Profilaxia pierderii auzului pentru lucrător şi angajator

Discuţii şi răspunsuri posibile             

Răspunsul individual este diferit. Acest aspect este relevat de faptul că într-un grup expus la acelaşi nivel al zgomotului coexistă persoane cu auz normal cu altele cu grade diferite de pierdere a auzului. Studiile statistice, în astfel de loturi de lucrători, demonstrează respectarea unei distribuţii de tip gaussian, relevând importanţa susceptibilităţii individuale ce corelează cu tipul de zgomot (continuu, constant, impulsiv, intermitent), intensitatea şi durata expunerii (în medie, o diminuare a auzului se instalează treptat şi devine evidentă după aproximativ 10-15 ani).

Stabilirea profesionalităţii în etiologia pierderii auzului incumbă integrarea aspectelor anamnestice individuale, patologice şi ocupaţionale, cu rezultatele testelor audiometrice efectuate în dinamică şi standardizate metodologic şi interpretativ; criteriile de declarare a bolii profesionale prin însăşi rigoarea lor, nu lasă loc de interpretare în cadrul cercetării reglementate, pentru unele situaţii în care există mai multe cauze combinate ale pierderii auzului (chiar dacă sunt respectate caracteristicile de profesionalitate – neurosenzorial, bilateral şi simetric, nu progresează după întreruperea expunerii, frecvenţa de 4000Hz cea mai afectată comparativ cu frecvenţele joase 500-2000Hz), cum ar fi:

  • pentru un lucrător cu expunere la zgomot în două perioade cronologice consecutive sau simultane, la două locuri de muncă diferite, nu se poate stabili cât aparţine fiecărei situaţii ocupaţionale; reglementările din România prevăd ca declarare obligatorie la ultimul loc de muncă, cu expunere la un nivel de zgomot peste limita reglementată (87 dB(A) la sursă sau 85 dB(A) la receptor-ureche), fără întrerupere sau cu întrerupere definitivă mai recentă de doi ani; în alte ţări [4], se utilizează formule de calcul care permit distribuţia responsabilităţii şi stabilirea proporţională a cuantumurilor costurilor pentru pierderea de auz profesională atribuită fiecărui loc de muncă;
  • există situaţii de lucru în care sursa de zgomot poate fi amplasată lateral şi deficitul de auz este asimetric, aspect necaracteristic pentru încadrarea în profesionalitate; un ex. sunt medicii care lucrează la uniturile dentare (cu sursa de zgomot standardizată şi corect reglementată) care pot însă prezenta un debut unilateral al pierderii auditive în contextul menţinerii comunicării cu pacientul (frecvenţe joase) şi selecţiei antifoanelor necorelate cu frecvenţele înalte ale zgomotului emis de sursă sau vânătorii, la care deficitul auditiv debutează pe stânga, întrucât înclinarea capului spre umărul drept maschează unda sonoră;
  • traumatismele craniene cu interesare a urechii interne, pre-existente expunerii la zgomot pot determina un aspect monolateral al audiogramei; 
  • corecţia de prezbiacuzie este obligatorie pentru diagnosticul de profesionalitate al pacientului cu pierdere de auz însă, la nivelul unui lot de lucrători expuşi profesional şi incluşi în program de screening, prezintă relativitate în aplicabilitate cu consecinţe în interpretarea rezultatelor investigaţiei audiometrice: dacă aplicăm corecţia de prezbiacuzie se maschează efectul intervenţiilor preventive adresate nivelului de zgomot şi culturii consumului de antibiotice ototoxice, expunerii cumulate la vibraţii şi substanţe chimice, demersuri care sunt demonstrate a fi cost-eficiente pentru prevenirea pierderii auzului pe termen lung; pe de altă parte aplicarea acestei corecţii îşi relevă utilitatea în diminuarea costurilor administrative reprezentate de despăgubirile oferite individual în cadrul unor sisteme naţionale; situaţia este ilustrată de studiul de caz [7] sistematizat în tabelul I:

Tabel I

Întreprindere

şi lucrători

 

Expunere profesională

Intervenţie profilactică –

depistare pierdere de auz în faze incipiente

Diagnostic profesional şi declarare

Recomandare intervenţii preventive pentru lotul de lucrători din organizaţie

-obiect de activitate: producţia de rame feroviare, reparaţii utilaje, vagoane, motoare etc.

-procesul tehnologic -etape:

*demontare – dezasamblare utilaje uzate fizic sau stricate,

*reparaţii ale acestor componente sau (fabricarea) producerea unor repere noi,

*montaj sau asamblare,

*supunerea noilor utilaje la probe.

-1.100 angajaţi, din care aproximativ 1.000 sunt expuşi la zgomot

– profesii frecvente: lăcătuşi, prelucrători prin aşchiere (strungari, frezori, rectificatori), montatori-instalatori, electricieni

 

-evaluare condiţii de muncă din secţiile şi atelierele societăţii; evaluare risc profesional; identificate şi cuantificate noxele fizice şi chimice

 

Zgomotul a fost identificat ca fiind noxa cea mai agresivă, cu monitorizare anuală prin laboratoare acreditate, în decursul ultimilor 25 de ani: se evidenţiază depăşiri ale limitelor reglementate cu 10-20 dB(A) în majoritatea secţiilor şi atelierelor; zgomot este continuu, dar şi cu caracter de impuls în unele ateliere

 

-audiometrie liminară tonală standardizată cu depistare deficit auditiv mai mare de 30 dB la 12 cazuri de prezumţie de afectare profesională a analizatorului auditiv

-vechime în expunere între 5 – 30 ani

-vârsta între 40 – 57 ani

Etape declarare în procedură standardizată:

1.Stabilirea în mod obiectiv a expunerii la zgomot prin:

-studierea buletinelor de analiză prin care noxa (zgomotul în acest caz) este identificată şi cuantificată în atelierele societăţii;

-studiul documentelor oficiale (cărţilor de muncă) din care reiese timpul efectiv de muncă în noxă (timpul de expunere).

2.Studierea dosarelor medicale şi efectuarea audiometriei liminară tonală

Situație finală:

-s-a declarat un caz pierdere de auz/ hipoacuzie profesională, chiar dacă s-a făcut dovada expunerii la zgomot peste 87 dB(A) şi durata expunerii la zgomot a fost peste 15 ani (iar în audiogramă era prezent un deficit la 4000Hz de peste 50 dB).

Cauzele care au dus la infirmarea bolilor profesionale:

-două cazuri cu afecţiuni otice în antecedente

nouă cazuri cu aplicarea corecţiei de prezbiacuzie, adică după 50 de ani se scad 29 dB şi deficitul auditiv calculat este mai mic de 30 dB; se maschează componenta ocupaţională a pierderii de auz

– un caz a fost confirmat din cauza faptului că vârsta lucratorului era de 46 ani, şi, prin aplicarea corecţiei de prezbiacuzie ce înseamnă scăderea a 21 dB, deficitul rămas este mai mare de 30 dB

Prin excluderea criteriului de aplicare a corecţiei de prezbiacuzie în diagnosticarea piederii de auz/ hipoacuziei profesionale s-a fundamentat pentru întreprindere concepere program de prevenire a efectelor nocive ale zgomotului care face parte din programul mai larg de management de securitate şi sănătate în muncă.

Etape principale:

-auditul de sănătate şi securitate iniţial şi anual,

-evaluarea periodică a expunerii la zgomot,

-educarea şi motivarea lucratorilor – încurajarea lor să adopte un comportament preventiv şi în situaţiile când nu lucrează în unitate, dar sunt expuşi acestei noxe (ex. lucrări în gospodărie cu unelte generatoare de zgomot – bormaşină, fierăstrău electric, drujbă, flex, şurubelniţă electrică),

-investiţii axate pe achiziţionarea de echipamente nepoluante fonic,

-evaluări periodice ale eficienţei programului

 

Concluzie

În parcurgerea celor unu, doi sau trei paşi, după caz, dumneavoastră – lucrător sau angajatorul, confruntat cu riscul de pierdere a auzului, aveţi alături medicul de medicina muncii spre o abordare corectă la locul de muncă şi o reducere a costurilor pe termen lung.

Bibliografie:

1. Global costs of unaddressed hearing loss and cost-effectiveness of interventions, WHO Report, 2017.

2. A.Cocârlă (sub coordonare). Medicina ocupaţională, Ed. Medicală Universitară

„Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2009.

3. Colecţia Monitorul Oficial 2006 – 2016: Legea securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006, HG 1425/2006, HG 1/2012, HG 355/2007, HG 1169/2011, HG 493/2006, Legea 346/2002.

4. Guidelines for continuous education and acreditation of the occupational medicine physician, Italian Society of Occupational Health and Industrial Hygiene, 2006.

5. J. Milde, Prophylaxis in occupational medicine, guidelines for occupational medical examination, under Deutche Gesetzliche Unfallversicherung-committee for occupational medicine, Stuttgart, 2007.

6. Noise in figures, European Agency for Safety and Health, Risk Observatory, Thematic Report, 2005.

7. L.Râpaş, Y.Corha. Aspecte privind corelarea sistemului de monitorizare a nivelului zgomotului la locurile de muncă cu sistemul de supraveghere a sănătăţii ocupaţionale în implementarea programului de evaluare a condiţilor de muncă, Conferinţă în cadrul campaniei europene „Reduceţi expunerea la zgomot!”, Bucureşti, 2005.

Cuvinte-cheie: , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate