă demenţă este falsă.

Mit: Demenţa poate fi prevenită 100%

Chiar dacă anumiţi factori, printre care un stil de viaţă sănătos, pot reduce riscurile de a dezvolta demenţă, acest lucru nu este niciodată 100%. Există nefumători care fac cancer de plămâni, oameni care nu consumă niciodată alcool, dar au probleme mari cu ficatul, şi lista poate continua. Putem să reducem riscurile dacă eliminăm factori de risc precum obezitatea, fumatul, hipertensiunea, consumulul de alcool, diabetul etc., dar nu putem anula riscurile de a dezvolta o formă de demenţă.

Sfaturi pentru ameliorarea complicațiilor în Alzheimer

Mit: Toţi bolnavii de demenţă sunt agresivi

Şi acest lucru este fals şi provoacă pacienţilor o stigmatizare nemeritată şi extrem de dăunătoare. O cercetare publicată de American Psychological Association, care a urmărit pe o perioadă de doi ani peste 200 de bolnavi de demenţă, arată că 40% dintre aceştia au avut atitudini agresive, 60% nu. Această agresivitate apare, deci, la mai puţin de jumătate dintre bolnavi şi este cauzată de o inabilitate, de o confuzie, în a înţelege ce se întâmplă în jurul lor.

Surse: medicalnewstoday.com, insp.gov.ro

Cuvinte-cheie: , , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.