Prevenția – cheia unei vieți prospere

Accentul asupra prevenției și promovării sănătății a crescut semnificativ în ultimele decenii, reflectând o schimbare paradigmatică în abordarea asistenței medicale. Adoptarea anumitor măsuri și obiceiuri care să prevină apariția problemelor de sănătate în loc să le trateze ulterior reprezintă elemente-cheie în menținerea unei vieți prospere, mai sănătoase și calitative. Concentrându-se asupra aspectelor umane fizice, mentale și emoționale, abordarea holistică a sănătății și menținerea ei prezintă importanță marcată.

Introducere – Aspecte generale

În ultimele decenii, trecând de la un model predominant curativ la unul axat pe anticipare și educație, prevenția și promovarea sănătății au devenit piloni esențiali în furnizarea îngrijirii medicale. Această schimbare de paradigmă a adus în lumea medicală și nu numai o înțelegere crescută a beneficiilor aduse de prevenirea bolilor și promovarea unui stil de viață sănătos.

Organizația Mondială a Sănătății afirmă că nu doar absența unei boli sau a infirmității sunt cele care definesc cuvântul ,,sănătate”, ci și bunăstarea și prosperitatea fizică, socială și mentală [1].

Acest nou proces de alfabetizare a sănătății a cuprins societatea cu o rapiditate care a împins lumea medicală spre promovare și educare în sensul prevenției și a mai bunei cunoașteri de sine. Fie că se vorbește de longevitate sau de o stare de sănătate mai bună, conceptul de medicină preventivă și-a demonstrat utilitatea în rândul oamenilor, iar multiplele beneficiile care o însoțesc fac din aceasta un nou trend.

De-a lungul istoriei, acest concept a scos în evidență factori care influențează sănătatea și care joacă un rol important în exprimarea ei. Calitatea vieții și durata acesteia sunt dictate cu o acuratețe deosebită de factorii de mediu, sociali și economici. Acțiunea lor, împreună cu alegerile individuale făcute de fiecare om, precum și prezența factorilor genetici duc la apariția și întreținerea bolilor necontagioase: carcinoame, atac vascular cerebral, boli cardiovasculare, afecțiuni ginecologice și pulmonare [1].

Pentru a asigura o mai bună înțelegere a impactului comportamental asupra sănătății, s-au format și s-au dezvoltat numeroase campanii de informare, care odată cu trecerea anilor au excelat până la performanța de a prezenta în școli, locuri de muncă și diferite locuri de activitate de la nivelul comunităților. Acest nou punct de plecare a conturat importanța educației de la o vârstă cât mai fragedă și rolul acesteia în atingerea prin informare a cât mai multor niveluri sociale [2].

Este imperios necesar să menționăm cele trei tipuri de prevenții și în ce constă fiecare. Prevenția primară este cea care contracarează riscul de a dezvolta o boală prin expunere scăzută la factorii de risc și, împreună cu prevenția secundară, fac parte din faza preclinică. Intervenția curativă intră în discuție în momentul apariției semnelor și a simptomelor, definind prevenția terțiară, ce se ocupă cu atenuarea impactului bolii asupra persoanelor care au dezvoltat boala [3].

Beneficiile prevenției și promovării sănătății

În vederea unei vieți cât mai calitative și pentru menținerea stării de sănătate a întregii populații, prevenția și promovarea sănătății reprezintă aspecte extrem de importante. La nivel mondial, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) joacă un rol crucial în definirea și promovarea unor strategii eficiente de prevenție și promovare a sănătății, datorită inițiativelor sale, influențând politicile de sănătate ale țărilor membre și contribuind astfel la consolidarea eforturilor globale pentru menținerea sănătății populațiilor.

Potrivit OMS, beneficiile prevenției și promovării sănătății includ:

• reducerea bolilor transmisibile (strategiile de prevenție: imunizarea, dar și educația privind igiena ocupă un loc primordial în reducerea transmiterii bolilor infecțioase);
• combaterea bolilor cronice (promovarea unui stil de viață sănătos poate contribui la reducerea incidenței bolilor cronice: diabet, boli cardiovasculare, cancer);
• egalitatea în sănătate (accesul echitabil la servicii de sănătate și prevenire în comunitățile marginalizate) [4];
• îmbunătățirea sănătății mintale (importanța abordării integrate este esențială pentru sănătatea mintală, pentru prevenția tulburărilor mintale și promovarea bunăstării psihologice) [5].

Beneficiile prevenției și promovării sănătății pentru indivizi și societate, în ansamblu, includ mai multe aspecte:

Creșterea calității vieții

Prevenția și promovarea sănătății contribuie la îmbunătățirea calității vieții prin menținerea stării de bine și prevenirea invalidității asociate bolilor. Multiplele strategii adoptate care includ îmbunătățirea alimentației, creșterea activităților fizice depuse și reducerea consumului de tutun, alcool sau droguri s-au arătat a fi benefice pentru bunăstarea mintală și fizică. Printre beneficiile mintale se regăsesc: reducerea riscului de a dezvolta anxietate, depresie, a unor forme de psihoze, chiar și îmbunătățirea funcțiilor cognitive [6].

Prelungirea vieții

Adoptarea unui stil de viață sănătos și identificarea precoce a factorilor de risc pot contribui la prelungirea speranței de viață. Factorii de risc cu care se confruntă cel mai adesea pacienții sunt factorii cardiovasculari, oncologici și mintali. O dietă echilibrată, ca unică schimbare, s-a dovedit a reduce semnificativ numărul cazurilor de dislipidemie, a accidentelor vasculare cerebrale, a infarctului miocardic și a pericolului de a ajunge la obezitate [3].

Reducerea încărcăturii financiare

Investițiile în prevenție pot reduce costurile asociate tratamentului bolilor. Prin evitarea bolilor cronice, se diminuează necesitatea resurselor financiare și umane alocate tratamentului și gestionării acestora. Acesta este un avantaj imens pentru comunitățile din mediul rural, pentru cele din medii defavorizate, care se confruntă cu o rată de mortalitate mai ridicată din cauza bolilor cronice respiratorii, traumatismelor, cancerelor, boli care se dovedesc a fi extrem de costisitoare [7].

Creșterea productivității

O populație sănătoasă este mai productivă, ceea ce are un impact pozitiv asupra economiei și societății în ansamblu. Un număr redus de abilități sunt necesare pentru a promova acest proces de alfabetizare, care cu timpul s-au dovedit a îmbunătăți comunicarea, interactivitatea și alte competențe cognitive [2].

În atingerea obiectivelor globale de sănătate, importanța prevenției și promovării sănătății nu sunt deloc de neglijat. Consolidarea eforturilor naționale și internaționale pentru menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a populațiilor din întreaga lume fac parte dintre prioritățile și contribuțiile OMS. Pentru implementarea practicilor de prevenție și promovare a sănătății,  Organizația Mondială a Sănătății furnizează orientări, resurse, ghiduri esențiale:

• Global Health Observatory (GHO – platformă online dezvoltată de OMS, ce pune la dispoziția specialiștilor medicali date și informații despre sănătate la nivel global) [8];
• inițiative de vaccinare (coordonarea eforturilor de vaccinare la nivel mondial, promovând accesul echitabil și eficient la vaccinuri pentru prevenirea bolilor) [9];
• campanii de educație sanitară (cu scopul creșterii conștientizării cu privire la factorii de risc și de a promova comportamentele sănătoase în rândul comunităților).

Strategii de prevenție și promovare a sănătății

Este încurajator faptul că în prezent există, atât la nivel global și național, cât și comunitar, mai multe strategii de prevenție și promovare a sănătății. Scopul acestor strategii este de a aborda diferite aspecte ale sănătății și de a încuraja comportamentele sănătoase. Strategiile actuale de prevenție și promovare a sănătății sunt deosebit de utile și foarte variate, cuprinzând: educația sanitară și conștientizarea populației, screeningul și testarea medicală, anumite politici de sănătate publică, vaccinarea și imunizarea, promovarea activității fizice, promovarea nutriției sănătoase, promovarea sănătății mintale.

Educația sanitară și conștientizarea populației

Informarea populației cu privire la riscurile asociate unui stil de viață nesănătos și promovarea cunoștințelor legate de sănătate sunt cruciale în prevenirea bolilor. Obiectivul acestei strategii de prevenție și promovare a sănătății constă în creșterea conștientizării populației cu privire la riscurile pentru sănătate și promovarea cunoștințelor despre modul de menținere a unei vieți sănătoase. Partea de implementare este reprezentată prin programe educaționale în școli, campanii de conștientizare la nivel comunitar, resurse online și pe rețelele de socializare, pentru a furniza informații despre nutriție, exerciții, igienă personală și alți factori de risc.

Alfabetizarea în domeniul sănătății este definită de Organizația Mondială a Sănătății ca abilitățile cognitive și sociale care determină motivația și capacitatea persoanelor de a obține acces la înțelegerea și utilizarea informațiilor care promovează și mențin sănătatea [2].

În promovarea sănătății, alfabetizarea, educația în domeniul sănătății reprezintă un concept relativ nou, fiind esențială pentru îmbunătățirea accesului oamenilor la informații veridice despre sănătate și a capacității lor de a utiliza eficient informațiile primite.

Promovarea sănătății are drept consecință modificarea anumitor factori personali, sociali și structurali, în vederea menținerii unei sănătăți bune și, implicit, a unei vieți mai calitative. S-au remarcat și alte două tipuri de rezultate ale promovării sănătății:

• acțiunea și influența socială – reprezentată de rezultatele eforturilor de a spori acțiunile și controlul grupurilor sociale asupra factorilor determinanți ai sănătății (de exemplu, eforturile de a lucra eficient pentru a promova sănătatea grupurilor marginalizate);
• politicile publice sănătoase și practicile organizaționale – fiind rezultatul eforturilor de depășire a barierelor structurale din calea sănătății (de exemplu, rezultatul politicilor de advocacy, de susținere și al lobby-ului, care pot duce la schimbări legislative). Un exemplu contemporan concret în acest sens este reprezentat de introducerea în multe țări a legislației privind controlul consumului de tutun.

Deși transmiterea de informații despre sănătate este și va rămâne o sarcină fundamentală, îmbunătățirea alfabetizării populației în domeniul sănătății este mult mai vastă. Sunt necesare alianțe mai deschise între sectoarele de sănătate și educație, în urmărirea obiectivului de îmbunătățire a nivelurilor de alfabetizare a populației atât la nivel local, cât și național și internațional (de exemplu, legături mai strânse în această direcție între OMS și UNESCO, la nivel internațional, precum și o colaborare mai profundă între agențiile cele mai mici) [2].

Screeningul și testarea medicală

Identificarea precoce a bolilor și a factorilor de risc prin screening poate facilita intervențiile timpurii și administrarea unor tratamente eficiente, cât mai rapid posibil. Oferirea de teste regulate pentru depistarea precoce a problemelor de sănătate, de campanii de screening pentru boli precum cancerul, diabetul sau hipertensiunea arterială pot contribui în mod considerabil la creșterea calității vieții și la menținerea stării de sănătate corespunzătoare pe termen lung.

Este de menționat faptul că screeningul și testarea medicală abordează în principiu o serie de aspecte, inclusiv strategii specifice pentru diferite afecțiuni, pe anumite domenii. Țelul principal este de a detecta potențialele probleme de sănătate în stadii incipiente, când intervenția și tratamentul pot avea cel mai mare impact. Utilizarea ghidurilor medicale și a protocoalelor specifice este prioritară în cazul fiecărui tip de screening sau testare medicală, la fel de importanți fiind și factorii individuali de risc, precum și istoricul familial al fiecărui pacient [10].

• Screeningul oncologic: mamografie (folosită în scopul depistării cancerului de sân la femeile cu vârsta de peste 40 de ani), colonoscopie (utilizată pentru depistarea polipilor și cancerului colorectal la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani), screeningul cancerului de col uterin (ar trebui să înceapă la vârsta de 25 de ani), screening pentru cancer endometrial (Societatea Americană de Cancer recomandă ca, în momentul menopauzei, toate femeile să fie informate despre riscurile și simptomele cancerului endometrial; femeile ar trebui să raporteze medicilor orice sângerare vaginală neașteptată sau spotting), scanare CT (pentru depistarea cancerului de plămâni – anual, în cazul persoanelor fumătoare care au vârsta cuprinsă între 50 și 80 de ani), test PSA din sânge, cu sau fără examen rectal (pentru detectarea cancerului de prostată) [11].
• Screeningul pentru boli cronice: diabet zaharat (testarea nivelului seric al glicemiei și a hemoglobinei A1c, pentru depistarea precoce a diabetului), boli cardiovasculare (măsurarea regulată a tensiunii arteriale, a nivelului de colesterol, efectuarea electrocardiogramei (ECG) pentru evaluarea riscului cardiovascular) [12].
• Screeningul pentru bolile infecțioase: HIV/AIDS (testarea periodică pentru depistarea precoce a infecției cu virusul HIV), hepatita B și C (screening pentru antigene și anticorpi pentru depistarea hepatitelor cronice) [12].
• Screeningul genetic: teste genetice prenatale (recomandate pe perioada sarcinii, cu privire la depistarea anomaliilor genetice), teste de screening pentru cancerul mamar ereditar (în cazul pacientelor cu istoric familial de cancer mamar).
• Screeningul pentru bolile de nutriție: în vederea depistării deficiențelor de vitamina D, este recomandată dozarea regulată a vitaminei D [12].
• Screeningul pentru tulburări mintale: evaluarea sănătății mintale – anxietate, depresie (cu ajutorul anumitor chestionare și evaluări [12].

Politici de sănătate publică

Obiectivele politicilor de sănătate publică sunt reprezentate de dezvoltarea și implementarea la nivel guvernamental a politicilor care promovează sănătatea populației. Implementarea acestor strategii constă în reglementări privind alimentația sănătoasă în școli, taxe pe băuturile zaharoase, restricții privind fumatul în locuri publice și alte măsuri legislative pentru îmbunătățirea sănătății populației.

Vaccinarea și imunizarea

În prevenirea bolilor infecțioase, a epidemiilor și pandemiilor, precum și în scopul protejării populației împotriva unor boli grave, un rol esențial revine programelor de vaccinare. Sunt benefice campaniile naționale și globale de vaccinare pentru imunizarea împotriva bolilor precum: gripa, hepatita, rujeola, poliomielita, COVID-19.

Vaccinurile susțin securitatea globală a sănătății în prezent și pentru viitor, fiind un instrument vital în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene, subliniază Organizația Mondială a Sănătății. Reprezentând un drept incontestabil al fiecărui individ, imunizarea constituie și o componentă-cheie a asistenței medicale primare. Vaccinurile lucrează cu apărarea naturală a corpului pentru a construi protecție, reducând riscurile de îmbolnăvire [13].

Promovarea activității fizice

Facilitățile publice pentru exerciții, campaniile pentru promovarea mersului pe jos sau a ciclismului, inclusiv în mediul urban, programele comunitare de fitness sunt câteva exemple de strategii care pot avea influență pozitivă asupra adoptării unui stil de viață activ, contribuind astfel la reducerea riscului de boli cronice asociate sedentarismului, prevenirea bolilor cardiovasculare, diabetului și obezității.

Promovarea nutriției sănătoase

Prevenirea bolilor asociate alimentației necorespunzătoare, reducerea obezității prin restricționarea publicității alimentelor nesănătoase, campaniile de promovare a consumului de fructe și legume, a cantităților corespunzătoare de apă, etichetarea corespunzătoare a alimentelor pot aduce un aport aparte în susținerea organismului cu substanțele nutritive esențiale și în cantități adecvate, pentru menținerea sănătății și a unei vieți calitative, prospere.

În articolul publicat în The Lancet, Swinburn și colaboratorii săi prezintă o analiză amănunțită a factorilor globali și locali, asociați problemei pandemiei globale de obezitate, evidențiind necesitatea unei abordări comprehensive pentru a contracara această problemă de sănătate publică la nivel mondial. În articol se menționează faptul că mediile locale, accesul la alimente nesănătoase, promovarea dietei bogate în calorii, lipsa infrastructurii pentru activitatea fizică și factorii socio-economici pot amplifica problema obezității la nivel regional și local. De asemenea,  autorii susțin că influențele globale, cum ar fi schimbările economice, marketingul agresiv al produselor alimentare nesănătoase, urbanizarea și globalizarea, contribuie semnificativ la creșterea ratei obezității în întreaga lume. Oamenii de știință remarcă importanța implementării strategiilor de prevenție și promovare a sănătății, a politicilor publice globale, care promovează alimentația sănătoasă, stimulează activitatea fizică și adresează factorii socio-economici care contribuie la obezitate [14].

Promovarea sănătății mintale

Serviciile de consiliere și suport, de educație asupra gestionării stresului, creșterea accesului la servicii de sănătate mintală, campaniile de conștientizare contribuie în mod pozitiv la prevenirea tulburărilor psihice, precum și la îmbunătățirea sănătății mintale.

Sănătatea mintală, parte integrantă a bunăstării fiecărui om, se consideră a fi determinată de o serie de interacțiuni complexe de stres și vulnerabilități individuale, sociale și structurale. Necesitatea acțiunii în domeniul sănătății mintale este indiscutabilă și urgentă. În momentul de față există strategii accesibile, eficiente și fezabile pentru a promova, proteja și restabili sănătatea mintală, menționează OMS. În acest sens, Organizația Mondială a Sănătății activează atât la niveluri naționale, cât și internațional pentru a oferi țărilor partenere dovezi, instrumente și sprijin tehnic, în vederea consolidării unui răspuns colectiv la sănătatea mintală [15].

Prin identificarea factorilor determinanți individuali, sociali și structurali ai sănătății mintale, prin  reducerea riscurilor, prin construirea rezilienței și stabilirea mediilor de sprijin pentru sănătatea mintală, pot funcționa foarte bine anumite intervenții, strategii de promovare a sănătății mintale.

O implicare mai complexă a sectoarelor educației, muncii, justiției, transporturilor, mediului, pe lângă sectorul sănătății, poate contribui în mod vizibil la remodelarea determinanților sănătății mintale, prin promovarea, inițierea și, după caz, facilitarea colaborării și coordonării multisectoriale.

O prioritate actuală imperioasă o reprezintă promovarea sănătății mintale a copiilor și adolescenților. Politicile și legile care promovează și protejează sănătatea mintală, implementând programe în școală, îmbunătățind calitatea mediilor comunitare și online, au capacitatea de a atinge îmbunătățiri remarcabile în această direcție. Printre cele mai eficiente strategii de promovare a sănătății mintale a copiilor și adolescenților, în țările cu toate nivelurile de venit, s-au identificat a fi programele de învățare socială și emoțională în școală [15].

Un alt domeniu de interes în creștere este reprezentat de promovarea și protejarea sănătății mintale la locul de muncă. Aceasta poate fi susținută prin legislație și reglementări, strategii organizaționale, formarea managerilor și intervenții pentru lucrători [15].

Prin implementarea „Planului de acțiune cuprinzător pentru sănătatea mintală 2013 – 2030” (Comprehensive Mental Health Action Plan 2013 – 2030) [16], elaborat de OMS, toate statele membre pot realiza progrese semnificative către o mai bună sănătate mintală a populației lor prin îmbunătățirea sănătății mintale, datorită consolidării conducerii și guvernării eficiente, oferind îngrijiri comunitare cuprinzătoare, integrate și receptive, implementând strategii de promovare și prevenire și prin consolidarea sistemelor informaționale, dovezilor și cercetării [15].

Implementarea în mod integrat a strategiilor de prevenție și promovare a sănătății menționate, în colaborare cu sectorul guvernamental, organizațiile non-guvernamentale, instituțiile academice și comunitățile locale, asigură o abordare comprehensivă și eficientă în prevenția bolilor și promovarea sănătății la nivelul întregii populații.

Impactul prevenției și promovării sănătății asupra sistemelor de sănătate

Sistemele de sănătate naționale pot beneficia de o funcționare și dezvoltare pozitivă, prin implementarea prevenției și promovării sănătății. Piloni esențiali în asigurarea sustenabilității și eficienței sistemelor de sănătate, prevenția și promovarea sănătății prezintă un impact vast atât asupra reducerii incidenței bolilor, cât și asupra economisirii costurilor asociate cu tratamentul bolilor, precum și asupra îmbunătățirii calității vieții. Construirea unei societăți sănătoase și echitabile se poate atinge prin investiții în programele de prevenție și promovare a sănătății. În scopul reducerii încărcăturii sistemelor de sănătate, utilitate aparte prezintă strategiile care se concentrează pe prevenirea apariției bolilor și pe promovarea unui stil de viață sănătos. Un exemplu concret în acest sens este reprezentat de folosirea screeningurilor, acestea situându-se printre cele mai populare metode de profilaxie secundară ce oferă informații prețioase, cu cost redus sau chiar gratis, prin multiplele campanii desfășurate în întreaga țară. Scăderea numărului de pacienți cu afecțiuni cronice contribuie la reducerea costurilor tratamentelor și spitalizărilor, jucând un rol prioritar în sustenabilitatea financiară a sistemelor de sănătate.

Impactul pozitiv al prevenției și promovării sănătății prin promovarea măsurilor de prevenție (vaccinare, screening, educație în sănătate) constă în reducerea incidenței bolilor infecțioase și a afecțiunilor cronice, diminuându-se astfel necesitatea tratamentelor costisitoare. În acest fel se eliberează resurse financiare pentru alte aspecte ale sistemelor de sănătate.

Concentrarea asupra prevenției și promovării sănătății va genera reducerea inegalității accesului la serviciile de sănătate și la informațiile legate de sănătate, producând astfel un impact pozitiv asupra grupurilor vulnerabile. Îmbunătățirea calității vieții populației prin promovarea unui stil de viață sănătos și prevenirea bolilor contribuie la dezvoltarea economică a societății, oamenii sănătoși fiind mai productivi.

Reducerea presiunii asupra sistemului de sănătate

Prin evitarea bolilor și gestionarea eficientă a factorilor de risc, este posibilă reducerea presiunii asupra serviciilor medicale, permițând ca resursele să fie alocate mai eficient. În contextul actual al creșterii numărului de pacienți și a complexității afecțiunilor medicale, s-au dezvoltat mai multe strategii în scopul gestionării eficiente a resurselor și îmbunătățirii accesului la serviciile de sănătate. Oamenii de știință menționează că reducerea presiunii asupra sistemului de sănătate reprezintă o preocupare actuală majoră, dar punând accentul pe programele de prevenție și educație pentru sănătate este posibilă reducerea numărului de cazuri și, implicit, a presiunii asupra sistemului de sănătate. Cu scopul combaterii bolilor necontagioase, prin prevenția bolilor în țările situate la un nivel mediocru din punct de vedere economic, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit o rețea de colaborare, reușind astfel să răspândească informații utile pentru întreaga populație [17].

Reducerea presiunii asupra spitalelor se poate realiza prin integrarea tehnologiei în asistența medicală. Telemedicina și dispozitivele inteligente pot facilita monitorizarea la distanță și gestionarea eficientă a pacienților, existând studii care atestă eficacitatea și avantajul acestora. Mai multe specialități pot beneficia de tehnologia introdusă în medicină (de exemplu, controlul hipertensiunii arteriale, a afecțiunilor pulmonare sau dermatologice, mai ales a celor din zonele rurale, care prezintă dificultăți). Noile tehnologii aduc mai multe beneficii: raportul eficacitate – cost pozitiv, îmbunătățirea calității vieții sociale datorită siguranței și disponibilității, multiple oportunități educaționale, servicii medicale îmbunătățite terapeutic [18].

Pentru a avea un impact semnificativ asupra presiunii din sistemul de sănătate, se pot optimiza și resursele spitalicești, prin implementarea anumitor strategii eficiente de management al resurselor în spitale, utilizarea mai rațională a acestora, reducând astfel costurile și presiunea asupra personalului medical. Colaborarea interdisciplinară are, de asemenea, un rol important. O coordonare mai bună a îngrijirii pacienților și reducerea redundanțelor în tratamente poate fi generată printr-o abordare colaborativă între profesioniștii din domeniul sănătății.

Ar fi indicat ca toate aceste strategii să fie integrate în politici de sănătate publică și să beneficieze de sprijinul comunității, educația și conștientizarea comunității fiind, de asemenea, importante în această abordare de reducere a presiunii asupra sistemului de sănătate.

Creșterea sustenabilității sistemului de sănătate

În atingerea obiectivului de sustenabilitate a sistemului sanitar, care a devenit în ultimii ani o preocupare globală, un rol crucial au prevenția și promovarea sănătății. Prin punerea accentului pe evitarea apariției bolilor și îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației, în locul gestionării doar a afecțiunilor deja existente, există posibilitatea reducerii costurilor și a presiunii asupra sistemelor de sănătate, oferindu-se în același timp beneficii sociale și economice semnificative.

În scopul creșterii sustenabilității sistemului în vederea unei gestionări mai eficiente a sănătății copiilor și prevenirea bolilor, este posibilă abordarea conceptului de „medical home”, menționează Greenberg și colaboratorii săi în articolul „Medical Homes: Pediatricians’ Reported Practices and Attitudes”.

Frieden scrie despre importanța abordării multilevel în sănătatea publică, combinând intervenții la nivelul comunității, mediului și comportamentului individual, pentru a maximiza impactul asupra sănătății populației. În articolul „A Framework for Public Health Action: The Health Impact Pyramid”, Frieden notează o structură conceptuală utilă pentru înțelegerea modului în care intervențiile preventive pot avea impact la nivel populațional, o structură conceptuală numită „Piramidele impactului asupra sănătății”. Piramida lui Frieden se bazează pe 5 niveluri de intervenție: modificări ale condițiilor socioeconomice, schimbări în mediul fizic, protejarea mediului, promovarea comportamentelor sănătoase, asistență medicală individualizată – de la  intervenții de bază cu un impact larg și până la intervenții mai specifice și intensive. Piramida lui Frieden oferă orientare practică pentru planificarea și implementarea programelor de sănătate publică, venind în ajutorul autorităților pentru a identifica cele mai eficiente intervenții, astfel încât să se obțină rezultate semnificative în îmbunătățirea stării de sănătate a populației [19].

În vederea creșterii sustenabilității sistemului sanitar, aceste concepții pot oferi perspective asupra modului în care sănătatea publică ar putea aborda complexitatea problemelor de sănătate la nivel de populație și cum să prioritizeze intervențiile, pentru un impact maxim.

Investițiile în prevenție și promovarea sănătății contribuie la creșterea sustenabilității sistemului de sănătate pe termen lung.

Prevenția și promovarea sănătății nu doar că previn apariția bolilor, ci aduc beneficii semnificative sistemelor de sănătate, prin reducerea costurilor, îmbunătățirea calității vieții și combaterea inegalităților din domeniul sanitar. Pentru construirea unor societăți mai sănătoase și mai echitabile, este esențială continuarea eforturilor în acest domeniu.

Concluzii

Pentru menținerea sănătății populației și pentru asigurarea sustenabilității sistemelor de sănătate, prevenția bolilor și promovarea sănătății joacă un rol extrem de important. În atingerea acestor obiective, pași critici reprezintă investițiile în educația medicală și sanitară atât a specialiștilor medicali, cât și a populației, promovarea unui stil de viață sănătos, precum și screeningurile. Prin adoptarea unei abordări comprehensive, societatea poate beneficia de pe urma unei populații mai sănătoase și a unei utilizări mai eficiente a resurselor medicale.

Referințe bibliografice:

1. Kumar, S. and Preetha, G. (2012) ‘Health promotion: An effective tool for global health’, Indian Journal of Community Medicine, 37(1), p. 5. doi:10.4103/0970-0218.94009;
2. Nutbeam, D. (2000) ‘Health Literacy as a public health goal: A Challenge for Contemporary Health Education and communication strategies into the 21st Century’, Health Promotion International, 15(3), pp. 259–267. doi:10.1093/heapro/15.3.259;
3. Centrul National de Studii pentru Medicina Familiei (2016) Ghidul de Preventie, 2016, Ghid de preventie, 2016. Available at: http://cnsmf.ro/ghidpreventie/;
4. World health statistics 2017: Monitoring Health for the SDGS, sustainable development goals (2017) World Health Organization. Available at: https://www.who.int/publications-detail-redirect/9789241565486;
5. Mental health action plan 2013 – 2020 (2019) World Health Organization. Available at: https://www.who.int/publications-detail-redirect/9789241506021;
6. The Australian Prevention Partnership Centre. Benefits of prevention for wellbeing, The Prevention Centre. Available at: https://preventioncentre.org.au/about-prevention/what-are-the-benefits-of-prevention-for-health-and-wellbeing/;
7. Jung, P. and Warne, D.K. (2020) ‘Integration of the Preventive Medicine specialty in the rural and Tribal Public Health Workforce’, Preventive Medicine, 139, p. 106187. doi:10.1016/j.ypmed.2020.106187;
8. World Health Organization (2021). Global Health Observatory (GHO). Available at: https://www.who.int/gho/en/;
9. Global vaccine action plan (2020) World Health Organization. Geneva, Switzerland: WHO. Available at: https://www.who.int/teams/immunization-vaccines-and-biologicals/strategies/global-vaccine-action-plan;
10. Detels, R., Karim, Q.A. and Baum, F. (2022) Oxford Textbook of Global Public Health. Oxford, United Kingdom ; New York, NY, United States of America: Oxford University Press;
11. Cancer screening guidelines: Detecting cancer early (2023) Cancer Screening Guidelines | Detecting Cancer Early | American Cancer Society. Available at: https://www.cancer.org/cancer/screening/american-cancer-society-guidelines-for-the-early-detection-of-cancer.html;
12. S. Preventive Services Task Force (USPSTF) (2023) Preventive published recommendations topics, United States Preventive Services Taskforce. Available at: https://www.uspreventiveservicestaskforce.org/uspstf/topic_search_results?topic_status=P;
13. Vaccines and immunization (2023) World Health Organization. Available at: https://www.who.int/health-topics/vaccines-and-immunization#tab=tab_1;
14. Swinburn, B.A. et al. (2011) ‘The global obesity pandemic: Shaped by global drivers and local environments’, The Lancet, 378(9793), pp. 804–814. doi:10.1016/s0140-6736(11)60813-1;
15. Mental health – Mental health promotion and prevention WHO (2022) World Health Organization. Available at: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/mental-health-strengthening-our-response/?gclid=Cj0KCQiAyKurBhD5ARIsALamXaFBTEX-BJiSumjpy1VcS6xrw6BWjhaMK4FpPdfm_iurJ2nLXfNwLJcaAp5nEALw_wcB;
16. Mental health action plan 2013 – 2020 (2019) World Health Organization. Available at: https://www.who.int/publications-detail-redirect/9789241506021;
17. WHO (2009) Prevention and control of noncommunicable diseases: implementation of the global strategy, World Health Organization. Available at: https://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/EB126/B126_12-en.pdf;
18. Wootton, R., et al. (2012). ‘Telemedicine: a systematic review of economic evaluations.’ Telemedicine and e-Health, 18(3), 183–191;
19. Frieden, T.R. (2010) ‘A framework for Public Health Action: The Health Impact Pyramid’, American Journal of Public Health, 100(4), pp. 590–595. doi:10.2105/ajph.2009.185652.

Ágnes-Anikó Dotterer-Kiszely

Farmacist rezident
Specializarea Farmacie generală, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”, Timișoara