Terapia prin fotobiomodulare în boala COVID-19

COVID-19 este o boală infecțioasă, cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit (SARS-CoV-2). Se manifestă prin sindrom respirator viral acut sever. Tratamentele eficiente, bazate pe dovezi pentru COVID-19, sunt limitate. Terapia cu fotobiomodulare (PBMT) reprezintă un tratament asociat, cunoscut pentru gestionarea durerii, edemului și inflamației, cu vindecarea afecțiunilor musculo-scheletale.

PBMT utilizează laser cu scaner MLS pentru a genera o cascadă de reacții fotochimice, care duc la efecte antiinflamatoare locale și sistemice, pe mai multe niveluri, stimulând vindecarea. Numeroase studii empirice ale PBMT la pacienții cu boli pulmonare, cum ar fi pneumonia, BPOC și astmul, sugerează că PBMT este un tratament adjuvant sigur și eficient. Recenziile sistematice recent efectuate, precum și studiul clinic preliminar prezentat în cele ce urmează, sugerează că PBMT poate fi aplicat țesutului pulmonar la pacienții cu COVID-19.

Pandemia COVID-19

Pandemia COVID-19 are răspândire globală, generând milioane de infecții, sute de mii de decese, supraîncărcarea sistemelor și unităților sanitare și pacienți cu nevoi speciale de îngrijire, atât intraspitalicească, cât și post-externare sau doar la domiciliu [1].

Caracteristicile inițiale ale COVID-19 au fost furtuna de citokine și sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS). Unii pacienți sunt asimptomatici, în timp ce alții se recuperează mai greu, ca urmare a simptomelor progresive, cu tendință de agravare, fiind necesară internarea lor în unități de terapie intensivă și nevoia de asistență pentru ventilație [1].

SARS-CoV-2 pătrunde în celule prin receptorul de intrare ACE2, activează macrofagele alveolare și neutrofilele, crescând astfel inflamația și permeabilitatea vasculară [1,2]. Răspunsul imun activează celulele și căile inflamatorii și duce la furtuna de citokine [1,2]. Pacienții cu COVID-19, care prezintă simptome severe, au niveluri semnificativ mai ridicate ale citokinelor plasmatice proinflamatorii (IL-2, IL-6, TNF-α) [1,3].

Cele mai frecvente manifestări ale COVID-19 sunt opacitățile pulmonare în „geam mat”, evidențiabile la examenul radiologic al toracelui, furtuna de citokine și sindromul de detresă respiratorie acută [1,2,3]. Răspunsul imun exagerat rămâne principala cauză de morbiditate și mortalitate [1]. Prevenirea sau buna gestionare a stării inflamatorii pare să fie cheia succesului la pacienții cu COVID-19.

Terapia prin fotobiomodulare în boala COVID-19

Terapia cu fotobiomodulare sau „photobiomodular therapy (PBMT)” reprezintă o opțiune terapeutică asociată, ce a demonstrat deja efecte antiinflamatoare, analgezice, antiedematoase, susținând astfel procesul de vindecare a rănilor și a leziunilor musculo-scheletale [1,4,5].

PBMT utilizează sursă de lumină neionizantă, non-termică, din spectrul vizibil și infraroșu (IR) cu lungime de undă 600 – 1.200 nm, cu rol de reducere a inflamației și de potențare a procesului de vindecare [1,5]. În categoria PBMT, se include și terapia cu laser de joasă putere („low level laser therapy” sau LLLT), laserul rece și laserul-terapie de biostimulare [1,5].

Lumina se aplică prin tegument și are acțiune asupra țesuturilor deteriorate sau inflamate; energia luminii absorbite de către fotoreceptorii celulari declanșează o cascadă de reacții fotochimice intracelulare, care ameliorează activitatea celulară și accelerează procesul de vindecare a țesutului [1,4,5,6].

Studiul efectuat pe modele experimentale arată că PBMT prezintă efecte celulare și moleculare la numeroase niveluri, incluzând atât contracararea furtunii citokinelor, cât și a celei de bradikinină, conducând la scăderea nivelurilor interleukinelor proinflamatorii (nivelul de IL-1B, IL-6, expresia ARNm-MIP2), prostaglandinelor și TNF-α și la creșterea nivelurilor citokinelor antiinflamatorii (IL-10) [1,7].

Sub acțiunea PBMT, scade permeabilitatea capilarelor pulmonare, se activează macrofagele și celulele T, crește influxul de neutrofile și scade depunerea colagenului [1]. PBMT este un factor major, implicat în contracararea proceselor ce au loc la nivel pulmonar, ca răspuns la agresiunea virală [1].

Mai mult, un studiu recent efectuat, arată că pacienții care au beneficiat de patru sesiuni de laserterapie de biostimulare, efectuate zilnic cu ajutorul unui laser Multiwave Locked System (MLS), vizând țesutul pulmonar, au prezentat modificări ale valorilor elementelor sangvine, ale imaginilor pulmonare pe radiografia de torace, ale nivelurilor saturației de oxigen (pulsoximetrie) și ale valorilor probelor funcționale pulmonare, corelate cu diagnosticul de pneumonie [1]. S-au subliniat îmbunătățiri ale indicatorilor funcționali pulmonari: SMART-COP, BCRSS, RALE și CAP-chestionar privind pneumonia dobândită în comunitate [1].

Pacienții studiului, tratați cu PBMT, au prezentat recuperare rapidă, nu au necesitat admiterea în terapie intensivă și nici ventilație mecanică, și nu au raportat sechele pe termen lung, la 5 luni după tratament, prin comparație cu grupul de control, dintre care 60% au necesitat internare în unitatea de terapie intensivă, pentru ventilație mecanică și 40% dintre aceștia au prezentat mortalitate globală și sechele pe termen lung [1]. Prin urmare, s-a emis concluzia că utilizarea PBMT reprezintă un tratament cu potențial de siguranță și eficiență privind îmbunătățirea stării clinice la pacienții cu pneumonie COVID-19 [1].

De asemenea, rezultatele studiilor preliminare, comunicate în literatura de specialitate, subliniază avantajele utilizării fotobiomodulării ca metodă adjuvantă (PBMT), ca fiind benefică pentru evoluția favorabilă a pacienților cu pneumonie COVID-19, cu referire atât la starea clinică a acestora, cât și la valorile analizelor de laborator, a saturației oxigenului din sângele periferic, a modificării imaginilor surprinse la examenul radiologic al toracelui, cât și a valorilor probelor funcționale respiratorii [1,8,9,10]. Este menționată inclusiv renunțarea la ventilator pentru cazurile internate în unitatea de terapie intensivă [1].

Mecanism de acțiune

Echipamentul cu laser, mai exact, laserul Multiwave Locked System sau Laser-MLS, utilizat pentru administrarea PBMT, este aprobat, disponibil și accesibil, regăsindu-se deja în clinicile de medicină fizică și reabilitare medicală, precum și în cele pentru terapia durerii [1]. Laserul MLS crește numărul de fotoni care pătrund în țesuturi pe unitate de timp, ceea ce va permite tratarea țesuturilor aflate în profunzime, precum cel pulmonar, mai eficient și într-un interval de timp mai scurt [1].

Mecanismul de acțiune aflat la baza efectelor antiinflamatorii ale laserului MLS constă în creșterea producției de NLRP 10, un puternic inhibitor al inflamazomilor (sunt oligomeri citosolici multiproteici ai sistemului imunitar înnăscut, responsabili pentru activarea răspunsurilor inflamatorii) [1,11]. Activarea inflamazomului promovează scindarea proteolitică, conducând în final la moartea celulară, diferit de apoptoză, cât și la maturarea și secreția citokinelor proinflamatorii: interleukină 1β (IL-1β) și interleukină 18 (IL-18) [1,11].

Prezența NLRP 10 inhibă conversia pro-IL 1β și pro-IL 18 în IL1β și IL-18, care blochează producția altor citokine și mediatori de inflamație [1,11]. PBMT a fost utilizată pentru tratarea tulburărilor respiratorii, precum pneumonia, astmul bronșic și bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), indiferent de vârstă [1].

Studiile clinice efectuate la peste 1.000 de pacienți au demonstrat efecte pozitive ale PBMT asupra evoluției afecțiunilor pulmonare, inclusiv a duratei de recuperare, scăderea necesarului terapiei medicamentoase, ameliorarea simptomatologiei respiratorii, îmbunătățirea parametrilor, respectiv a valorilor indicatorilor examenului radiologic, imunologic și ai profilului sangvin [1].

Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor de acțiune, cât și datele obținute și experiența clinică acumulată până în prezent, sunt în măsură să recomande PBMT în combaterea COVID-19, în contextul în care nu există, la momentul actual, o terapie eficientă și disponibilă publicului, pe scară largă [1,7,8,9,12,13]. Se sugerează faptul că PBMT reprezintă o soluție fezabilă pentru reducerea inflamației, a furtunii de citokine și astfel, a manifestărilor patologiei pulmonare, putând fi ușor de aplicat, cu cost redus, la un număr suficient de mare de persoane [1].

În cele ce urmează, voi face referire la unul dintre aceste studii clinice, realizat în scopul evaluării rezultatelor evoluției stării pacienților cu pneumonie acută și COVID-19, după aplicarea PBMT – aprecieri realizate atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv [1].

Despre studiu

Pacienți și metodă

Studiul clinic preliminar s-a desfășurat în condiții de spitalizare, în Lowell General Hospital (Massachusetts, S.U.A.), în perioada martie – mai 2020, reprezentând un proiect paralel, cu privire la evaluarea efectelor PBMT asupra pneumoniei COVID-19 (identificator ClinicalTrials.gov: NCT04391712) [1]. Administrația Alimentelor și Medicamentelor din S.U.A.  (FDA) a evaluat laserul echipat cu scaner MLS, ca fiind un dispozitiv cu risc nesemnificativ [1].

Pacienții au fost repartizați în grupul PBMT (asistență medicală standard plus PBMT asociată) sau în grupul de control (asistență medicală standard), studiul fiind desfășurat în mod deschis [1].

Criteriile de includere au fost: infecția cu SARS-CoV-2, confirmată prin recoltare pe tampon nazofaringian, testarea RT-PCR și funcția pulmonară afectată, ce necesita administrarea oxigenului, precum și capacitatea pacienților de a adopta și menține poziția așezat sau poziția de decubit ventral (poziție pronată ori cu fața în jos și capul sprijinit pe mâini sau antebrațe) pentru a facilita aplicarea PBMT [1].

Criteriile de excludere au inclus pacienții care au necesitat utilizarea ventilatorului, cei cu tulburări autoimune sau afecțiuni inflamatorii care nu au legătură cu COVID-19 și sarcina [1].

Echipamente și protocol

Laserul echipat cu scaner MLS, utilizat pentru PBMT, presupune existența a două surse de laser, clasificate ca fiind de clasa IV, și care emit două lungimi de undă diferite, dar apropiate, în spectrul infraroșu (808 nm și 905 nm) [1]. Pulsul MLS este compus din două lungimi de undă, care funcționează simultan și sincron [1].

Scanerul este poziționat la 20 cm deasupra tegumentului, conform instrucțiunilor producătorului [1]. Fiecare arie pulmonară a fost scanată timp de 14 minute, de la apex spre bază, pe o suprafață de 250 cm2, aplicarea realizându-se la nivelul toracelui posterior (cu pacientul aflat în decubit ventral, cu capul sprijinit pe mâini pentru protracție scapulară maximă și o bună penetrabilitate) [1].

Doza utilizată a fost de 7,18 J/cm2  și o energie totală de 3.590 J [1]. Tratamentul s-a desfășurat zilnic, timp de 4 zile consecutiv [1].

Figura 1. Pacient aflat în decubit ventral, cu capul sprijinit pe mâini [1]

Obținerea datelor

Evaluarea răspunsului față de tratamentul aplicat s-a realizat pe baza aprecierii evoluției următorilor parametri: (1). starea clinică a pacientului (s-a utilizat scorul SMART-COP privind severitatea pneumoniei); (2). statusul respirator la pacienții cu COVID-19 (s-a utilizat scala de severitate respiratorie Brescia-COVID-19, ce apreciază starea respiratorie, frecvența respirațiilor, presiunea parțială a oxigenului în sângele arterial PaO2 sau saturația periferică a oxigenului SpO2 și radiografia toracică BCRSS); (3). scorul subiectiv, obținut prin aplicarea CAP (un instrument de evaluare a pneumoniei dobândite în comunitate, cu referire la simptomele respiratorii și la starea de bine, resimțită de pacient); (4). radiografia toracelui („chest X-ray”) pentru evaluarea radiografică a edemului pulmonar și s-a utilizat scala de evaluare a radiografiei toracice, numită „radiographic assessment of lung edema (RALE)”, care apreciază statusul pulmonar și evoluția imaginii de sticlă mată la nivel pulmonar [1].

În vederea estimării abilității fiecărui pacient de a se oxigena sau pentru aprecierea funcției pulmonare, s-a utilizat saturația periferică raportată la fracțiunea de oxigen inspirat (SpO2/FiO2) [1].

Valorile hemoleucogramei complete, a proteinei C reactive, electroliților și albuminei au completat tabloul evaluativ al pacienților cu infecție COVID-19, spitalizați pe perioada efectuării studiului [1].

Analiza statistică a datelor

S-au efectuat analize și teste statistice, inclusiv pentru a determina eficacitatea tratamentului prin evaluarea datelor pre- și post-aplicare PBMT [1]. Valorile P < 0,05 și intervalele de încredere de 95% au fost considerate semnificative statistic [1].

Rezultate

Starea clinică a pacientului a fost evaluată prin criteriile indicelui de severitate pulmonară SMART-COP, BCRSS, CAP și RALE [1]. Valorile normale și criteriile de evaluare se regăsesc în tabelul 1.

Tabelul 1. Valorile normale și criteriile de evaluare pentru SMART-COP, BCRSS, CAP și RALE [1]

Tabelul 2. În acest tabel, se remarcă cum modificările înregistrate în cadrul grupului PBMT relevă scoruri îmbunătățite semnificativ cu privire la SMART-COP, BCRSS, CAP și RALE, fără a exista însă modificări semnificative statistic și în cadrul grupului de control [1]

Tabelul 3. Acest tabel permite comparația valorilor, cu privire la scorurile obținute după tratament, între grupurile studiate. Relevă valori îmbunătățite semnificativ cu referire la SMART-COP, BCRSS, CAP și RALE în grupul PBMT [1]

Figura 2. Radiografiile pulmonare demonstrează îmbunătățirea vizibilă a imaginilor în grupul ce a beneficiat de PBMT și o înrăutățire în grupul de control (prin consolidarea imaginilor de „sticlă mată”) [1]

Tabelul 4. În acest tabel, se regăsește comparația între valorile parametrilor hematologici înainte și după tratament, în cadrul celor două grupuri [1]

În plus, rezultatele analizelor de laborator nu au arătat mari diferențe între cele două grupuri, cu excepția albuminei care a scăzut semnificativ în rândul pacienților din grupul de control. Restul valorilor s-au menținut în limite normale, atât pre- cât și post-tratament, la ambele grupuri [1].

Tabelul 5. Valorile aproximative ale FiO2, utilizate pentru dispozitivele de suplimentare cu oxigen, și gradientul FiO2, utilizat pentru determinarea nivelului ajustat al SpO2 pentru pacienți, pe durata desfășurării studiului (saturația periferică, raportată la fracțiunea de oxigen inspirat: SpO2/FiO2) [1]

Se menționează faptul că grupurile au prezentat statut clinic similar la debutul studiului [1]. Pacienții grupului care a beneficiat de PBMT, au fost inițial luați în considerare pentru tratament desfășurat în unitatea de terapie intensivă și intubație, dar toți s-au recuperat după aplicarea PBMT, fără ventilație mecanică; iar SpO2 ajustat (raportat la FiO2) al acestor pacienți s-a menținut la peste 80% [1].

Mai mult, toți pacienții din grupul PBMT au prezentat oxigenare crescută pe durata desfășurării ședinței, în decurs de 10 minute de la începerea tratamentului [1]. Acest efect a fost observat pentru fiecare ședință de PBMT și toți pacienții au obținut peste 90% SpO2 ajustat, după tratamentul final [1].

 

Tabelul 6. În acest tabel, se regăsesc valorile ajustate ale SpO2, care arată evoluția în timp a funcției pulmonare pentru toți pacienții [1]

Spre deosebire de pacienții grupului de control, cei din grupul care a beneficiat de PBMT s-au recuperat fără să fie nevoie de ventilație mecanică sau terapie medicamentoasă și au fost externați din spital în termen de 7 zile de la înrolarea în studiu [1]. Nu au fost raportate efecte secundare [1]. Mai mult, toți pacienții din grupul PBMT au fost asimptomatici la monitorizarea efectuată după 5 luni [1].

Comentarii

Primul raport cu privire la aplicarea PBMT, în afecțiunile aparatului respirator, a fost realizat în urmă cu 40 de ani [1]. Datele experimentale și rezultatele studiilor efectuate ulterior, demonstrează efectul antiinflamator al PBMT asupra țesutului pulmonar [1,14].

Studiul clinic preliminar prezentat a demonstrat beneficiile PBMT aplicate în mod suplimentar la pacienții cu simptome severe de COVID-19 [1]. Indicii de severitate pulmonară SMART-COP, BCRSS și scorurile CAP s-au îmbunătățit după tratamentul aplicat la pacienții din grupul PBMT, prin comparație cu cei din grupul de control [1]. Scorul RALE, cel care monitorizează severitatea sindromului de detresă respiratorie acută sau „acute respiratory distress syndrome (ARDS)”, prin cuantificarea edemului pulmonar, s-a îmbunătățit statistic post-PBMT [1].

S-a remarcat faptul că pe durata primelor 5 – 10 minute de terapie adjuvantă prin fotobiomodulare (PBTM), utilizând laser cu scaner MLS, are loc o creștere a saturației periferice a oxigenului (SpO2) de la 93 – 94% către 98 – 100%, cu ocazia fiecărei ședințe terapeutice (modificarea fiind detectată prin pulsoximetrie) [1]. După terapie, gradul de oxigenare a sângelui periferic scade către valorile anterioare, de o manieră sinusoidală [1].

De menționat este și faptul că toți pacienții, indiferent de grupul din care făceau parte, au fost sfătuiți să mențină poziția în decubit ventral zilnic, pe o durată de 12 – 18 ore, postură care oricum conduce la creșterea SpO2 [1]. Dar este puțin probabil ca cele 28 de minute suplimentare, pe durata cărora pacientul menține poziția de decubit ventral, timp în care se aplică PBMT, ar conduce ca atare, doar prin menținerea acestei poziții pe o durată de timp suplimentară, la îmbunătățirea indicilor de severitate pulmonară, a gradului de oxigenare și a modificărilor remarcate la nivelul radiografiei toracice [1].

În vederea evaluării rezultatelor tratamentului aplicat, s-a recurs la estimarea non-invazivă a funcției pulmonare prin utilizarea nivelului ajustat de SpO2 [1]. Deși pacienții ambelor grupuri au prezentat fluctuații cu referire la funcția pulmonară, totuși, pacienții cărora li s-a aplicat PBMT nu au necesitat internare în unitatea de terapie intensivă și nici ventilație mecanică [1].

Pacienții grupului de control au necesitat timp îndelungat de reabilitare, au prezentat sechele pe termen lung, au necesitat ventilație mecanică sau au decedat [1]. Numărul mediu al zilelor de spitalizare pentru pacienții din grupul celor care au primit PBMT, a fost de 7,6 zile, prin comparație cu grupul de control, la care durata a fost de 12,2 zile [1].

Media zilelor petrecute în unitatea de terapie intensivă a fost de 0,4 zile pentru pacienții care au urmat PBMT versus grupul de control, la care această medie a fost de 5,4 zile [1]. Numărul mediu al zilelor de susținere a funcției respiratorii prin ventilație mecanică a fost 0 la pacienții cu PBMT, față de 5,2 zile la cei din grupul de control [1].

Prin urmare, deși diferențele nu pot fi considerate a avea semnificație statistică, există totuși o diferență semnificativă din punct de vedere clinic, deoarece s-a constatat scăderea numărului de zile de spitalizare și de internare în unitatea de terapie intensivă, cât și a scăderii gradului de utilizare a ventilatorului mecanic, la pacienții din grupul celor care au primit PBMT [1].

Rata mortalității a fost de 0% la pacienții grupului cu PBMT, comparativ cu 40% la cei din grupul de control [1]. Nu s-au raportat complicații și nici efecte secundare asociate aplicării PBMT; de asemenea, toți pacienții au fost asimptomatici pe parcursul monitorizării efectuate timp de 5 luni și nu au raportat efecte secundare sau complicații [1]. Prin urmare, PBMT de susținere poate îmbunătăți starea clinică, reducând necesitatea ventilației mecanice [1].

Evaluarea grupurilor studiate s-a realizat atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv. Este necesară însă și determinarea și evaluarea variației nivelului de Il-6, Il-10, TNF-α, precum și a markerilor inflamatori, gazelor arteriale din sânge, precum și analize complete de sânge, înainte și după efectuarea terapiei [1].

De remarcat este accesibilitatea PBMT (echipamentul laser MLS este ușor de deplasat) și facilitatea terapiei aplicate (poate fi administrată în cabinetele medicale sau bazele de reabilitare medicală). Parametrii utilizați sunt corespunzători și pot fi adaptați caracteristicilor țesutului pulmonar căruia i se adresează terapia.

Laserterapia cu scaner MLS reprezintă baza terapiei asociate prin fotobiomodulare (PBTM) și reprezintă o modalitate terapeutică sigură, non-invazivă, non-farmacologică, nedureroasă, necostisitoare [1]. Laserul utilizat în studiul prezentat folosește un scaner mobil, astfel încât nu există niciun contact cu pacientul [1].

Numărul mic de pacienți înrolați în studii reprezintă însă un factor limitativ cu privire la interpretarea statistică a rezultatelor, fiind necesare studii clinice cu grupuri mari de pacienți, pentru a confirma efectul PBMT în infecția COVID-19 [1]. Rezultatele sunt, însă, promițătoare.

Concluzie

Acest studiu demonstrează beneficiile potențiale ale PBMT ca metodă asociată în pneumonia COVID-19. Utilizarea PBMT în stadiile incipiente ale ARDS severe la pacienții cu COVID-19 poate îmbunătăți starea clinică și pe cea a funcției pulmonare, și scade nevoia de suport prin ventilație mecanică și de internare în unitatea de terapie intensivă [1].

Îmbunătățirea stării clinice, cu ameliorarea simptomelor respiratorii și îmbunătățirea imaginilor remarcate la examenul radiologic pulmonar sunt susținute de creșterea SpO2 din timpul ședințelor de tratament prin laser cu scaner MLS [1].

N-a existat nicio incidență a mortalității sau a efectelor secundare majore, raportată la pacienții din grupul cu PBMT [1]. Rata mortalității a fost de 40% la lotul de control, iar 40% dintre pacienții grupului de control continuă să prezinte sechele pulmonare la 5 luni post-pneumonie COVID-19 [1].

Pacienții din grupul PBMT s-au reabilitat fără a fi nevoie de internare în unitatea de terapie intensivă sau de ventilație asistată, față de 60% dintre pacienții grupului de control, care au necesitat aceste servicii medicale [1].

Sunt însă necesare studii clinice efectuate pe grupuri mari de pacienți, pentru a confirma efectele PBMT utilizând laser cu scaner MLS asupra pneumoniei COVID-19 și asupra evoluției și/sau apariției sechelelor pe termen lung [1].

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

  1. https://www.dovepress.com/evaluation-of-adjunctive-photobiomodulation-pbmt-for-covid-19-pneumoni-peer-reviewed-fulltext-article-JIR;
  2. Fu Y., Cheng Y., Wu Y. Understanding SARS-CoV-2-mediated inflammatory responses: from mechanisms to potential therapeutic tools. Virol Sin. 2020;35(3):266–271. doi:10.1007/s12250-020-00207-4;
  3. Wang C., Xie J., Zhao L., et al. Aveolar macrophage activation and cytokine storm in the pathogenesis of severe COVID-19. Research Square. 2020. doi:10.21203/rs.3.rs-19346/v1;
  4. Hamblin M. Mechanisms and applications of the anti-inflammatory effects of photobiomodulation. AIMS Biophys. 2017;4(3):337–361. doi:10.3934/biophy.2017.3.337;
  5. Tata D. B., Waynant R. Laser therapy: a review of its mechanism of action and potential medical applications. Laser Photonics Rev. 2011;5(1):1–12. doi:10.1002/lpor.200900032;
  6. Anders J. J., Lanzafame R. J., Arany P. Low-level light/laser therapy versus photobiomodulation therapy. Photomed Laser Surg. 2015;33(4):183–184. doi:10.1089/pho.2015.9848;
  7. Mokmeli S., Vetrici M. Low level laser therapy as a modality to attenuate cytokine storm at multiple levels, enhance recovery, and reduce the use of ventilators in COVID-19. Can J. Respir. Ther. 2020; 56:25–31. doi:10.29390/cjrt-2020-015;
  8. https://www.prnewswire.com/news-releases/covid-19-pneumonia-patient-shows-significant-improvements-following-laser-treatment-at-massachusetts-hospital-301108558.html;
  9. Sigman S. A., Mokmeli S., Monici M., Vetrici M. A. (2020). A 57-Year-Old African American Man with Severe COVID-19 Pneumonia Who Responded to Supportive Photo biomodulation Therapy (PBMT): First Use of PBMT in COVID-19. Am J Case Rep 2020; 21: e926779. DOI: 10.12659/AJCR.926779;
  10. https://www.prnewswire.com/news-releases/data-published-in-journal-of-inflammation-research-reveal-significantly-better-outcomes-in-covid-19-pneumonia-patients-treated-with-mls-laser-therapy-301252429.html;
  11. Monici M., Cialdai F., Ranaldi F., et al. Effect of IR laser on myoblasts: a proteomic study. Mol Biosyst. 2013;9(6):1147–1161. doi:10.1039/c2mb25398d;
  12. Enwemeka C. S., Bumah V. V., Masson-Meyers D. Light as a potential treatment for pandemic coronavirus infections: a perspective. J Photochem Photobiol B. 2020; 207:111891. doi: 10.1016/j.jphotobiol.2020.111891;
  13. Fekrazad R. Photobiomodulation and antiviral photodynamic therapy as a possible novel approach in COVID-19 management. Photobiomodul Photomed Laser Surg. 2020;38(5):255–257. doi:10.1089/photob.2020.4868;
  14. de Brito A. A., da Silveira E. C., Rigonato-Oliveira N. C., et al. Low-level laser therapy attenuates lung inflammation and airway remodeling in a murine model of idiopathic pulmonary fibrosis: relevance to cytokines secretion from lung structural cells. J. Photochem Photobiol. B. 2020; 203:111731. doi: 10.1016/j.jphotobiol.2019.111731.

medic primar recuperare medicală

Cuvinte-cheie: , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.